Aniversarea zilei: Haricleea Darclee

[altmariusclassic]

Hariclea Darclée

De la Wikipedia, enciclopedia libera

Soprana Hariclea Darclée.

Hariclea Darclée (născută Hariclea Hartulari, 10 iunie 1860, Brăila; d. 12 ianuarie 1939, Bucureşti) a fost o soprană lirică română.

Biografie

Hariclea Darclée este una din personalităţile cele mai importante ale Brăilei care a dus numele României şi al oraşului peste hotare. S-a născut la Brăila, pe 10 iunie 1860, într-o familie cu rădăcini elene. Mama Haricleei Darclée, Maria Haricli, născută Aslan, nepoată directă a domniţei Mavrocordat, păstra în totalitate amprenta originilor ei nobile, iar tatăl, Ion Haricli, era mare proprietar in Teleorman. Aşa cum scria N. Carandino în cartea “Darclée. Viaţa de glorie şi de pasiune a unei mari artiste”, la naşterea ei Ileana Ţiganca a prezis că “duduia va călători mult şi va fi mereu în sărbătoare”. În copilărie, Hariclea a fost la un pas de a muri de febră tifoidă. Cumplita boală o lăsase pe fată fară podoaba capilară însă dupa ce a fost tunsă chilug, părul i-a crescut mai frumos ca niciodată. În februarie 1881, Hariclea s-a căsătorit cu tânărul locotenent de artilerie Iorgu Hartulari, în ciuda dorinţei mamei sale care voia să o mărite cu un prinţ bogat şi bătrân. În 1886 pleacă la Paris, unde se luptă din greu cu neajunsurile, deşi primea de-acasă câte 500 de franci pe lună, pentru chirie. Nici măcar naşterea fiului ei, Ion, nu o abate din drum, aşa că începe să ia lecţii de canto. “Am făcut progrese şi sper să ajung departe. Mi se prezice un viitor strălucit. Dar trăim din speranţe, o mâncare afurisită care distruge stomacul “, scria Darclée familiei.

Cariera

După studii muzicale în Iaşi, debutează într-un recital de canto în 1881 pe scena teatrului din Brăila, oraşul său natal. În 1884, apare la Iaşi într-un concert. Hotărâtă să-şi continue studiile în străinătate, pleacă la Paris, unde este remarcată de compozitorul Charles Gounod, care îi încredinţează rolul Margaretei din opera sa Faust, rol cu care îşi face debutul pe scena Operei Mari din Paris în anul 1888. Se pare că tot Gounod a fost acela care i-a sugerat luarea numelui de Darclée pentru activitatea sa artistică. În scurt timp, Hariclea Darclée cucereşte publicul şi devine preferata multor compozitori de muzică de operă. Astfel, Giacomo Puccini compune Tosca, Pietro Mascagni opera Iris iar Alfredo Catalani La Wally, special pentru Hariclea Darclée, care interpretează rolurile principale în spectacolele de premieră ale acestor opere. Considerând că în opera "Tosca", soprana are de cântat doar recitative şi duete, îi cere lui Puccini să compună o arie pentru Floria Tosca, şi astfel s-a adăugat operei celebra arie "Vissi d'arte", piatră de încercare a oricărei soprane dramatice. Hariclea Darclée s-a impus pe scenele principalelor teatre de operă ale oraşelor Paris, Berlin, Florenţa, Milano, Roma, Buenos Aires, Lisabona, Madrid, Monte Carlo, New York, Moscova şi St. Petersburg.

