altmarius

cultură şi spiritualitate

40 de ani de la înființarea Cercului literar 19 la Brașov

Din 1975 eram angajat ca instructor-metodist la Casa Municipală de
Cultură Brașov, instituție care poartă azi numele de Centrul Cultural
Reduta. În anul 1981, am avut ideea de a înființa un cenaclu literar, cu
scopul principal de a sprijini activitatea unor tineri profesori și elevi
brașoveni care începuseră să se afirme și care nu aveau un cadru
instituționalizat unde să-și desfășoare întâlnirile literare și nici posibilitatea
de a intra în contact direct cu personalități culturale de la nivel național. Pentru a pune
în practică această inițiativă, l-am contactat și m-am întâlnit la Casa de Cultură cu
profesorul Alexandru Mușina. Știam din informațiile legate de viața culturală a Brașovului
că este unul dintre liderii tinerei generații de condeieri. Inițiativa a fost bine primită
de Alexandru Mușina care a procedat la convocarea celor cu care era în contact, atât
colegi de la diferite școli ale județului Brașov, cât și elevi de liceu care începuseră să se
afirme ca având disponibilități în latura umanistă a studiului.
Prima întâlnire a avut loc în toamna anului 1981 în foaierul Casei de Cultură.
A deschis întâlnirea Alexandru Mușina. Vorbea frumos, cu prietenie, fără morga
profesorului care trebuie musai să fie ascultat fără reținere, ridicat pe un piedestal,
privind clasa cu suficiență.
Mușina i-a prezentat pe toți cei aflați în sală. O parte erau profesori, cu toții
tineri, la început de carieră. Câțiva, de vârstă apropiată, nu aveau un loc de muncă
pe care să-l nominalizeze. Altă parte dintre cei prezenți, grupați aproape instinctiv
într-un loc distinct al sălii, erau elevi de liceu.
Mușina i-a întrebat pe toți dacă acceptă inițiativa și vor să se constituie întrun
grup cu întâlniri săptămânale. Murmur aprobator, chiar entuziast. Trebuiau să
pună și un nume grupului nou constituit. Ideea cuiva din sală a fost să se numere
participanții. Pe scaunele ocupate aproape în totalitate se aflau 19 persoane. Mușina
a concluzionat, sugerând numele: să se numească Cercul Literar 19.
Simplu, poate prea simplu, dar și simplitatea are locul ei într-un angrenaj care
nu-și impunea să elaboreze construcții neapărat sofisticate. Din sală a venit și
continuarea. Trebuiau să hotărască cine va fi președintele.572*0,00002
Alexandru Mușina avea să conducă cenaclul până la ultima lui ședință.
La Cercul Literar 19 s-a referit pe larg Ioan Olimpiu Șerbu în lucrarea sa de
doctorat „Școala Literară de la Brașov“:
„În 1981 se înființează un nou cenaclu literar în Brașov, Cercul literar 19. Cenaclul este
amintit sub diferite denumiri: Cenaclul 19, Cenaclul literar 19, Cercul literar 19 sau, mai simplu,
doar Cercul 19; Singura constantă, numărul 19, vine de la numărul participanților la prima ședință.
Inițiatorul ideii este metodistul Adrian Munteanu,
președintele cenaclului devine de la prima ședință
Alexandru Mușina, iar printre participanți se numără
Gheorghe Crăciun, Angela Nache, Paul Grigore, Ovidiu
Moceanu, Ion Pop Barassovia, Vasile Gogea, Petru M.
Haș, Leonard Oprea, Ninel Badea ș.a, majoritatea
nemulțumiți de calitatea singurului cenaclu literar
existent în Brașov, Cenaclul Astra organizat în jurul
revistei omonime. Dintre vizitatorii și invitații din
exterior pot fi amintiți (conform celor evocate în
interviuri) Mircea Nedelciu, Mircea Cărtărescu,
Dan Culcer, Ioan Bogdan Lefter.
Dintre liceeni cooptați la cenaclu se remarcă
în scurt timp Caius Dobrescu, Simona Popescu,
Andrei Bodiu și Marius Oprea, care vor fi instruiți
îndeaproape de Mușina atât în cadrul ședințelor
cenacliere cât și în întâlniri informale acasă la acesta
din urmă, prilejuri de mici petreceri animate de discuții
literare. Alexandru Mușina le direcționează tinerilor
lecturile, lucrează îndeaproape pe textele acestora iar
liceenii admit necondiționat rolul de Maestru jucat de
Mușina în formarea lor ca scriitori.
Cei patru tineri devin participanți activi și
permanenți ai cenaclului, susțin lecturi și discuții critice,
ceea ce-l va determina pe Mușina să-i propună de două
ori ca invitați în cadrul Cenaclului de Luni,organizat
la București în 1982.
Inițiativa înființării cenaclului a pornit așadar de la scriitori de generație optzecistă
nevoiți să se grupeze în fața scenei literare brașovene conservatoare.
Cercul literar 19 și-a întrerupt activitatea în 1984 (tinerii membrii, elevi de liceu, plecau
în acel an la facultate în alte orașe, n.m.). Scurta viață a cenaclului a lasat însă urme memorabile
în special pentru cei „formați“ în cadrul lui și, totodată, a schițat viitoarele traiectorii ale acestora.“
Întotdeauna ședințele în cadrul Cercului Literar 19 începeau printr-o dezbatere
teoretică pe o temă anunțată în ședința anterioară. Elevii erau provocați de conducătorul
cenaclului sau de Gheorghe Crăciun, de cele mai multe ori, să dezvolte tema, să
comunice modul în care percep că ea se recunoaște ca un subiect de actualitate privind
construcția literară pe plan mondial. Într-o perioadă în care procurarea unor cărți
și reviste cu ajutorul cărora să-ți poți face o imagine completă asupra evoluției la zi
a literaturii universale era dificilă, elevii în special demonstrau că sunt la curent cu
noutățile și pot să le asocieze într-un tablou cu largă și consistentă deschidere.
În partea a doua a întâlnirilor avea loc consemnarea unor evenimente în spațiul
literar românesc, fie că erau manifestări diverse cu caracter național sau noi apariții
editoriale, cu prioritate ale membrilor cenaclului. Astfel în cenaclu au fost formulate
primele aprecieri și au fost citite primele cronici referitoare la romanul lui Gheorghe
Crăciun, „Acte originale, copii legalizate“ apărut la Cartea Românească în 1982, la
volumul de versuri „Miraculum“ cu care Angela Nache primea premiul de debut al
Editurii Dacia, 1982. Larg comentat a fost în 1983 debutul editorial al lui Ovidiu
Moceanu cu volumul de proză scurtă „O privire spre Ioan“, Editura Dacia. Înainte
de încheierea activității cenaclului a fost timp pentru comentarea volumului de debut
al lui Alexandru Mușina, Strada Castelului 104, de la Editura Cartea Românească,1984.
Îmi amintesc cum a fost citit drept model și larg comentat antologicul poem al lui
Alexandru Mușina Budila Express.
Partea a treia în cadrul ședințelor de cenaclu era rezervată lecturilor de poezie,
proză, eseu sau teatru. Am remarcat întotdeauna calitatea comentariilor, a aprecierilor
sau rezervelor pe marginea textelor care se făceau întotdeauna cu prietenie, dar, în
același timp, incisiv, corect, nuanțat, cu conștiința importanței aprecierilor pentru
autor, devenind, în același timp, articularea unui concept unanim recunoscut în
privința modernității demersului creator.
Pe parcurs, cenacliștii solicitau întâlniri cu diferiți scriitori, modele în epocă. În
calitate de inițiator și de reprezentant al Casei de Cultură rezolvam cu fiecare invitat
problemele administrative, îi cazam la hotel, le plăteam transportul, îi însoțeam, dacă
era cazul și nu o făcea altcineva, până la gară. Cu unii dintre oaspeții întâlnirilor Cercului
Literar 19 am stat mai mult de vorbă. Cu scriitorul și editorul clujean Vasile Igna, de pildă,
am vorbit despre munca de editor, fără să știu, pe vremea aceea, că voi conduce și eu o
editură. Cu romancierul și redactorul revistei Vatra, Mihai Sin, am povestit mai mult
despre viața literară mureșeană, despre cunoștințele comune de acolo. Ioan Bogdan
Lefter, la rândul lui, a ținut să-mi scrie, după ce s-a întors la București, subliniind importanța
pe care o are cel care veghează cu discreție la buna desfășurare a vieții scriitorilor,
încurajându-i cu reținere, oferind cadrul potrivit unei libertăți de exprimare. Memorabile
au fost întâlnirile cu Mircea Cărtărescu, Mircea Nedelciu, Dan Culcer, atât pentru calitatea
textelor citite cât și pentru valoarea dialogului teoretic purtat cu membrii cenaclului.
După 1989, Alexandru Mușina și Gheorghe Crăciun, alături de Ovidiu
Moceanu și Andrei Bodiu, au pus bazele Facultății de Litere din Brașov,
la care a devenit profesor și Caius Dobrescu, transferat ulterior la
Facultatea de Litere din București, acolo unde predă și Simona
Popescu. Alți membri ai cenaclului au devenit scriitori consacrați
care au activat sau continuă să fie prezenți în viața literară românească
sau se manifestă în străinătate.
Pe parcurs au fost destule consemnări despre această activitate literară în
reviste. În primul rând au pomenit importanța ei, în diferite interviuri, membrii
Cercului Literar 19:
Alexandru Mușina: „În 1980, cum rămăsesem, cumva, fără… cenaclu (eram la Braşov,
mă duceam cam o dată pe lună la Bucureşti, dar nu era suficient, aveam viciul în sînge), mam
bucurat cînd la Casa de cultură din Braşov s-a deschis unul, Cercul literar 19 (atâţia eram
la înfiinţare). Între membrii fondatori: Gheorghe Crăciun, Ovidiu Moceanu, Vasile Gogea,
Paul Grigore, Ioan Barassovia, Angela Nache, Claudiu Mitan, Petru M. Haş şi un grup de
liceeni, cam obrăznicuţi (…)Dacă există o şcoală de la Braşov, ea îşi are bazele în 81-83, cînd
s-au format şi – precoci – deja au început să se afirme: Marius Oprea, Andrei Bodiu, Simona
