Abia atunci când opera lui Mihai Eminescu va intra în circuitul european al valorilor vom putea discuta despre europenizarea noastră deplină. Mai mult decât atât, ar trebui, în permanență, să ne zbatem pentru a fixa locul lui Eminescu în constelația romantismului european. Ideile îi aparțin profesorului univ. dr. Marina Cap-Bun de la Universitatea Ovidius. Este singurul eminescolog din Constanța . A început cercetarea operei eminesciene în urmă cu câteva decenii și va mai dura, cel puțin încă pe atât.
Prof.univ. dr. Marina Cap-Bun predă la catedra Facultății de Litere din cadrul Universității Ovidius din Constanta. Ne povestește că se afla în primii ani de liceu când a descoperit ediția de critică literară Perpessicius. Atunci a văzut opera lui Mihai Eminescu într-o altă lumină. A fost momentul în care a început cu adevărat specializarea în Eminescu, o activitate continuată pe o perioadă de decenii.
Reporter: Care este cea mai frumoasă moștenire pe care ne-a lăsat-o Mihai Eminescu, vă întreb pentru că dumneavoastră ați studiat în profunzime, în fibra operei sale.
„Sigur, ca profesor de literatură aș fi tentată să spun că cea mai frumoasă moștenire eminesciană este poezia, cred însă că este mult mai mult de atât, Eminescu ne-a dăruit limba română așa cum o vorbim astăzi și, mai mult decât atât, Eminescu ne-a dăruit un concept care astăzi pare să fie desuet- Patriotismul!“, afirmă prof.univ.dr. Marina Cap-Bun.
Mihai Eminescu este ultimul mare romantic european, dar și cel care a început să vadă fisurile acestei metode de creație, a mai subliniat eminescologul Mariana Cap-Bun.
„Ceea ce nu am reușit încă să facem convingător este să fixăm locul lui Eminescu în constelația Romantismului european. Acum vorbind ca eminescolog, pot spune că există o amprentă a lui Eminescu, fiind întâmplător – istoricește vorbind – ultimul mare reprezentant al Romantismului european în așa fel încât putem spune că este conștiința lucidă care începe să vadă fisurile acestei metode de creație și începe să se detașeze de Romantism în căutarea unei alte formule“, a mai completat prof. univ. dr. Marina Cap , de la Universitatea „Ovidius“ din Constanța.
Eminescologul Mariana Cap-Bun a mai precizat că europenizarea noastră ar trebui să însemne, în primul rând, grija de a pune în circuitul internațional – valorile culturale românești.
„Europenizarea nu trebuie să se producă doar în economie, în intrarea în Schengen, în adoptarea monedei Euro, ci europenizarea noastră va fi deplină atunci când vom reuși să introducem în circuitul european cu adevărat valorile culturale românești. Când vom reuși să punem cultura română cu adevărat într-un circuit al valorilor. Eminescianizarea Romantismului, care înseamnă și ultima etapă a Romantismului European, este o bătălie pe care eu o dau de ceva vreme și pot să spun că am avut reacții pozitive la conferințe“, a mai dezvăluit prof. Marina Cap-Bun.
Poetul național Mihai Eminescu a iubit nespus de mult marea. Mai mult decât atât a descris-o în chip minunat chiar înainte de a o vedea. În prima și ultima sa vizită la Constanța, în 1882, a fost cazat la mansarda fostului hotel D`Angleterre, actualul Intim și a scris celebrele scrisori de dragoste iubitei sale, Veronica Micle. Și-ar fi dorit să revină la țărmul mării alături de ea, dar acest lucru nu a mai fost cu putință decât în gândurile și versurile sale. Astăzi se împlinesc 168 de ani de la nașterea celui numit Poetul nepereche al românilor.
Un material realizat de Silvia PASCALE
.
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius