IN MEMORIAM IOSIF SAVA

[judit ionescu]

  

 

(15 februarie 1933, Iași - d. 18 august 1998, București)

 

Dupa ce s-a lasat cortina definitiv peste Seratele muzicale conduse de Iosif Sava, posteritatea a incercat sa inlocuiasca golul produs. A fost printre primii care au incercat sa ne explice intr-un limbaj accesibil si totusi elevat tainele muzicii, relatiile ei cu celelalte arte. In timpul studiilor scolare suntem inclinati sa vedem doar feliile intregului numit "arta" si cu greu intelegem interdependenta lor : instoria influenteaza atat literatura (ce ne zugraveste scenarii posibile de viata, cu personaje vii in contextul creat de autor) cu muzica (ea da frau liber  sentimentelor, explorand sufletul uman prin limbajul sunetelor) cu artele plastice (unde, din materia bruta, artistul plamadeste visul-cosmarul secolului sau). Iosif Sava ne-a deschis ochii intelepciunii spre tainele regatului "arta" , de aceea munca lui nu se poate pierde in linistea nefiintei. Spre bucuria noastra exista in lumea reala oameni, doritori sa duca mai departe zestrea sa intelectuala. Redau mai jos un articol preluat dintr-un numar vechi al  Curierului National, in care autoarea Veronica Marinescu ne vorbeste despre cele infaptuite pentru pastrarea si continuarea acestei munci.

Tot aici vreau sa mentionez, ca am fost si raman adepta teoriilor enuntate de maestrul Sava, in spiritul carora am creat grupul "CONSENSUL ARTELOR".

 

 

 

"Iosif Sava, „Majestatea Muzicii“, intr-un testament spiritual

Idealul sau va fi concretizat de fundatia care-i poarta numele

Specializat

Sase ani fara maestrul Iosif Sava. Fara dialogurile serilor de confluente ale artelor cu muzica pe care le-a adus si le-a condus timp de un deceniu si jumatate, pe micul ecran, „Seratele muzicale“, institutie unica in peisajul cultural romanesc, inventata de Iosif Sava in deceniul opt al veacului trecut, peste 60 de volume de memorialistica, studii si sinteze de specialitate - „inestimabile ca un mozaic de aur venetian“ (Doina Uricariu, in prefata ultimului sau jurnal, aparut in 2003, la Editura Du Styl) -, toate impregnate de credinta ca „societatea poate fi salvata prin cultura“, au dobandit, deja, semnificatia unui testament spiritual rar. Ca o continuare a pledoariei pentru muzica „grea“ a celui mai bun moderator al televiziunii de stat - admirat, adulat, disputat -, dar si a dorintei sale permanente de a descoperi si de a sustine tinerele talente, s-a nascut, recent, Fundatia „Iosif Sava“. „Am dorit sa concretizam ideea lui primordiala de a prilejui unui tanar inzestrat posibilitatea de a cunoaste viata muzicala“, ne spune Marghit Dascalu-Sava, presedinta fundatiei. „In intampinarea acestora, ne-am propus sa venim prin acordarea (anual) unei burse de studii de care sa beneficienze un tanar muzician dornic sa cunoasca si pedagogia insusirii instrumentului. Multi nu au mijloacele materiale necesare, dupa cum exista scoli de muzica unde copiii nu pot sa-si continue sistematic lectiile de vioara, din lipsa instrumentelor adecvate. De asemenea, avem in vedere acordarea unui premiu anual acelui realizator de emisiuni radio sau tv care va raspunde cerintelor educative muzicale si culturale. Ne-am mai propus sa asiguram cateva abonamente unor varstnici iubitori de muzica buna care isi doresc, mai mult decat orice, s-o audieze intr-o sala de concert. Cunosc asemenea cazuri. Deocamdata nu sunt niste scopuri spectaculoase. Sunt realitati ce il preocupau pe sotul meu care isi dorea nespus de mult sa fie de ajutor celor dotati. Mai cred ca astazi ducem lipsa de condeieri ai vietii muzicale. Multi din vechea generatie s-au stins. Ar putea fi stimulat un tanar care opteaza pentru critica muzicala, iar un premiu anual i-ar da o motivatie in plus. Repet, desi planurile noastre nu sunt foarte ambitioase, deocamdata doresc din tot sufletul sa se implineasca, in numele crezului sau pana in ultima clipa a vietii. Pentru el, esentiala era descoperirea unor trairi incredibile, sondarea adancimilor sufletului, accederea catre lumea spirituala pentru care suntem facuti. De aceea incerca sa intredeschida usile spre acest univers, sa daruiasca oamenilor muzica, pe taramul dialogurilor dintre arte, cu invitati de marca, intr-o libertate deplina de opinii, puncte de vedere, argumentatii, pentru a accede spre arta sunetelor, cum ii placea sa afirme“, incheie Marghit Sava. „Pana la urma“, afirma intr-un interviu acordat unei colege de breasla, Alexandra Orban, in 1997, farmecul istoriei si in planul cosmosului si in planul nostru, ontologic, in planul individului, este ca frumosul si ca adevarul, cu misterul sau, inving peste tot. Cu credinta asta poti avea fruntea sus“.
Ne lipsesc ceremoniile spirituale patronate de maestrul „Seratelor“, care au invins dictatura si au facut mai usor suportabil haosul postdecembrist.
Prezenta personalitatii sale inconfundabile ne este astazi mai necesara ca oricand.
Veronica Marinescu"
http://www.curierulnational.ro/Specializat/2004-08-21/Idealul+sau+v...

[Delia Staniloiu]

Vă mulţumesc pentru acest minunat articol.Am iubit seratele muzicale ale regretatului Iosif Sava.Imi lipsesc. Vă mulţumesc încă odată pentreu aducere aminte.

[altmariusideea]

Am primit de la Doamna Denisa Toma:
Iosif Sava ne-a format pe multi dintre noi, cei care iubim marea muzica. Sunt extrem de mandra ca in Jurnal a inclus doua scrisori de la mine.
Pacat ca exemplificarea nu e facuta cu un alt meloman, s-ar fi gasit altii, mai modesti si mai umani. Dar, una peste alta, ne aducem aminte de Iosif Sava.
Eu il ascultam din 1971, o viata de om.
Denisa Toma

[coca antoniu]

Dupa ce am citit acesta minunata aducere aminte a " Seratelor Muzicale" ale lui Iosif Sava,parca imi rasuna in urechi vocea
inconfundabila a maestrului.Imi lipsesc in continuare aceste minunate emisiuni si bine inteles mentorul lor.