Altădată, pe 20 martie/1 aprilie

[altmarius]

 

Publicat: Luni, 28 Martie 2016

1877 – s-a născut Radu R. Rosetti (general şi politician de frunte ce a contribuit la realizarea României Mari), în satul Căiuţi din judeţul Bacău. A fost fiul scriitorului şi istoricului Radu Rosetti şi al Emmei Bogdan. Familia sa se trăgea din vechi boieri moldoveni, care apreciau munca, cinstea, tradiţiile şi valorile spirituale, având înclinaţii spre cultură şi artă. Crescut într-un asemenea climat, Radu R. Rosetti după terminarea cursului primar la şcoala din comuna natală, a plecat la Iaşi şi şi-a continuat studiile la Liceul Naţional, obţinând bacalaureatul (în litere şi ştiinţe), după care s-a înscris la Bucureşti la Şcoala de Poduri şi Şosele, dar după doi ani însă, a ales cariera militară. A terminat Şcoala Militară de Artilerie şi Geniu în 1899, iar în 1906 Şcoala Superioară de Război (cea mai înaltă instituţie de învăţământ militar superior).

* * *

Radu R. Rosetti s-a remarcat în timpul Războiului de Întregire, prin activitatea pe care a depus-o în cadrul Marelui Cartier General, ca ofiţer de Stat Major şi apoi comandant al Regimentului 47/72 Infanterie. A fost rănit în august 1917, în lupta de la Răzoare, iar pentru faptele sale a fost decorat prin Decret regal cea mai înaltă distincţie militară, Ordinul „Mihai Viteazul”, clasa a III a. au mai urmat Crucea comemorativă a războiului din 1916 – 1918, Coroana Italiei, Legiunea de Onoare şi Crucea de Război (din partea Franţei) şi ordinul englez „Distinguished Service”.

După încheierea Primului Război Mondial, Radu R. Rosetti a îndeplinit funcţiile de ataşat militar la Londra, comandant de brigadă şi de director al Cursurilor de pregătire pentru ofiţerii superiori, director al Bibliotecii Academiei Române. Ca preşedinte al Consiliului de Conducere al Muzeului Militar Naţional (1924 – 1931), Radu R. Rosetti a iniţiat săpături arheologice la vechile cetăţi Soroca, Cetatea Albă, Turnu Severin şi Ţeţina (aflată în vecinătatea oraşului Cernăuţi).

Pentru întreaga sa carieră militară desăvârşită, în anul 1924, Radu R. Rosetti a fost avansat la gradul de general, iar recunoaşterea în plan ştiinţific şi cultural a venit în 1927 când a devenit membru corespondent (iar din 1935 membru titular) al Academiei Române.  

* * *

Pe lângă cariera militară de excepţie, generalul Radu R. Rosetti s-a remarcat ca un reputat teoretician şi practician, autor al unor studii de valoare asupra strategiei pe câmpul de operaţiuni, prin editarea unor documente de război, dar şi prin analize dedicate conflictelor militare purtate de voievozii români Ştefan cel Mare şi Matei Basarab sau Războiul pentru Independenţa României din 1877 - 1878.

Scriitor neobosit, Radu R. Rosetti a lăsat şi câteva monografii dedicate generalilor I. Em. Florescu (19379 şi Ernest O. Baliff (1946), dar mai ales propriei familii, a Roseteştilor („Familia Rosetti” vol. I şi II, 1938 – 1940).

* * *

În perioada  ianuarie – noiembrie 1941 Radu R. Rosetti a îndeplinit, în al doilea guvern Ion Antonescu, funcţia de ministru al Educaţiei Naţionale, Cultelor şi Artelor. A părăsit ministerul, în urma diferenţelor de vederi dintre el şi Mareşalul Antonescu, cu privire la continuarea războiului dincolo de Nistru. Totuşi, după 23 august 1944, generalul Radu R. Rosetti s-a aflat printre cei persecutaţi de comunişti, fiind socotit criminal de război şi acuzat pentru dezastrul ţării. A fost arestat şi condamnat de aşa numitul Tribunal al Poporului, sfârşindu-şi zilele în închisoarea Văcăreşti, pe 2 iunie 1949.

* * *

Radu R. Rosetti a fost căsătorit cu Ioana Ştirbey (nepoata fostului domnitor al Ţării Româneşti, Barbu Ştirbei), cu care a avut patru copii: Ileana, Radu, Ioana şi Elisabeta.

 

          VASILESCU GABRIELA