cultură şi spiritualitate
În februarie 2011, un program superinteligent al IBM numit Watson a uimit telespectatorii din întreaga lume după ce a reuşit să învingă doi celebri câştigători ai popularului concurs de cultură generală Jeopardy. Emisiunea are un format unic întrebare-şi-răspuns în care concurenţilor le sunt prezentate indicii sub formă de răspunsuri, iar ei trebuie să răspundă sub formă de întrebare. Datorită capacităţii de a înţelege şi reda limbajul uman avansat, de a obţine informaţie şi de a gândi raţional, Watson a reuşit să-şi depăşească concurenţii umani. Watson a reprezentat un jalon foarte important în dezvoltarea inteligenţei artificiale şi domeniul a început să progreseze rapid, îndeosebi în ceea ce priveşte procesarea limbajului natural şi învăţarea de către computere.
În 2012, Google a folosit 16.000 de procesoare pentru a construi reprezentarea artificială a unui creier care să fie capabil să recunoască pisicile din clipurile de pe YouTube. Dispozitivul Kinect care permite scanarea tridimensională a mişcărilor corpului uman pentru consola de jocuri Xbox de la Microsoft foloseşte algoritmi care au fost puşi la punct în cadrul proiectelor de cercetare din domeniul inteligenţei artificiale. La fel funcţionează şi aplicaţia Siri pentru iPhone, care este echivalentul virtual al unei secretare.
La începutul lunii octombrie 2014, un nou sistem bazat pe inteligenţa artificială a fost adus la cunoştinţa publicului şi acesta promite să revoluţioneze piaţa muncii. Numit Amelia, după aviatoarea americană Amelia Earhart, sistemul computerizat este capabil să preia sarcini laborioase sau de rutină, care să permită colegilor săi reali să se ocupe mai mult de sarcinile creative.
“Watson este probabil cel mai bun motor de analiză a datelor care există în lume; este cel mai bun motor de căutare din lume; dar IBM nu şi-a propus să creeze o latură cognitivă. A vrut să dezvolte un program care să poată câştiga concursul Jeopardy şi a reuşit” declară Chetan Dube, director al companiei IPsoft, care a creat “Amelia”. “Sistemul nostru a pornit de la altă idee, de la întrebarea pe care a lansat-o Alan Turing în 1950: pot computerele să gândească?“
Amelia învaţă folosind aceleaşi instrucţiuni scrise pe care le primesc şi colegii ei reali, dar diferenţa este că poate asimila informaţia în materie de câteva secunde. Acest computer inteligent poate înţelege semnificaţia completă a mesajului, nu face doar o recunoaştere vizuală a cuvintelor. Acest lucru presupune înţelegerea unui context, aplicarea de gândire logică şi deducerea consecinţelor. Amelia poate pune rapid în practică ceea ce a învăţat şi, prin observarea colegilor, continuă să-şi îmbogăţească bagajul de informaţie.
Cele mai multe dispozitive inteligente au nevoie de controlul uman pentru a le adapta comportamentul în vederea interacţiunii, dar Amelia este un program deja capabil să se comporte ca un om. Vorbeşte 20 de limbi, iar informaţia de bază pe care o conţine trebuie învăţată şi exersată o singură dată pentru ca ea să poată comunica de exemplu cu un client în limba pe care acesta o vorbeşte.
Programul este capabil să-şi creeze independent propriile “hărţi ale proceselor” privind informaţia la care este expusă, în aşa fel încât să poată lua decizii în funcţie de problema pe care trebuie să o rezolve.
“Inteligenţa este abilitatea de a acumula şi de a pune în practică cunoştinţele. Dacă un sistem pretinde că este inteligent, trebuie să fie capabil să citească, să înţeleagă documente şi să poată da răspunsuri pe baza acelor informaţii. Trebuie să fie capabil să înţeleagă anumite procese pe care le observă, să rezolve probleme pe baza cunoştinţelor pe care le acumulează. Iar în momentul în care nu ştie să rezolve o problemă, trebuie să poată învăţa care este soluţia observând comportamentul uman.”
IPsoft lucrează de 15 ani la această tehnologie cu scopul de a dezvolta o platformă care nu doar mimează procesele de gândire umane, ci care poate să înţeleagă semnificaţia celor comunicate exact aşa cum o face omul.
IPsoft consideră că exact aşa cum computerele au transformat modul de a face agricultură sau producţia industrială, la fel vor reuşi aceste tehnologii cognitive să influenţeze evoluţia forţei de muncă globale, pentru ca în viitor companiile să poată avea angajaţi virtuali.
Sistemul Amelia este deja testat într-o serie de companii mari din topul Fortune 1000 în domenii precum asistenţa tehnică, achiziţii, suport pentru operaţiuni bursiere sau expertiză tehnică în teren pentru ingineri. În toate aceste medii, programul a acumulat cunoştinţe nu doar prin citirea manualelor tehnice sau din contextul situaţional, ci şi prin observarea colegilor reali şi construirea ulterioară a acelor “hărţi” ale proceselor profesionale care au loc.
