altmarius

cultură şi spiritualitate

András Kovács — Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia

 

 
       Transilvania de la cumpăna secolelor XVIII-XIX se poate mândri cu naşterea a trei instituţii culturale de importanţă majoră, destinate publicului larg, despre care se poate constata, în aceeaşi măsură, faptul că reprezintă rezultatul unor eforturi personale de un rar altruism. În ordine cronologică, este vorba despre Batthyaneum din Alba Iulia (1792-1798), Biblioteca Teleki de la Târgu-Mureş (1798-1802) şi colecţia Brukenthal din Sibiu (1817). Elanul uimitor şi fără seamăn al iluminismului este cel care explică recunoaşterea simultană, de către mai multe persoane, a necesităţii de a înfiinţa o societate ştiinţifică transilvăneană în acea perioadă. Drept pionier ar putea fi considerat, şi în acest caz, episcopul Transilvaniei, contele Ignác Batthyány, care a formulat pentru prima dată un apel în acest sens. Atât în calitatea sa de om de ştiinţă, cât şi ca organizator al vieţii ştiinţifice, acesta merită recunoştinţa cuvenită doar celor mai importante personalităţi culturale.
       Contele Ignác Batthyány (1740-1798, episcop al Transilvaniei între 1780-1798) a provenit dintr-o familie de mari proprietari funciari, care a dat personalităţi excepţionale de-a lungul timpului. Şi-a făcut studiile la Pesta, apoi la universităţile iezuite de la Nagyszombat (Trnava) şi din Graz, finalizându-le la Roma, unde a obţinut titlul de doctor. Atracţia sa pentru studierea istoriei i se datorează, probabil, profesorului său iezuit de la Nagyszombat, Miklós Schmitth (1707-1767), care a orientat în această direcţie şi marile personalităţi ale istoriografiei iezuite, György Pray (1723-1801) şi István Katona (1732-1811), astfel încât putem presupune şi că atenţia lui Ignác Batthyány a fost captată de problemele istoriei maghiare şi de cele ale istoriei bisericii în special în anii petrecuţi la Nagyszombat. De asemenea, se pare că a ajuns la Roma ca un cercetător deja format şi a început să colecteze datele referitoare la istoria maghiară în mod conştient şi metodic, adâncindu-se îndeosebi, potrivit interesului său personal, în studierea diplomelor, în codicologie şi în cronologie.
       Atracţia sa pentru cărţi a provenit, cu siguranţă, din interesul ştiinţific care l-a caracterizat. În perioada şederii sale la Roma, Ignác Batthyány a achiziţionat un număr mare de cărţi şi manuscrise, în jur de 5000 de titluri, suficient pentru înfiinţarea unei biblioteci de mare valoare, şi a continuat să colecţioneze cărţi, îmbogăţindu-şi biblioteca, încă din perioada de canonic (prepozit) de Eger (1773). A devenit un îndrăgostit de cărţile vechi şi de manuscrise în condiţii excepţionale: bibliotecile ordinelor călugăreşti desfiinţate de Iosif al II-lea au fost scoase la licitaţie, împreună cu restul bunurilor mobile ale acestora, la preţuri de nimic. Colecţiile bibliotecii Batthyaneum atestă faptul că unele opere foarte importante din biblioteca lui Ignác Batthyány sunt de asemenea provenienţă. Colecţia sa de cărţi s-a îmbogăţit, încă din perioada în care a îndeplinit funcţia de episcop al Transilvaniei, în 1788, cu biblioteca deosebit de bogată a lui Christoph Anton von Migazzi, cardinal-mitropolit de Viena, formată din 8000 de volume de cărţi şi manuscrise. Ignác Batthyány a remarcat, probabil, încă din perioada de canonic de Eger, colecţiile de cărţi bisericeşti medievale din oraşele regiunii Szepes, dar abia în 1790 a achiziţionat colecţia de cărţi scoasă la vânzare de consiliul oraşului Lőcse (Levoča). Caracteristic pentru relaţia intimă cu cărţile sale, Ignác Batthyány a semnat cu iniţialele sale ex librisurile din cărţi, după toate probabilităţile, lipite în volumele nou-achiziţionate de el însuşi. Cărţile au fost păstrate, pentru o perioadă, în casa din Sibiu a lui Batthyány, dar peste puţin timp a devenit clar că trebuie mutate altundeva. După ce reşedinţa Guberniului, a cărui preşedinţie a fost deţinută, în calitatea sa de episcop al Transilvaniei, de Ignác Batthyány, a fost mutată de la Sibiu la Cluj, acesta a procurat clădirea rămasă goală a bisericii şi mănăstirii trinitariene de la Alba Iulia. În urma desfiinţării acestui ordin (1784), complexul de clădiri a fost transformat în spital militar şi în clădire de arhivă. Probabil pentru ca şcoala de pregătire a preoţilor şi preoţii înşişi din dieceza sa să poată beneficia de avantajele instituţiei înfiinţate de el, acest complex de clădiri a devenit locul unde urmau să fie realizate planurile sale. Conturarea acestor planuri a fost influenţată, cu siguranţă, de proiectul rudei şi mentorului său, episcopul de Eger, contele Károly Esterházy (1762-1799), Liceul din Eger, care a influenţat, probabil, canonicul de Eger din acea perioadă şi prin exigenţă.
În jurul anului 1794, la parterul bisericii trinitariene de odinioară din Alba Iulia a fost mutată, de la Cluj, în urma remanierii de către Ignác Batthyány, tipografia achiziţionată şi utilată de acesta, mezaninul a fost amenajat ca locuinţă a directorului instituţiei, următoarele două etaje (spaţiul interior al bisericii) au fost ocupate de bibliotecă, în foaierul bisericii a fost instalată colecţia de minerale, în timp ce aticul recent construit al clădirii a oferit spaţiul pentru observatorul astronomic. De la aceeaşi dată, clădirea mănăstirii de odinioară serveşte ca spaţiu destinat educaţiei preoţilor.
 
