Altădată, pe 10/20 mai

[altmarius]

Publicat: Astăzi, 06:03

 

1595 – solia trimisă de către domnitorul Ţării Româneşti Mihai Viteazul, la Sigismund Bathory, pentru semnarea unui tratat de alianţă între cele două state, şi-a depăşit atribuţiile şi a semnat la Alba Iulia un document prin care  principele Transilvaniei a fost recunoscut drept suzeran. Documentul, semnat de către boierii români complotişti dornici să limiteze puterea domnească şi să o lărgească pe a lor, cuprindea următoarele:

-  domnul Ţării Româneşti era socotit în ţară locţiitor al principelui transilvan

-  conducerea Ţării Româneşti era încredinţată la 12 boieri ce urmau a face parte din Dieta Transilvaniei (Divanul Ţării Româneşti fiind astfel desfiinţat)

-  erau restabilite vechile hotare ale Ţării Româneşti

-  principele Sigismund Bathory promitea ajutor militar împotriva otomanilor

-  Biserica ortodoxă din Transilvania era subordonată Mitropoliei din Ţara Românească

Astfel, fără să ţină cont de indicaţiile lui Mihai Viteazul, delegaţia de boieri trădători a acceptat ca acesta să devină vasalul lui Sigismund Bathory şi locotenent al său. Ceea ce însemna că domnul muntean nu mai avea dreptul să întreţină legături cu străinătatea şi să numească dregători, să fixeze dările şi cheltuielile ţării, care treceau în atribuţiile boierilor.

Pus în faţa acestei situaţii, Mihai Viteazul a fost nevoit să accepte pe moment condiţiile umilitoare ale tratatului, deoarece Ţara Românească era ameninţată atunci de invazia otomană. Însă în scurtă vreme a reuşit, după lupta de la Călugăreni, anularea actului şi pedepsirea boierilor trădători.

 

* * *

 

Interesant este că gestul boierilor trădători munteni, ce a făcut posibil semnarea Tratatului de la 10/20 mai 1595, s-a repetat câteva zile mai târziu (3 iunie), tot la Alba Iulia, de data aceasta protagonişti fiind boierii moldoveni. Astfel, principele Transilvaniei Sigismund Bathory a devenit pe cale diplomatică, pentru scurt timp, suzeranul Ţării Româneşti şi al Moldovei.

 

VASILESCU GABRIELA