Prima sa apariţie pe scenă i-a adus numai aprecieri, iar din vara lui 1889 începe turneele prin toată lumea. La Scala din Milano, scena consacrării mondiale, Hariclea a debutat pe 26 decembrie 1890, cu rolul Cimenei din Cidul de Massenet. Atunci a fost aplaudată chiar de Giuseppe Verdi, succesul aducandu-i imediat contracte la cele mai mari teatre din Italia. Între 1893 şi 1910 a cunoscut gloria pe marile scene ale lumii, revenind de câteva ori la Scala din Milano. A cântat păna în 1918, ultima apariţie importantă pe scenă fiind în Santuzza, din Cavalleria rusticana. Dorinţa ei de a cânta în România era tot mai mare şi nu s-a lăsat pâna ce nu s-a întors în ţara în care se născuse. Românii o iubeau, spectacolele ei erau adevarate sărbători. “Traiască privighetoarea Carpaţilor”, îi striga publicul. Regele Carol i-a oferit ordinul “Bene Merente clasa I”, iar poeţii îi compuneau versuri. Unul din cele mai importante momente pentru Hariclea a fost în 1900, când Puccini a văzut în ea singura soprană care putea să redea cel mai bine rolul Floriei Tosca. Premiera a avut loc la Roma, unde a cântat alături de tenorul Emilio de Marchi şi baritonul Eugenio Giraldoni (marea ei iubire neîmplinită). Toată faima pe care şi-o câştigase nu i-a alterat deloc caracterul deosebit, pastrându-şi mereu frica de Dumnezeu şi bunul simţ. Înainte să urce pe scenă, întotdeauna aprindea o lumânare la icoana Maicii Domnului. Darclee a cântat şi la nunta fiului lui Osman Paşa, Kemal. A fost găzduită într-un apartament al Hotelului Pera-Palace, iar când avea spectacol i se punea la dispoziţie trăsura palatului. A dat trei reprezentaţii: Traviata, Faust şi Trubadurul. Când a cerut să bea ceva, i s-a adus şampanie într-unul din paharele sultanului, făcut din aur şi bătut cu pietre nestemate. La cel de-al treilea spectacol pe care l-a dat la curtea sultanului, Darclee a fost pusă într-o încurcatură din care a ştiut să iasă remarcabil. Deşi la început “Trubadurul” nu fusese în repertoriul sopranei, sultanul a trimis vorbă că vrea să asculte opera cu pricina. Prin urmare, de dimineaţă şi pâna seara Hariclea a învăţat “Trubadurul”, mulţumindu-l astfel pe capriciosul sultan, care a răsplătit-o oferindu-i două decoraţii: medalia artistică şi marele ofiter al Sefakatului. Datorită calitaţilor extraordinare pe care le avea, Hariclea a intrat şi in graţiile regelui Don Carlos al Portugaliei, a cărui dragoste pentru artistă aproape că se transformase în obsesie. Don Carlos îi trimitea adesea scrisori de dragoste. Regele îi scria: “Daca aş putea, te-aş păstra pentru mine şi ţi-aş cere mereu, mereu să cânţi!” sau “Admir artista, iubesc însa femeia”. În 1918 îşi ia adio de la cariera artistică, interpretând rolul lui Carmen din opera cu acelaşi nume de Georges Bizet, pe scena teatrului de operă din Florenţa. Hariclea Darclée a susţinut crearea Operei Române din Bucureşti în 1921. Tradiţia muzicală a rămas în familie, fiul său este dirijorul şi compozitorul Ion Hartulari-Darclée. Din păcate s-au păstrat doar două înregistrări pe discuri: una din 1904 cu arii din opere, printre care Iris şi Tosca, şi alta din 1928 cu cântece româneşti.

Sigla Concursului internaţional de canto Hariclea Darclée, având portretul sopranei în medalion.

La finele vieţii, artista a trăit într-un anonimat nemeritat, locuind într-un hotel din Capitală. Pentru cea care fusese atat de apreciată de Verdi, Leoncavallo, Massenet, Puccini, care cântase cu Enrico Caruso, Titta Ruffo, Tamagno şi care a apărut de nenumarate ori sub bagheta lui Toscanini, autoritaţile nu au ridicat nici un deget ca să o ajute. “Măiastra pasăre de basm”, “privighetoarea adorată” a murit în sărăcie, funeraliile fiind finanţate de Ambasada Italiei. A murit în sărăcie, la Bucureşti, în 1939. A fost înmormântată în Cimitirul Bellu.

La aniversarea a 135 de ani de la naşterea Haricleei Darclée, în 1995, oraşul său natal, Brăila, i-a adus un deosebit omagiu, organizând Concursul Naţional de Canto care purta numele artistei. Prima ediţie a Concursului Internaţional a avut loc în 1997 şi de atunci se repetă la fiecare doi ani. În anul 2005, Concursul a avut loc între 19 - 31 iulie la Brăila sub patronajul Preşedintelui României, având-o ca preşedinte de onoare a juriului pe soprana Mariana Nicolescu.

Hariclea Darclée în rolul Floriei Tosca din opera "Tosca" de Giacomo Puccini

Repertoriu

Repertoriul său a cuprins cele mai importante opere ale celor mai cunoscuţi compozitori, dar şi roluri în opere mai puţin cunoscute.

• Georges Bizet, Carmen (operă) din opera cu acelaşi nume
• Alfredo Catalani, Wally din opera La Wally
• Gaetano Donizetti, Norina în Don Pasquale, Linda în Linda di Chamonix, Lucrezia în Lucrezia Borgia
• Umberto Giordano, Maddalena în Andrea Chénier
• Charles Gounod, Margareta în Faust, Julieta în Romeo şi Julieta
• Ruggero Leoncavallo, Zazà în opera cu acelaşi nume
• Pietro Mascagni, Santuzza în Cavalleria rusticana, Iris în opera cu acelaşi nume, Luisa în I Ranzau
• Jules Massenet, Chimène în Cidul
• Giacomo Meyerbeer, Valentina în Hughenoţii
• Giacomo Puccini, Floria Tosca în Tosca
• Richard Strauss, Marschallin în Cavalerul rozelor
• Giuseppe Verdi, Elvira în Ernani, Aida în opera cu acelaşi nume, Giselda în Lombarzii, Desdemona în Otello, Violetta în Traviata
• Richard Wagner, Elsa în Lohengrin, Eva în Maeştrii cântăreţi din Nürnberg, Elisabeta în Tannhäuser

Legături externe

• Pagina oficială a Concursului Internaţional de Canto Hariclea Darclée
• Primul Concurs Internaţional de Canto Hariclea Darclée

Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Hariclea_Darcl%C3%A9e

[Nicoleta Cimpoae]

Romanian soprano Hariclea Darclee singing "Vai Mindruto". This is the only record of this legendary diva.