 
 
M(ichael) Gros del(ineavit), J(ohann) B(aptist) Simon sc(ulpsit) Claudiop(oli) 1796Specula astronomica Batthyaniana Carolinae in Transilvania A. MDCCXCIV. Stampă. Initia astronomica(1798)
 
La 31 iulie 1798, cu scurt timp înainte de moartea sa neaşteptată, Ignác Batthyány a transformat acest complex de clădiri într-o fundaţie în folosul „bisericii şi provinciei sale“. Conducerea instituţiei a fost încredinţată episcopului romano-catolic de Transilvania, capitlului de Transilvania şi Statusului Romano-Catolic de Transilvania, respectiv a încredinţat-o guvernatorului Marelui Principat al Transilvaniei, cu condiţia ca acesta să fie de religie romano-catolică (la data formulării dispoziţiei, funcţia de guvernator era îndeplinită de contele György Bánffy de Losoncz, stăpânul Bonţidei, în castelul căruia a semnat şi actul de constituire, la data onomasticii sale, în ziua Sfântului Ignaţiu). În măsura în care putem judeca în baza textului dispoziţiei, guvernatorul trebuia să garanteze realizarea intenţiei fondatorului. Actul de constituire a dispus şi accesul liber, independent de apartenenţa religioasă, la bibliotecă şi la observatorul astronomic, ceea ce reiese, în opinia mea, şi din pasajul cam obscur, citat mai sus, al actului de constituire: „bisericii şi provinciei sale“ /„ecclesiae et provinciae“. Termenul „provincia“, preluat din dreptul ecleziastic, nu are legătură cu denumirea „Marele Principat al Transilvaniei“, folosită în administraţia oficială a epocii; ctitorul o foloseşte, probabil, pentru denumirea regiunii administrate ca episcop, pentru denumirea diecezei sale şi denumirea comunităţilor religioase separate care aparţin de această regiune. În acelaşi timp, este cert şi faptul că Ignác Batthyány a lăsat în sarcina episcopului dintotdeauna, capitlului şi Statusului Romano-Catolic de Transilvania supravegherea, descrisă minuţios şi amănunţit, precum şi dirijarea sorţii, funcţionării şi menţinerea instituţiei, dorinţă care a putut fi respectată fără impedimente timp de un secol şi jumătate, până la naţionalizarea din 1948 şi pe parcursul mai multor „schimbări de regim“ prin care a trecut atât Transilvania însăşi, cât şi episcopia Transilvaniei (1848-1849, 1868, 1918, 1928).
În actul de constituire, contele Ignác Batthyány a enumerat minuţios imobilele destinate, ca achiziţii proprii ale sale, instituţiei. Valoarea acestora a fost estimată la 38000 de forinţi. La aceasta s-a adăugat biblioteca, în valoare de 30000 de forinţi. Cea mai importantă colecţie din cadrul acesteia, colecţia Migazzi, valora, singură, 12000 de forinţi în 1782, iar observatorul aproximativ aceeaşi sumă. Fără să luăm în considerare colecţia de minerale şi scoici, respectiv colecţia numismatică, formată din 3000 de piese, împreună cu construcţiile, cu mobilierul şi cu fondul (beneficium) destinat susţinerii postului de canonic-astronom, este vorba despre o fundaţie în valoare de aproximativ 80-100000 de forinţi, pe care episcopul cu venituri moderate a
finanţat-o din veniturile moşiilor sale proprii sau din împrumuturi garantate cu aceste moşii. Pentru a oferi un termen de comparaţie: în perioada inflaţiei pornite în 1880, adică deja în urma morţii episcopului, castelul de la Alvinc (Vinţu de Jos), care a servit ca rezidenţă de vară a episcopilor, renovat de acelaşi Ignác Batthyány, a fost evaluat la suma de 22 de mii de forinţi.
Funcţionarea corespunzătoare a instituţiei a fost împiedicată de procesul îndelungat pe care l-a intentat familia lui Ignác Batthyány în urma morţii acestuia şi care, din cauza blocării instituţiei pentru trei decenii, tocmai în perioada inflaţiei generate de războaiele napoleoniene, a adus cu sine o importantă pierdere de venituri. În această perioadă, funcţionarea Batthyaneumului a fost finanţată din veniturile episcopale ale succesorilor lui Ignác Batthyány. Bunăoară, din propriile venituri episcopale au susţinut, printre altele, urmaşii primului canonic-astronom, Antal Mártonffy, stins din viaţă în 1799, respectiv au finanţat studiile acestora. Şirul acestora se va întrerupe abia după 1852, în urma deciziei episcopului Lajos Haynald de a încredinţa observatorul unor persoane laice, profesorilor de astronomie de la liceul episcopiei.
Nici episcopul József Mártonffy, nici urmaşul său direct, Sándor Rudnay (1816-1820), nu au reuşit să pună capăt procesului. Sentinţa definitivă a fost pronunţată, în sfârşit, în 1820, în perioada episcopatului lui Ignác Szepesy. Conform sentinţei, Biblioteca Batthyaneum a rămas în posesia tuturor bunurilor sale, dat fiind faptul că întemeietorul a avut dreptul de a dispune liber de averea sa în timpul vieţii şi inclusiv să îşi doneze averea. Abia la această dată, în urma blocării pentru mai mult de două decenii, episcopia a redobândit accesul la imobilele menite să asigure funcţionarea instituţiei. Ca un prim pas, episcopul Szepesy a vândut clădirile aflate în stare de deteriorare şi a investit capitalul dobândit în acest fel în împrumuturi cu dobânzi foarte sigure, în timp ce s-a îngrijit şi de exploatarea corespunzătoare a imobilelor păstrate. Acelaşi episcop a hotărât reordonarea bibliotecii şi catalogarea cărţilor conform disciplinelor. Această sarcină uriaşă a fost îndeplinită de Antal Cseresnyés pe parcursul a numai trei ani. El a elaborat fişe de bibliotecă pentru fiecare carte, a aranjat fondul de cărţi pe rafturile bibliotecii şi a elaborat cataloagele locale şi cele de specialitate. Primul dintre acestea ocupă un singur foliant, în timp ce al doilea se extinde asupra cinci foliante voluminoase. Potrivit lui Elemér Varjú, „raportat la standardele epocii, cataloagele pot fi considerate perfecte, titlurile sunt precise şi suficient de detaliate, doar catalogarea manuscriselor lasă de dorit“.
Trebuise să adăugăm la acestea faptul că, în calitate de bibliotecă a diecezei şi a seminarului romano-catolic, fundaţia contelui Ignác Batthyány, episcopul Transilvaniei, s-a îmbogăţit considerabil cu moştenirile lăsate de canonicii diecezei şi de profesorii seminarului. Dintre acestea, un loc deosebit îi revine moştenirii lăsate de episcopul Mihály Fogarassy, care a lăsat instituţiei o sumă considerabilă de bani şi o bibliotecă formată din 5000 de volume, considerată modernă la vremea respectivă. El a fost urma de episcopul Ferenc Lönhárt (1882-1896), care şi-a lăsat moştenire episcopiei biblioteca personală, formată din 3000 de volume, în mare parte din domeniul teologiei. De asemenea, a fost depus la Biblioteca Batthyaneum şi fondul arhivelor considerate direct relevante pentru episcopia proprietară, selectate înainte de mutarea arhivelor capitlului de la Alba Iulia şi ale conventului de la Cluj-Mănăştur la Arhivele Naţionale ale Ungariei din Budapesta (paragraful XXIII din 1882).
 
