Aniversarea zilei: Calistrat Hogas

[altmariusliterar]

Calistrat Hogaş

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Calistrat Hogaş

Calistrat Hogaş (n. 19 aprilie 1847, Tecuci — d. 28 august 1917, Roman) a fost un prozator român.

Biografie

S-a născut la Tecuci, în familia preotului Gheorghe Dimitriu. A fost înscris la şcoala publică, sub patronimicul Hogáş, din iniţiativa învăţătorului, Hogáş fiind porecla bunicului dinspre tată. În perioada 1860-1869, a urmat Academia Mihăileană, în generaţia lui A.D. Xenopol, Al. Lambrior, Vasile Conta, Gheorghe Panu şi alţii de care l-au legat prietenii durabile. După absolvirea liceului s-a înscris la Facultatea de filozofie şi litere din Iaşi, "branşa literară". În anul în care a terminat Academia, în urma unui concurs, a fost numit profesor de "partea literară" la gimnaziul comunal din Piatra Neamţ şi, la foarte scurt timp - director.

S-a căsătorit în 17 ianuarie 1871 cu fiica preotului Costache Gheorghiu din Piatra Neamţ, foarte tânăra şi sfioasa Elena, căreia scriitorul i se adresa cu apelativul "Elencu".

Un conflict de proporţii cu autorităţile locale care patronau gimnaziul l-au determinat să se mute în 1878, pentru doi ani, la gimnaziul din Tecuci şi un an la Şcoala normală "Vasile Lupu" din Iaşi. A revenit în 1881 ca director şi profesor la Piatra Neamţ şi a devenit un apropiat "amic" al lui I.L. Caragiale, aflat în perioada octombrie 1881 - martie 1882 în judeţul Neamţ, ca revizor şcolar. Un alt conflict cu autorităţile locale, în 1886, implicând şi conotaţii de viaţă personală, l-au îndemnat să se transfere, ca profesor şi director, la gimnaziul din Alexandria, refuzând oferta de a se stabili la Bucureşti.

La 31 ianuarie 1882 i s-a născut cel de-al şaptelea copil, o fetiţă botezată Sidonia. Deşi a mai existat şi cel de-al optulea copil născut în familia scriitorului - Marioara, care a decedat timpuriu, Sidonia, rămasă mezină, şi-a însoţit tatăl, alături de mama ei, în detaşarea la Alexandria (Teleorman).

Vila din Roman în care a locuit Calistrat Hogaş între 1891-1899

Profesorul C. Hogaş s-a apropiat de casă, stabilindu-se la Roman în 1891, unde s-a mutat şi Sidonia. În Roman, Calistrat Hogaş locuieşte într-o vilă aflată în apropierea Liceului Roman-Vodă. În 1899, întreaga familie, cu excepţia fiului Aetiu, care studia la Bucureşti, s-au mutat la Iaşi.

Profesorul C. Hogaş a ieşit la pensie, dar a continuat să predea până la 40 de ore pe săptămână. 1915: Scriitorul se mută la Piatra Neamţ unde locuiau deja soţia şi fiica Cecilia.

28 august 1917: Calistrat Hogaş se stinge din viaţă la Roman, în mijlocul nepoţilor pe care i-i dăruise fiica cea mare, Cleopatra Silberg. La împlinirea a 42 de zile, la 8 octombrie, este reînhumat la Piatra Neamţ.

Debut

A debutat în 1874 cu poezia "Legenda lăcrămioarei" în nr. 5 al ziarului local Corespondenţia provincială. La 3 iulie 1882, Calistrat Hogaş a debutat şi ca prozator în revista locală Asachi, cu fragmente din ciclul „Amintiri dintr-o călătorie”.

Activitatea literară

În 1907, cunoscându-l pe Garabet Ibrăileanu, Calistrat Hogaş s-a lăsat convins şi a început colaborarea la revista Viaţa Românească, din nr. 2 ("Floricica"). În 1912, la editura Viaţa Românească s-a început tipărirea primei ediţii a volumului "Pe drumuri de munte" de Calistrat Hogaş. Tentativa nu s-a finalizat din cauza numeroaselor greşeli de tipar care au trecut neobservate corectorului: Calistrat Hogaş însuşi.

În 1914 s-a tipărit a doua ediţie a cărţii "Pe drumuri de munte", la aceeaşi editură. Stocul de carte, pregătit pentru expediţie, se face scrum în timpul unui incendiu care mistuie tipografia. În 1921 a apărut prima ediţie pentru public a cărţii "Pe drumuri de munte" în două volume; cel de-al doilea, "În Munţii Neamţului", a fost prefaţat de Mihail Sadoveanu.

În 1922, lui Calistrat Hogaş, căruia în 1915 îi fusese refuzat premiul Academiei de 5000 lei, "Adamachi", i se conferă postum cel dintâi premiu iniţiat de Societatea Scriitorilor Români, în baza raportului alcătuit de Liviu Rebreanu.

Sidonia Hogaş

În 12 iunie 1939, rămasă singura locatară a fostei gospodării a familiei, Sidonia deschide spre vizitare o cameră amenajată muzeal şi îşi oferă serviciile de ghid autorizat, tuturor celor care îi trec pragul. Moştenind dragostea tatălui pentru necuvântătoare, Sidonia trăieşte înconjurată de zeci de pisici pentru a căror hrană îşi cheltuieşte aproape toate veniturile, în ceea ce o priveşte fiind o vegetariană convinsă.

După ce funcţionase ca muzeograf la Casa memorială "Calistrat Hogaş" din Piatra Neamţ, Sidonia a donat în 1967 statului casa părintească pentru a fi restaurată şi a se organiza aici un muzeu memorial. În două rânduri a oferit spre achiziţie Muzeului Judeţean de Istorie obiectele şi manuscrisele care alcătuiesc astăzi fondul muzeistic majoritar existent în expoziţia memorială.

La 19 aprilie 1976, s-a stins din viaţă la Piatra Neamţ, în vârstă de 94 de ani, Domnişoara Sidonia C. Hogaş, în chiar ziua de naştere a ilustrului ei tată. Prin grija nepoatei surorii sale, d-na Elena Zbanţ, a fost înmormântată la cimitirul "Eternitatea", împreună cu urna fratelui ei incinerat, Aetiu Hogaş.

Legaturi externe

La Wikisursă există texte originale legate de Calistrat Hogaş

Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Calistrat_Hoga%C5%9F