În decurs de numai o lună, randamentul său de a rezolva sarcini în mod independent a crescut de la 42% la 64% prin învăţare.
Analiştii celebrei companii de consultanţă tehnologică Gartner prezic faptul că, până în 2017, folosirea unor astfel de sisteme cognitive autonome va determina o reducere cu aproape 60 % a costurilor companiilor în sfera anumitor servicii, ceea ce le va permite să folosească forţa de muncă umană pentru proiecte cu un nivel mai ridicat de creativitate, curiozitate, inovaţie.
IPsoft doreşte ca programul Amelia să fie introdus în roboţi humanoizi cum ar fi Pepper (al Softbank), Asimo de la Honda sau Baxter (al companiei Rethink Robotics) şi să poată îmbunătăţi astfel funcţiile lor mecanice.
Amelia mai are un test important de trecut, şi anume testul Turing, care stabileşte în ce măsură un computer inteligent poate convinge un juriu format din oameni că nu este un computer, ci o persoană. Anul acesta, un robot de chat numit Eugene Goostman a devenit prima maşină care a trecut testul Turing, reuşind să imite foarte convingător comportamentul unui băiat de 13 ani. În cadrul unei conversaţii de 5 minute pe chat, Eugene a reuşit să convingă 33% din juriu că este o persoană.
Compania IPsoft spune însă că obiectivul său nu este doar acesta, ci pe termen lung îşi propune să transforme programul şi într-un partner pentru persoanele vârstnice, care au nevoie de companie şi de asistenţă.
Traducerea şi adaptarea: Bianca Ioniţă
RADOR
Numar de steaguri: 273
Record vizitatori: 8,782 (3.04.2011)
16,676 (3.04.2011)
Steaguri lipsa: 33
1 stat are peste 700,000 clickuri (Romania)
1 stat are peste 100.000 clickuri (USA)
1 stat are peste 50,000 clickuri (Moldova)
2 state au peste 20,000 clickuri (Italia, Germania)
4 state are peste 10.000 clickuri (Franta, Ungaria, Spania,, Marea Britanie,)
6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Canada, )
10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia, Australia, Irlanda, Israel, Grecia, Elvetia , Brazilia, Suedia, Austria)
50 state au peste 100 clickuri
20 state au un click
1.EDITURA HOFFMAN
https://www.editurahoffman.ro/
2. EDITURA ISTROS
https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/
3.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI
https://www.editura.uaic.ro/produse/editura/ultimele-aparitii/1
4.ANTICARIAT UNU
https://www.anticariat-unu.ro/wishlist
5. PRINTRE CARTI
6. ANTICARIAT ALBERT
7. ANTICARIAT ODIN
8. TARGUL CARTII
9. ANTICARIAT PLUS
10. LIBRĂRIILE:NET
https://www.librariileonline.ro/carti/literatura--i1678?filtru=2-452
https://www.librarie.net/cautare-rezultate.php?&page=2&t=opere+fundamentale&sort=top
14. ANTICARIAT NOU
https://anticariatnou.wordpress.com/
15.OKAZII
https://www.okazii.ro/cart?step=0&tr_buyerid=6092150
16. ANTIKVARIUM.RO
17.ANTIKVARIUS.RO
18. ANTICARIAT URSU
https://anticariat-ursu.ro/index.php?route=common/home
19.EDITURA TEORA - UNIVERSITAS
20. EDITURA SPANDUGINO
21. FILATELIE
22 MAX
http://romanianstampnews.blogspot.com
23.LIBREX
https://www.librex.ro/search/editura+polirom/?q=editura+polirom
24. LIBMAG
https://www.libmag.ro/carti-la-preturi-sub-10-lei/filtre/edituri/polirom/
https://www.libris.ro/account/myWishlist
http://magiamuntelui.blogspot.com
27. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/
28.RADIO ARHIVE
https://www.facebook.com/RadioArhive/
29.IDEEA EUROPEANĂ
https://www.ideeaeuropeana.ro/colectie/opere-fundamentale/
30. SA NU UITAM
31. CERTITUDINEA
32. F.N.S.A
https://www.fnsa.ro/products/4546-dimitrie_cantemir_despre_numele_moldaviei.html
Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ
1. Radu Sorescu - Petre Tutea. Viata si opera
2. Zaharia Stancu - Jocul cu moartea
3. Mihail Sebastian - Orasul cu salcimi
4. Ioan Slavici - Inchisorile mele
5. Gib Mihaescu - Donna Alba
6. Liviu Rebreanu - Ion
7. Cella Serghi - Pinza de paianjen
8. Zaharia Stancu - Descult
9. Henriette Yvonne Stahl - Intre zi si noapte
10.Mihail Sebastian - De doua mii de ani
11. George Calinescu Cartea nuntii
12. Cella Serghi Pe firul de paianjen…
Creat de altmariusclassic Dec 23, 2020 at 11:45am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Ian 24, 2021.
© 2024 Created by altmarius. Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius