40 de ani de la darea în folosinţă a telecabinei Buşteni-cabana Babele

[altmariusgeo]

2018-08-11 04:00:00Nr afisări

DOCUMENTAR: 

2018-08-11 04:00:00Nr afisări

https://www.agerpres.ro/documentare/2018/08/11/documentar-40-de-ani...

În urmă cu 40 de ani, la 11 august 1978, era dată în folosinţă linia de telecabină Buşteni-Cabana Babele, potrivit volumului ''Istoria României în date'' (Editura Enciclopedică, 2003).

Traseul telecabinei, care urmăreşte Valea Jepilor, are o lungime de 4.350 de metri (cel mai lung din ţară şi al treilea din Europa) şi acoperă o diferenţă de nivel de 1.237 de metri, trecând la o înălţime medie de 160 m peste una dintre cele mai frumoase zone alpine din România. De-a lungul drumului parcurs până la Cabana Babele, turiştilor li se dezvăluie succesiv privelişti panoramice spre Vâlcelul Înspumat, Cascada Caraiman, amfiteatrul Văii Jepilor, abruptul sudic al Caraimanului, versantul Jepilor Mici, platoul Bucegilor, la marginea cărora se află Cabana Caraiman (2.025 de metri).

Evenimentul a fost relatat în presa vremii: ''Telecabina Buşteni - cabana Babele a fost pusă în funcţiune ieri. După cum informează inginerul Gheorghe Mărgărit, şeful instalaţiei, noua telecabină cu o capacitate de 35 de locuri poate transporta peste 250 de oameni pe oră, de-a lungul unui traseu de 4.350 metri, pe care-l parcurge în 11 minute. Diferenţa de nivel, între Buşteni plecare şi cabana Babele sosire este de 1.237 metri. Orarul de funcţionare a fost stabilit astfel: în cursul săptămânii orele 9-17.30; sâmbătă, duminica ca şi în zilele de sărbători legale: orele 9-19'' (România Liberă, 12 august 1978).

 

Foto: Arhiva istorică AGERPRES

---

În 16 august 1978, un articol din ziarul ''Scânteia'' afirma: ''Acum, în plin sezon turistic, o plăcută veste pentru toţi iubitorii frumuseţilor montane: de câteva zile a început să funcţioneze o nouă şi modernă instalaţie de transport pe cablu, a treia din platoul Bucegi, care leagă localitatea climaterică Buşteni de cabana Babele (altitudine 2.187 metri). Telefericul Buşteni-Babele, ne spune inginerul Ion Furtună, directorul Întreprinderii de transport pe cablu Braşov, reprezintă o lucrare de o înaltă tehnicitate, fiind cel mai lung traseu (4.350 de metri, cu o diferenţă de nivel de 1.237 metri) realizat până acum în ţară de către iscusiţii constructori ai grupului de şantiere Braşov, de la Întreprinderea de construcţii şi montaje miniere Bucureşti. Telefericul parcurge distanţa până la Babele în numai 11 minute. Telecabina are o capacitate de 35 de locuri şi funcţionează în depline condiţii de securitate. În zilele săptămânii programul este de la orele 9 la 17.30, iar sâmbăta şi în zilele de sărbătoare funcţionarea lui se prelungeşte în acest sezon până la ora 19.00. În prezent se lucrează la o altă instalaţie pe cablu în acest sector. Este vorba de telefericul Babele - Peştera, care va deschide un alt pitoresc traseu montan''.

Pregătirile în vederea începerii lucrărilor de construcţie ale telefericului cu telecabină Buşteni - Cabana Babele au început în mai 1973, potrivit ziarului ''Scânteia'' (19 mai 1973), iar în februarie 1974 era anunţat un stadiu avansat de execuţie a acestei instalaţii de transport pe cablu.

 

Foto: Arhiva istorică AGERPRES

---

Cabana Babele este situată pe platoul Munţilor Bucegi, sub Vârful Babele, reprezentând baza turistică centrală a Munţilor Bucegi, de aici plecând numeroase trasee turistice. Cabana a fost construită în 1937 de către societatea turistică A.D.M.I.R. (Asociaţia Drumeţilor din Munţii Înalţi ai României) şi este deschisă pe tot parcursul anului, potrivit www.proalpin.ro.

Platoul este un important punct de plecare spre câteva trasee interesante: Vf. Omu (2.505 m), Crucea Eroilor Neamului de pe Caraiman (2.284 m), Cabanele Piatra Arsă (1.950 m) şi Vf. cu Dor (2.006 m).

Tot aici există două monumente ale naturii - Babele şi Sfinxul - unele dintre cele mai cunoscute şi vizitate atracţii turistice din ţara noastră. Babele sunt un grup de stânci, care au fost supuse de-a lungul vremii acţiunii apei şi vântului, îngheţului şi dezgheţului, dar potrivit unor specialişti nu este exclusă nici intervenţia omului la finisarea formelor mai mult sau mai puţin regulate.

 

Foto: (c) Silviu Matei / AGERPRES FOTO

---

O altă atracţie turistică a platoului o reprezintă Sfinxul, un conglomerat uriaş şi solitar, care cu o înălţime de 8 metri şi o lăţime de 12 metri, atrage prin forma sa, pe care natura a sculptat-o de-a lungul timpului. Unii l-au asemuit cu capul unui dac, iar alţii cu Sfinxul din Egipt. Numele de Sfinx i-a fost dat în 1936, într-un moment în care stânca a fost privită dintr-un anumit unghi.

 

Foto: (c) Silviu Matei / AGERPRES FOTO

---

Un alt traseu de telecabină a fost dat în folosinţă la 30 decembrie 1982 şi leagă Babele de Peştera, un alt punct de atracţie al zonei, cu o lungime de 2.600 metri şi o diferenţă de nivel de 520 de metri, potrivit volumului ''Istoria României în date'' (Editura Enciclopedică, 2003).

Cel care a creat reţeaua de telecabine, telescaune şi teleferice în România a fost inginerul braşovean Petre Popa (1932-1993), la iniţiativa căruia, în 1965, a fost înfiinţat - în cadrul Institutului ''Proiect'' Braşov - primul şi singurul birou de proiectare teleferice din ţară, potrivit www.transcablu.ro. Inginerul braşovean a proiectat în decursul activităţii sale peste 75 km de teleferice de toate tipurile.

Buşteni este un oraş în judeţul Prahova, care face parte dintr-un lanţ de staţiuni situate pe Valea superioară a Prahovei, care mai cuprinde Sinaia, Azuga şi Predeal. Situat la poalele masivului Caraiman din Munţii Bucegi şi la poalele Munţilor Baiu, la 880-940 metri altitudine pe cursul superior al Văii Prahova, oraşul se află la 75 km NV de Ploieşti şi 135 km NV de Bucureşti. În jurul anului 1800 au fost înfiinţate primele centre de locuire, îndeosebi pe Valea Cerbului, unde există un loc numit ''La Buşteni'', de la care derivă numele actual, iar în 1840, apare menţionat ca localitate rurală cu 12 familii. A fost declarat oraş în 1946. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; redactor Arhiva Foto: Vlad Ruşeanu; editor: Marina Bădulescu, editor online: Daniela Juncu)