 
Sala Bibliotecii Battyaneum. Din materialul fotografic al volumului Batthyaneum: Omagiu
 
 
La acelaşi Batthyaneum, care a funcţionat ca biblioteca Institutului Teologic Romano-Catolic, au ajuns comorile de artă încadrate în colecţia diecezei – spre exemplu, micul altar de la Szászfenes (Floreşti) –, precum şi materialul provenit din săpăturile arheologice din catedrală, conduse de Béla Posta, care a rămas neprelucrat până astăzi. Pe parcursul naţionalizării, au rămas la Batthyaneum şi unele valori complet independente de colecţii, printre care manuscrisele, scrisorile şi chiar serviciul de masă ale episcopului Áron Márton. Cei care au condus procesul de naţionalizare nu s-au mai preocupat de amănunte precum faptul că, până în 1948, biblioteca a fost parte integrantă a Institutului Teologic şi a reprezentat locul de muncă şi reşedinţa profesorilor acestuia.
 
 
 
 
 
Peretele de vest al observatorului astronomic al Bibliotecii Batthyaneum, 2008. Fotografie realizată de autor.
 
 
Nu este uşor de apreciat nici acea valoare spirituală pe care o reprezintă această colecţie în prezent.
Trebuie să luăm în considerare, în primul rând, faptul că biserica trinitariană, remaniată la sfârşitul secolului al XVIII-lea, reprezintă una dintre amintirile arhitecturale cele mai valoroase ale artei baroce târzii din Transilvania, unitară şi realizată simultan, a cărei realizare interioară şi exterioară a avut la bază un program arhitectural propriu-zis şi în felul său unic în regiune în acele vremuri, care a fost şi publicat în 1798. Acest program în limba latină este încadrat în prima ediţie a analelor observatorului astronomic, apărută sub titlul Initia astronomica. Formularea programului i se datorează lui Antal Mártonffy, canonicul-astronom, a cărui pregătire de la Viena a fost finanţată de Batthyány, care a investit în aceasta „nu puţine cheltuieli“. Or, după cât se pare, Antal Mártonffy a ajustat la situaţia de la Alba Iulia planurile maestrului său, Miksa Hell, referitoare la observatorul astronomic de la Viena, realizate însă şi la Nagyszombat, Eger, Buda şi, ulterior, la Cluj. Din fericire, din această serie s-a păstrat, numai la Alba Iulia, nu doar clădirea observatorului, ci şi decoraţia interioară. Printre ilustraţiile volumului citat regăsim şi gravura care prezintă faţada clădirii, realizată în 1794. Mobilierul bibliotecii nu fost finalizat, probabil, până în 1798, iar elementele acestuia, aflate la un nivel de realizare artistică nu foarte ridicat, reflectă posibilităţile şi gusturile specifice perioadei în care s-a desfăşurat procesul. Complexul de clădiri în stil clasicist al observatorului astronomic a fost realizat, în schimb, în timpul vieţii lui Batthyány. În contrast cu doricul, între timp oarecum pălit, caracteristic pentru exteriorul clădirii, textul califică interiorul ca fiind realizat în „stilul“ corintic. Interiorul clădirii a fost ornamentat cu portretele „părinţilor nemuritori ai astronomiei“ – printre care Miksa Hell şi asociatul acestuia, János Sajnovics –, necunoscute până acum în literatura de specialitate în limba maghiară, pe lângă portretele-medalion care reprezintă personaje mitice şi reale din istoria astronomiei şi emblemele elegante în stil rococo, cu teme alese din domeniul astronomiei.
Referitor la importanţa bibliotecii întemeiate de Ignác Batthyány, am să citez sinteza lui Zsigmond Jakó: „Să ne mulţumim aici cu menţionarea faptului că toţi cetăţenii ţării noastre datorează aproximativ 80% din totalul codexurilor în limba latină din Evul Mediu, păstrate pe teritoriul României, precum şi cca 50-60% din incunabulele tipărite înainte de 1500 pasiunii pentru ştiinţe, priceperii în domeniul codicologiei, bibliofiliei profesioniste şi altruismului aristocratic ale episcopului de odinioară de la Alba Iulia“.
 
Autor necunoscut: Planul peretelui de vest al observatorului astronomic al Bibliotecii Batthyaneum.Initia astronomica (1798)
 
Fără pretenţia exhaustivităţii, trebuie să amintim câteva dintre comorile păstrate la Batthyaneum. Tăbliţa de ceară descoperită la Roşia Montană, a cărei inscripţie datează din perioada 131-167 d.H., face parte dintre cele mai vechi monumente lingvistice şi a ajuns în colecţia de antichităţi ca unul dintre elementele cele mai importanta ale seriei de descoperiri renumite la nivel mondial. Scrierea medievală europeană este reprezentată de aproximativ 1650 de manuscrise. Începuturile acesteia sunt marcate de o amintire cu totul specială, una dintre amintirile cele mai importante ale artei bibliofile din secolul al IX-lea, minunatul Codex aureus, care a ajuns din mănăstirea benedictină din Lorsch în biblioteca principilor electori din Pfalz, iar mai târziu, din Heidelberg, prădat pe parcursul Războiului de Treizeci de Ani, ca pradă de război, la Viena. O parte din acest codex „s-a pierdut“ undeva în drum de pe cele trei sute de căruţe pornite din Stiria spre Roma şi a ajuns, astfel, în colecţia Migazzi. În aceeaşi colecţie regăsim o copie din secolul X a operei De bello Jugurthino de Sallustius Crispus, o Biblia Sacra din secolul XII, o copie din secolul al XIV-lea a scrisorilor lui Ovidiu din Pont, bogatul ornamentat Codex Burgundus (secolul al XV-lea) sau un manuscris ilustrat al psalmilor regelui David, tot din secolul XV. În aceeaşi bibliotecă se regăseşte şi aşa-numitul Codex de la Alba Iulia, care conţine Rândurile de la Alba Iulia, datate din secolul al XIV-lea, al treilea monument lingvistic ca vechime al limbii maghiare. Colecţia incunabulelor conţine mai mult de şase sute de titluri, printre care numeroase volume ce amintesc de epoca manuscriselor, ornamentate bogat cu miniaturi.
Pentru a cita încă o dată opinia aceluiaşi Zsigmond Jakó, este valabil şi în privinţa tipăriturilor faptul că „acest material de o valoare inestimabilă în privinţa istoriei tipografiei, inaccesibilă astăzi, ar face posibil şi astăzi, mulţumită episcopului de odinioară Ignác Batthyány, ridicarea cercetării transilvănene referitoare la istoria cărţilor la un nivel european. Toate tipografiile şi centrele tipografice renumite din Europa sunt reprezentate în cadrul colecţiei, prin exemplare de o frumuseţe rară“. În cadrul aceleiaşi colecţii regăsim exemplare reprezentative ale tipăriturilor chirilice, inclusiv şaizeci de publicaţii în limba română. De asemenea, îi datorăm aceluiaşi episcop învăţat o colecţie extraordinară de tipărituri vechi din Ungaria: cărţile în limba maghiară, tipărite înainte de 1800, sunt reprezentate prin 3200 de opere, dintre care, potrivit constatării lui Judit V. Ecsedy, 122 de opere existente doar în această colecţie ridică Alba Iulia şi Biblioteca Batthyaneum la rangul uneia dintre cele mai importante sedii ale cercetării maghiare referitoare la istoria cărţilor.
În prezent, Biblioteca Batthyaneum funcţionează ca filială a Bibliotecii Naţionale a României. Clădirea face parte din cetate şi se găseşte la adresa str. Bethlen Gábor, nr. 1. Cu respectarea anumitor condiţii, colecţiile bibliotecii pot fi vizitate şi cercetate. Despre aceste condiţii, merită să ne informăm în prealabil, prin consultarea paginii web a bibliotecii (www.bibnat.ro/Filiala-Batthyaneum-s75-ro.htm), unde putem găsi şi formularele de cerere necesare pentru accesul la colecţii (www.bibnat.ro/Regulament-de-functionare-s198-ro.htm).
 
 
Traducere de Lóránd Rigán
 
 
 
 
Bibliografie selectivă (în ordine cronologică)
 
 
Antonius Martonfi, Initia Astronomica Speculae Batthyanianae Albensis in Transilvania, Albae Carolinae, 1798.
 
Károly Veszely, A Batthyány intézet [Institutul Batthyány], Gyulafehérvári Füzetek, 1861, vol. I, p. 92-96.
 
Elemér Varjú,A gyulafehérvári Batthyány-könyvtár [Biblioteca Batthyány din Alba Iulia], Magyar Könyvszemle, 1899, p. 134-175, 209-243, 329-345.
 
Ottó Kelényi B., A magyar csillagászat története [Istoria astronomiei maghiare], Budapest, 1930, p. 16-22.
 
Vencel Biró, Gr. Batthyány Ignác levelei [Scrisorile contelui Ignác Batthyány], Erdélyi Múzeum, 1941, nr. 46, p. 295-310.
 
Robertus Szentiványi, Catalogus concinnus librorum manuscriptorum Bibliothecae Batthyányanae, Szeged, 1958.
 
Petrus Kulcsár, Catalogus incunabulorum Bibliothecae Batthyányanae, Szeged, 1965.
 
Zsigmond Jakó, Batthyány Ignác, a tudós és a tudományszervező [Ignác Batthyány, omul de ştiinţă şi organizatorul cercetării ştiinţifice], Erdélyi Múzeum, 1991, nr. 53, p. 76-99.
 
Eva Selecka-Mârza, középkori lőcsei könyvtár [Biblioteca medievală de la Lőcse (Levoča)], coord. Monok István (Olvasmánytörténeti Dolgozatok 7), Szeged, 1997.
 
Batthyány Ignác, cuvânt-titlu în Magyar Művelődéstörténeti Lexikon [Dicţionarul de istoria culturii maghiare], coord. Kőszeghy Péter, vol. I, Budapest:Balassi Kiadó, 2003. 
 
Kovács András, Program és műalkotás a 18. századvégi Erdélyben. A gyulafehérvári Batthyaneum csillagvizsgálója [Program şi operă în Transilvania la sfârşitul secolului XVIII: Observatorul astronomic al Bibliotecii Batthyaneum de la Alba Iulia], in János Orbán (coord.), Stílusok, művek, mesterek. Erdély művészete 1690–1848 között. Tanulmányok B. Nagy Margit emlékére [Stiluri, opere, maeştri: Arta transilvăneană între 1690 şi 1848Studii in memoriam Margit B. Nagy], Marosvásárhely – Kolozsvár: Maros Megyei Múzeum – Erdélyi Múzeum-Egyesület, 2011, p. 117-135.
 
Doina Hendre Biro (coord.), Batthyaneum: Omagiu fondatorului Ignatius Sallestius [recte: Salesius! – KA] de Batthyan (1741-1798), Bucureşti: Editura Bibliotecii Naţionale a României, 2011.
 

Vizualizări: 315

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

201 state 

(ultimul: Mauritania)

Numar de steaguri: 263

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Steaguri lipsa: 41

1 stat are peste 660,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 100.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

2 state au peste 20,000  clickuri (Italia,  Germania)

1 stat are peste 10.000 clickuri (Franta)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

16 state au un click

Website seo score
Powered by WebStatsDomain

DE URMĂRIT

1.EDITURA HOFFMAN

https://www.editurahoffman.ro/

2. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

3.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

https://www.editura.uaic.ro/produse/editura/ultimele-aparitii/1

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

6. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

7. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

8. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

9. ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

10. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro 11. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

12. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

13. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

14. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

15. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

16. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

17.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

18. EDITURA ARGONAUT

https://www.editura-argonaut.ro/

19.EDITURA MEGA

https://edituramega.ro/

20. TIMBREE

www.timbree.ro

21. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

22 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

23. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

24. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

25. DAFFI'S BOOKS

https://www.daffisbooks.ro 26. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

27. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

28.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

29.NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

32. CERTITUDINEA

www.certitudinea.com

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Hoffman - Jurnalul cărților esențiale

1. Radu Sorescu -  Petre Tutea. Viata si opera

2. Zaharia Stancu  - Jocul cu moartea

3. Mihail Sebastian - Orasul cu salcimi

4. Ioan Slavici - Inchisorile mele

5. Gib Mihaescu -  Donna Alba

6. Liviu Rebreanu - Ion

7. Cella Serghi - Pinza de paianjen

8. Zaharia Stancu -  Descult

9. Henriette Yvonne Stahl - Intre zi si noapte

10.Mihail Sebastian - De doua mii de ani

11. George Calinescu Cartea nuntii

12. Cella Serghi Pe firul de paianjen…

Continuare

Creat de altmariusclassic Dec 23, 2020 at 11:45am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Ian 24.

© 2021   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor