agonizeaza metafora

[Ionescu Ion]

agonozeaza metafora
în cuibul de lună,
stelele cad
peste acest albastrul al serii,
parcă tot văzduhul
se caţără pe turnuri de biserici.
trec obiectele pe lângă mine
şi între afară şi înăuntru
e un du-te-vino
între care circulă
timpul absurd
într-o caretă
cu caii de pluş.
trec în extaz idei
printre mobile rupte,
dansez
printre lumile disperate de azi
mi-i dor
de statuile-n giulgiu
ce se pierd în amurg
în nisipul timpului.
mi-i dor
de mohorâtul hotar dintre lumi
care se-nalţă
ca un zid chinezesc peste vieţi
şi care ne desparte de absurd.
mi-i dor
de ochiul magului
rătăcit pe corpul unei fecioare,
de petala căzută-n noroi,
dar…
plin de smerenie
mă mulţumesc cu atât:
blestemul osânditului la moarte
să-mi fie sărbătoare
pe meleaguri de vis.


21 februarie 2010

[judit ionescu]

Poezia aceasta imi aminteste de creatiile lui Salvatore Dali,este deosebit de plastica in imagini bizare, insa cel mai mult ma fascineaza culorile. Cu riscul de a deveni plictisitoare, revin cu ideea necesitatii imperioase de a va publica versurile sub forma de volum.Iata ce pictura imi sugereaza poezia:

sau asta:

[Ionescu Ion]

MUltumesc judy pentru aprecieri. Pentru a publica astazi ceva trebuie sa ai pile, sa fii cunoscut, sau sa ai bani. Eu n-am nimic din toate acestea. Si nu m-am milogit niciodata pe la portile editurilor. Multumesac mult pentru cele doua ilustratii. Iti apreciez gustul literar care-mi da curaj sa continui, in nimicnicia mea, sa scriu totusi.

[judit ionescu]

Din nefericire, editarea e dificila dar nu imposibila. Trebuie sa scrieti in continuare, fiindca aveti multe de spus lumii de azi. Pe altmariusplus-cultura, NINgul deschis zilele trecute, am pornit azi o pagina asemanatoare cu Condei, cu titlul Metafora, va astept sa publicati si acolo. Asteptam lucrarile dvs.