cultură şi spiritualitate
Autor Sorin Minea
Primele filme difuzate vreodată au fost, de bună seamă, cele mute. Pentru a înviora cumva atmosfera din sălile sau grădinile primelor cinematografe bucureștene și chiar a continua obișnuința bucureștenilor cu șușanelele, patronii acestor săli s-au gândit să angajeze câte un instrumentist (de regulă un pianist), care, prin sonoritatea instrumentului, putea să acopere zgomotul făcut de unii spectatori mai volubili și care putea să cânte și la alte instrumente înrudite, precum xilofonul, de exemplu.
Ulterior, pentru a atrage mai mulți spectatori și a îmbunătăți audiția, au fost angajate orchestre întregi sau Kapelle, cum se numeau ele în epocă, între care unele au reușit să și înregistreze pe discuri unele piese. A se vedea, de pildă, înregistrările-document care s-au mai păstrat pe miniplăci de ebonită Gramophone Recorder („Faust – Valzer” 40361 II Berlin sau „Inima de lăutar” 72684 București, 1908).
Apoi, orchestrele se specializaseră în susținerea acțiunii filmului prin sincronizarea sunetelor cu cele de pe ecran. De exemplu, o lovitură puternică de tobă se sincroniza cu bubuitura unui tun. În acest sens, menţionăm marşul „Silistra”, Batalionul 2 Pionieri 1927 (PARLOPHON B 10061-1), din superproducția deja amintită, „Independenţa României”, cu peste 80.000 de figuranți, în care se contempla însuși Regele Carol I în calitate de personaj, interpretat fiind de către Aristide Dematriade.
Primul film cu sunete apărut în București a fost un film cu Jackie Coogan, partenerul lui Charlie Chaplin din filmul „The Kid”, film în care se auzea sirena unui vapor – sunet care a făcut o mare senzație la vremea aceea, în special în rândul copiilor. A urmat apoi filmul cu dialoguri „Sony Boy – Cântăreţul de jazz”, cu Al. Johnson, care făcea săli arhipline pe bulevardul Elisabeta.
Încet, încet, cinematografele stârnesc un interes și o curiozitate crescândă, devenind puncte de interes ale orașului şi începând să rivalizeze ca repere cu bisericile, piețele sau restaurantele cele mai cunoscute ale Bucureștiului.
În funcție de condițiile de desfășurare și mai ales de condițiile tehnice de proiecție, cinematografele se diferențiau foarte mult, ajungându-se la trei categorii: cinematografe sărace, de cartier și de lux. Cele sărace predominau, dar nu exista aproape niciun cartier în care să nu se găsească un cinematograf, mergând până în zonele cele mărginașe.
Majoritatea fiind sărace, nu aveau bani să închirieze un film pentru difuzare și, de aceea, se asociau între ele pentru închirierea unui singur film, pe care îl împărțeau în două sau chiar trei părți. Își decalau ora de începere a spectacolului după ce se termina o primă parte din filmul de la primul cinematograf și, astfel, aceeași primă parte rula și la al doilea cinematograf, și așa mai departe, reușind să suporte costul închirierii mai ușor.
Operatorul fugea, de cele mai multe ori, cu bicicleta de la o sală la alta, cu rola, cu care de obicei mai și întârzia, spre nemulțumirea crescândă a spectatorilor nerăbdători să urmărească continuarea acțiunii, care se întrerupea câteodată chiar în momentul culminant. Se crea astfel o pauză, până să se aducă rola a doua sau a treia. Pentru a se umple acest timp și a se stinge aceste nemulțumiri, trebuia inventat ceva.
Așa cum am mentionat, apăruseră orchestrele de acompaniament pentru sonorul filmelor, care interpretau diferite șlagăre la modă. Totuși, se simțea nevoia unei schimbări. Astfel au apărut diverși artiști comici, care s-au remarcat cu timpul și pe diverse alte scene.
Așa s-au lansat Alexandru Giugaru (Sandy Huși), Grigore Vasiliu Birlic, Hristu Nicolaide și mulți alții, printre care și Nacht Stroe sau Vasilache, protagoniști, ei înșiși, în comedia cinematografică de mai târziu „Bing şi bang”. Acești comici interpretau diferite scheciuri sau monoloage vesele pentru umplerea golurilor din pauzele proiecțiilor.
Iată câteva titluri: „Manda în societate” şi „Taxatoarea de tramvai” (muzica după Anton Pann), interpretate de comicul la modă Julian 1927 (Columbia D 15658) sau „Coana Siţa nună mare” şi „Georgeta la farmacie”, interpretate de un alt comic en vogue, Bolyn (Columbia DR 1123). Toate aceste debuturi aveau loc pe scenele cinematografelor sărace ori de cartier cu nume sonore, de unde a rămas celebră gluma lui Stroe: „Am fost aplaudat în multe orașe ale Europei, la Paris, Barcelona, Roma, Nissa sau Milano”, glumă spusă pe scena cinematografului Milano, Arta de mai târziu. Acest cinematograf, care își trăgea numele de la proprietarul său sârb, Milan, era un exemplu tipic al cinematografelor de cartier, în jurul cărora roiau plăcintarii, simigii, salepgii care vindeau limonade, bigi-bigi şi atâtea altele.
Numar de steaguri: 273
Record vizitatori: 8,782 (3.04.2011)
16,676 (3.04.2011)
Steaguri lipsa: 33
1 stat are peste 700,000 clickuri (Romania)
1 stat are peste 100.000 clickuri (USA)
1 stat are peste 50,000 clickuri (Moldova)
2 state au peste 20,000 clickuri (Italia, Germania)
4 state are peste 10.000 clickuri (Franta, Ungaria, Spania,, Marea Britanie,)
6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Canada, )
10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia, Australia, Irlanda, Israel, Grecia, Elvetia , Brazilia, Suedia, Austria)
50 state au peste 100 clickuri
20 state au un click
1.EDITURA HOFFMAN
https://www.editurahoffman.ro/
2. EDITURA ISTROS
https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/
3.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI
https://www.editura.uaic.ro/produse/editura/ultimele-aparitii/1
4.ANTICARIAT UNU
https://www.anticariat-unu.ro/wishlist
5. PRINTRE CARTI
6. ANTICARIAT ALBERT
7. ANTICARIAT ODIN
8. TARGUL CARTII
9. ANTICARIAT PLUS
10. LIBRĂRIILE:NET
https://www.librariileonline.ro/carti/literatura--i1678?filtru=2-452
https://www.librarie.net/cautare-rezultate.php?&page=2&t=opere+fundamentale&sort=top
14. ANTICARIAT NOU
https://anticariatnou.wordpress.com/
15.OKAZII
https://www.okazii.ro/cart?step=0&tr_buyerid=6092150
16. ANTIKVARIUM.RO
17.ANTIKVARIUS.RO
18. ANTICARIAT URSU
https://anticariat-ursu.ro/index.php?route=common/home
19.EDITURA TEORA - UNIVERSITAS
20. EDITURA SPANDUGINO
21. FILATELIE
22 MAX
http://romanianstampnews.blogspot.com
23.LIBREX
https://www.librex.ro/search/editura+polirom/?q=editura+polirom
24. LIBMAG
https://www.libmag.ro/carti-la-preturi-sub-10-lei/filtre/edituri/polirom/
https://www.libris.ro/account/myWishlist
http://magiamuntelui.blogspot.com
27. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/
28.RADIO ARHIVE
https://www.facebook.com/RadioArhive/
29.IDEEA EUROPEANĂ
https://www.ideeaeuropeana.ro/colectie/opere-fundamentale/
30. SA NU UITAM
31. CERTITUDINEA
32. F.N.S.A
https://www.fnsa.ro/products/4546-dimitrie_cantemir_despre_numele_moldaviei.html
Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ
1. Radu Sorescu - Petre Tutea. Viata si opera
2. Zaharia Stancu - Jocul cu moartea
3. Mihail Sebastian - Orasul cu salcimi
4. Ioan Slavici - Inchisorile mele
5. Gib Mihaescu - Donna Alba
6. Liviu Rebreanu - Ion
7. Cella Serghi - Pinza de paianjen
8. Zaharia Stancu - Descult
9. Henriette Yvonne Stahl - Intre zi si noapte
10.Mihail Sebastian - De doua mii de ani
11. George Calinescu Cartea nuntii
12. Cella Serghi Pe firul de paianjen…
Creat de altmariusclassic Dec 23, 2020 at 11:45am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Ian 24, 2021.
© 2024 Created by altmarius. Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius