Colonizarea musulmană a Dobrogei.

[altmariusconcurs]

http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/ziua-dobrogei/citestedobrogea-col...

Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

Două teme din cadrul amplului capitol „Populația Dobrogei”, aparținând universitarului Constantin Brătescu, parte din lucrarea „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească”, sunt dedicate epocii turcești în Dobrogea.   Prima dintre acestea, intitulată „Epoca turcească în Dobrogea sec. XV - XIX”, tratează primele colonizări turcești, începând chiar cu 1263, când o numeroasă ceată de turcomani, sub conducerea lui Baba Saltuc Dede, adorat de musulmani ca sfânt, se stabilesc, sub protecția împăratului Byzanț, în părțile Babadagului dobrogean, cel mai vechi nume topic turcesc.  

„După pierderea Dobrogei de către Mircea cel Bătrân (1417), sultanul Mahomed, înțelegând rolul de cetate al provinciei și de loc de supraveghere și de concentrare al armatelor în expedițiile de peste fluviu, întărește cetatea Ieni-Sala pe marginea lagunei Razim, încă navigabilă în această vreme, și Isaccea la cel mai de seamă vad dunărean ce ducea către Moldova și Polonia”.

  O colonizare mai intensă cu element musulman începe în sec. XVI. Motivată de interese strategice, aceasta a avut urmări dezastruoase asupra resturilor de colonii creștine care se mai păstrau mai ales pe malul dunărean.   Conform unei relatări aparținând călătorului turc Evlia Celebi, datând de pe la mijlocul sec. XVII, după ce sultanul Baiazid a cucerit Dobrogea „de la bulgari, valahi și moldoveni, el a colonizat aici tătari și soldați din Anatolia. Din încrucișarea soldaților cu valahi au rezultat citacii, care întrebuințează un dialect particular”.   Seria de războaie ruso-turce din a doua jumătate a secolului XVIII și din tot cursul sec. XIX face ca elementul musulman, cu tot afluxul de colonii tătare venite din Crimeea și chiar de cerchezi din Caucaz, să regreseze, iar provincia să fie pustiită. „Dobrogea joacă în această epocă rolul unui drum al expedițiilor războinice: al celor turcești de la sud la nord și al celor rusești de la nord la sud”.   După o statistică publicată în 1913, în toată provincia se aflau la acea dată 208.666 turco-tătari, dintr-o populație totală de 693.208 suflete.   Cei interesați de fenomenul colonizării și de schimbarea toponimiei dobrogene găsesc întreaga poveste în cartea „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească“ , pe site-ul nostru, în secțiunea Biblioteca Virtuală.
  Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea Petru Vulcan inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.    

 
 

Articol disponibil la adresa: http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/ziua-dobrogei/citestedobrogea-col...