Aniversarea zilei: Radu Boureanu - Poezii

[altmariusliterar]

Ad uxorem

Tu, jumatatea mea, precum se spune,Dar mai intreaga decat un intreg,
Acum cand sfertul lunii stins apune

Si snopii amintirii prind sa-i leg,



Alaturi mi te pleci seceratoare,

Sa legi cu mine fiecare snop,

Privirea ta albastra-n fund de zare

Blanda-nsoteste-al anilor galop.



Acel cu care-mparti si alb si negru

Si mierea vietii si pelinu-amar,

Cand va sosi la porti radvanul negru,

Vrea inima sa-ti lase-n palme dar :



Sa arda cu a dragostei vapaie,

Ca-n golu-ntunecarii care-l las,

Sa lumineze candela-n odaie

Si palpaitul ei sa prinda glas ;



Sa spuna cu a flacarilor limba

Tot ce cu graiul vietii nu ti-a spus, 

In ceasul cand paunul noptii plimba

Atatia ochi ce te privesc de sus.



In parul tau de aur si matase

Va scanteia adesea ochiul meu ;

Ca norii cand voi trece peste case,

Tu umbra vei simti, stiind ca-s eu.



De te-oi lasa la jumatate cale,

Intreaga fire va simti c-am mers

Stransi mana-n mana peste-a vietii vale

Si c-am suit pe muntii mei de vers,



Si ca esti tu in fiecare cantec

Si ca in timp te duc cu-al lor destin,

Precum isi poarta mama pruncu-n pantec,

Deopotriva-n dragoste si chin.



Nu las in urma mea moneda buna,

Pe dunga si pe latura tocit,

Dar sa nu-ngadui nimanui sa spuna

Ca langa mine pretu-mi n-a sporit.



Eu nu stiu cand suna-va ceasul negru,

Cu ultima bataie-ncet si rar,

Cand va sosi la porti radvanul negru 

Si-o sa descalec rosu armasar ...



El va porni in slavi batand aripa,

Purtand in sa un alt stihuitor,

Cand tu sub sanul stang simti-vei clipa

Ca-ncep supus vecia s-o masor.



Tu, jumatatea mea, precum se spune,

Dar mai intreaga decat un intreg,

Oricate vieti prilejul mi l-ar pune,

Numai pe tine-as sti sa te aleg.

Teii din inimi

Teii mari din inimi serile ne-mbataChiar cand cade neaua ca-ntr-o veche stampa;
Unde-i abajurul verde ca de lampa

Si profilul care-l aurea odata?



Unde e tacerea ce cadea pe umeri

Ca un sal de lana tricotat de noapte

Dintr-un ghem de umbra neagra sau de soapte

Auzite-n veghe, fara sa le numeri ?



Unde-i oare mana, albele nervure

Care-mi umbla oarbe, azi, prin amintire,

Ori ca funigeii lungi prin cimitire,

Sau ca pacla rara trasa prin padure?



Unde e cuvantul explodat in spatiu

Care ma ranise pentru totdeauna ?

Unde e oglinda ce-o ascunde luna

In care-ti privisem chipul cu nesatiu ?



Zarurile noptii zodiile-arata ;

Am pierdut si nici o mana nu le strange ...

- Joaca mai departe indarjit, nu plange,

Teii mari din inimi serile ne-mbata