Popescu, Caius Dobrescu (Sorin Matei, o altă promisiune, a emigrat în cele Americi şi-a devenit
specialist în ştiinţe ale comunicării). Am fost maestrul lor? E cazul s-o spună ei (unii – voalat
– neagă asta şi poate au dreptate). Ce-a însemnat ucenicia cu mine, iarăşi, e cazul s-o spună
ei.“ („Interval“, 1999)
Andrei Bodiu: „La Cercul Literar 19 l-am cunoscut pe Gheorghe Crăciun, un scriitor
și un om pe care îl admir, pe Vasile Gogea, pe Ovidiu Moceanu, pe Angela Nache. Pentru mine,
un adolescent, întâlnirea cu acești oameni adevărați a contat enorm.“ („Observatorul Cultural“,
2001)
Tot el își amintea: „Profesoara noastră de
română, doamna Cornelia Bularca, ne-a spus că
la Casa de Cultură se ține un cenaclu. Era Cercul
Literar 19, care s-a numit așa pentru că la ședința
inițială au participat 19 autori. Simona (Popescu)a
venit în clasa noastră de la Liceul Unirea și ne-a
spus că șef e un tip foarte tare, poetul Alexandru
Mușina. Ne-a spus celor care scriam să mergem
acolo. A insistat că e un mediu foarte bun, cu mai
mulți tineri scriitori din Brașov. În subsolul Casei
de Cultură, unde Adrian Munteanu, metodist la
Casa de Cultură, reușise să obțină loc, l-am cunoscut
pe Mușina. Mușina avea un „lipici“ extraordinar.
Era un tânăr genial (nu exagerez!) care avea o
încredere fanatică în poezie. În plus, avea un autentic
cult pentru tineri, pe care nu a încetat să îi încurajeze
cât a trăit“. („Observator Cultural“, 2013)
Caius Dobrescu: „Întâlnirea fundamentală
pentru mine a fost aceea cu personalitatea puternică,
mai mare decât viaţa, a lui Alexandru Muşina, pe
care l-am cunoscut, ca elev de liceu, la Cercul literar
19. Pentru mine, Sandu Muşina, şi el dispărut
prematur dintre noi, nu a pus doar Braşovul pe
harta literară a României, ci a făcut din el, cel puţin
temporar, capitala spaţiului nostru intelectual.
(„Ziarul de duminică“, 2014)
Într-un alt moment, Caius și-a continuat amintirile: „I-am cunoscut pe prietenii
mei Simona Popescu, Andrei Bodiu şi Marius Oprea la Cercul Literar 19, unde, până la urmă,
s-a format grupul nostru. Acest cerc fusese creat de un număr de tineri intelectuali braşoveni,
marginalizaţi în sistemul cultural oficial al oraşului, şi care simţeau nevoia de a-şi crea un mediu
propriu, alternativ la ceea ce se făcea pe «aleea principală» a culturii locale (…). Aceşti oameni
erau victimele avortăţii iniţiativelor liberale pe care părea să le promoveze regimul Ceauşescu
în prima sa fază. (…) Această catastrofă socială, datorată tradiţionalei iresponsabilităţi de natură
criminală a comunismului românesc, a făcut ca tinerii de atunci să încerce să se grupeze, la
limita acceptabilităţii şi la marginea „legalităţii socialiste“, pentru a putea rezista. În acest fel,
i-am cunoscut, la Braşov, pe Alexandru Muşina, Gheorghe Crăciun, Paul Grigore, Angela Nache,
Vasile Gogea, Ioan Pop Barassovia, Claudiu Mitan, Al. Ţion, grupaţi în cadrul acestui Cerc
Literar 19, găzduit de casa de cultură a oraşului. Pentru ei, acest spaţiu reprezenta atât un loc
de întâlnire şi dezbatere publică a chestiunilor literare, cât şi un loc în care se aşteptau să întâlnească
tineri, liceeni în special, cărora să le comunice mesajul lor „cripto-liberal“.(„Contrafort“, 2009)
Despre importanța inițiativei de la Brașov au scris, printre alții, Virgil Podoabă,
Ramona Hărșan și Mircea Martin în „Vatra“, numărul din octombrie 2019:
Virgil Podoabă: „O mișcare filologică și literară inițiată în urma câtorva conjuncturi
favorabile la Brașov în anii 80 – a evoluat de la o anvergură de cenaclu literar într-un oraș
industrial până la un fenomen complex manifestat în câteva direcții principale: construcția
instituției universitare, crearea unor evenimente literare cu ecou (inter)național, concursuri de
poezie, edificarea de reviste și edituri, formarea și lansarea de scriitori.“
Ramona Hărșan: „Manifestările care se reliefează ca suprafețe aflate „la vedere“ șiau
asigurat încă de la început o poziție privilegiată în spațiul cultural românesc prin simpla
respectare a unor standarde (ridicate) de calitate, începând cu Cercul 19 al lui Alexandru Mușina
și grupul inițial de la Brașov – acesta din urmă afirmându-se, iată, ca o „școală (de gândire)
poetică“ la scurt timp după înființare.“
Mircea Martin: „În relativ scurtă vreme, Brașovul a devenit, pentru comunitatea
literară și culturală din România, un veritabil pol de atracție intelectuală, un centru alternativ,
replică a poziției sale centrale din punct de vedere geografic.“
Și a fost seară și a fost dimineață, a venit primă vara, s-a sfârșit toamna, au
trecut anii.
Cu neuitarea unei inițiative care a modelat destine.

Vizualizări: 10

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

206 state 

(ultimul: Ciad)

Numar de steaguri: 270

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Steaguri lipsa: 36

1 stat are peste 700,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 100.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 50,000 clickuri (Moldova)

2 state au peste 20,000  clickuri (Italia,  Germania)

1 stat are peste 10.000 clickuri (Franta)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

20 state au un click

Website seo score
Powered by WebStatsDomain

DE URMĂRIT

1.EDITURA HOFFMAN

https://www.editurahoffman.ro/

2. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

3.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

https://www.editura.uaic.ro/produse/editura/ultimele-aparitii/1

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

6. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

7. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

8. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

9. ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

10. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro 11. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

12. PALATUL VECHITURILOR

https://www.palatulvechiturilor.ro/carti

13. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

14. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

15. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

16. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

17.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

18. EDITURA CASA CĂRȚII

https://www.casacartii.ro/editura/

19.EDITURA MEGA

https://edituramega.ro/

20. TIMBREE

www.timbree.ro

21. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

22 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

23.LIBREX

https://www.librex.ro/search/editura+polirom/?q=editura+polirom

24. LIBMAG

https://www.libmag.ro/carti-la-preturi-sub-10-lei/filtre/edituri/polirom/

25. DAFFY'S BOOKS

https://www.daffisbooks.ro/toate-produsele/filtre/3f-editura,polirom

26. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

27. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

28.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

29.NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. LIBRĂRIA DELFIN

https://www.librariadelfin.ro/librarie-virtuala/carti-noi

32. CERTITUDINEA

www.certitudinea.com

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Hoffman - Jurnalul cărților esențiale

1. Radu Sorescu -  Petre Tutea. Viata si opera

2. Zaharia Stancu  - Jocul cu moartea

3. Mihail Sebastian - Orasul cu salcimi

4. Ioan Slavici - Inchisorile mele

5. Gib Mihaescu -  Donna Alba

6. Liviu Rebreanu - Ion

7. Cella Serghi - Pinza de paianjen

8. Zaharia Stancu -  Descult

9. Henriette Yvonne Stahl - Intre zi si noapte

10.Mihail Sebastian - De doua mii de ani

11. George Calinescu Cartea nuntii

12. Cella Serghi Pe firul de paianjen…

Continuare

Creat de altmariusclassic Dec 23, 2020 at 11:45am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Ian 24, 2021.

© 2022   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor