INTALNIRE CU UN SCRIITOR: Franz Kafka

[judit ionescu]

  

 

Franz Kafka s-a născut la Praga, pe atunci capitala Regatului Boemiei, care făcea parte din Imperiul Austro-Ungar, într-o familie evreiască, fiu al comerciantului Hermann Kafka şi al Juliei Kafka, născută Löwy. Limba maternă a lui Kafka, în care a şi scris mai târziu, a fost germana, în acel timp limba oficială a ţării şi vorbită în particular de peste zece la sută din populaţia oraşului Praga.
După absolvirea liceului german, Kafka a studiat dreptul, şi-a luat doctoratul, apoi a lucrat un timp la tribunalul din Praga şi ulterior ca avocat la compania de asigurări Assicurazioni Generali (1908-1922. A părăsit arareori Praga, a călătorit în Italia, Germania, Austria şi a vizitat oraşul Arad, trăind într-un "cerc strâmt" până către sfârşitul vieţii.

În 1909, Kafka a debutat literar cu primele schiţe de proză publicate în revista literară Hyperion, care apărea la München. A întreţinut o corespondenţă asiduă, pe durata a circa patru ani, cu Felice Bauer şi apoi şi cu Milena Jesenska, o cunoscută scriitoare cehă, care i-a tradus în limba cehă câteva povestiri. Scriitorul a lăsat şi un jurnal intim, atipic şi greu de clasificat.

Iniţial, Kafka a suferit de o depresie cronică, fapt demonstrat de majoritatea scrisorilor trimise părinţilor, surorii sale Ottla şi prietenului său Max Brod. A încercat să se vindece de depresie recurgând la soluţia medicinii naturiste. Îmbolnăvindu-se de tuberculoză (1917), pe fundalul unui regim vegetarian, care includea şi lapte nepasteurizat, Kafka a fost internat într-un sanatoriu din Italia. Starea sănătăţii i s-a agravat şi, începând din 1922, nu a mai putut lucra. Un nou tratament în sanatoriul din Kierling, lângă Viena, nu a dat roade. Franz Kafka a murit la 3 iunie 1924 în braţele prietenului său, doctorul Robert Klopstock, şi ale ultimei sale iubite, Dora Dymant.
Post-mortem, opera sa literară, rămasă în cea mai mare parte inedită, a fost publicată de poetul Max Brod, prietenul şi legatarul său testamentar, cel care nu a dus la îndeplinire rugămintea lui Kafka să ardă manuscrisele.

Opera literară

 

Concepţia sa de viaţă, influenţată de filozofia lui Kierkegaard, îşi găseşte expresia într-o modalitate artistică originală, în care elemente de suprarealism se îmbină cu o formă de exprimare proprie expresionismului. Prezentând strivirea personalităţii în societate, Kafka înfăţişează destinul fără perspectivă al omului într-o viziune halucinantă, grotescă, impregnată de anxietate. Romanele şi nuvelele sale exprimă fie sentimentul tragic, împins la paroxism, al individului expus presiunii destructive al unui monstruos aparat birocratic (Procesul, 1925; Colonia penitenciară, 1919), fie imposibilitatea omului de a descifra sensul existenţei sale civice (Castelul, 1926), fie dezintegrarea relaţiilor interumane (Metamorfoză, 1915). Impresia de coşmar şi tensiunea dramatică, specifice scrierilor lui Kafka, sunt sugerate prin suprapunerea logicului cu absurdul, într-o formă parabolică, obsesivă. Kafka a exercitat o puternică influenţă asupra literaturii contemporane.

Opere publicate în timpul vieţii

• Opinie (Betrachtung), 1913
• Verdictul (Das Urteil), 1913
• Fochistul (Der Heizer), 1913
• Metamorfoza (Die Verwandlung), 1915
• Colonia penitenciară (In der Strafkolonie), 1919
• Un medic de ţară (Ein Landarzt), 1919
• Prima durere (Erstes Leid), 1921

Opere publicate postum

• Procesul (Der Prozess), 1925
• Castelul (Das Schloß), 1926
• America (Amerika), 1927
• La construirea zidului chinezesc (Beim Bau der chinesischen Mauer), 1931
• Scrisori către Felice (Briefe an Felice)
• Scrisori către Milena (Briefe an Milena)
• Jurnal (Tagebücher)

O selecţie din opera lui Franz Kafka

Povestiri

• Descrierea unei lupte (Beschreibung eines Kampfes – (1904)-(1905)), roman neterminat
• Pregătiri pentru o nuntă la ţară (Hochzeitsvorbereitungen auf dem Lande – (1907)-(1908)), roman neterminat
• Verdictul (Das Urteil - September 22-23, (1912))
• Colonia penitenciară (In der Strafkolonie - October (1914))
• Un învăţător de ţară (Cârtiţa uriaşă) (Der Dorfschullehrer or Der Riesenmaulwurf – (1914)-(1915))
• Blumfeld, un burlac mai bătrâior (Blumfeld, ein älterer Junggeselle – (1915)
• Paznicul criptei (Der Gruftwächter - 1916-( 1917), singura piesă de teatru scrisă vreodată de Kafka, de asemenea nefinalizată
• Un doctor de ţară (Ein Landarzt – (1917)
• Vânătorul Gracchus (Der Jäger Gracchus – (1917)
• Marele zid chinezesc (Beim Bau der Chinesischen Mauer – (1917)
• Un raport în faţa unei Academii (Ein Bericht für eine Akademie – (1917)
• Refuzul (Die Abweisung – (1920)
• Un artist al foamei (Ein Hungerkünstler – (1922)
• Investigaţiile unui câine (Forschungen eines Hundes – (1922)
• O femeie mică (Eine kleine Frau - (1923)
• Vizuina (Der Bau – (1923)-(1924)
• Josephine cântăreaţa, sau poporul şoarecilor (Josephine, die Sängerin, oder Das Volk der Mäuse – (1924)

Nuvele

• Metamorfoza (Die Verwandlung – noiembrie-decembrie (1915)

Romane

• Procesul (Der Prozeß – (1925)
• Castelul (Das Schloß – (1926)
• America (Amerika – (1927)

Memorialistică

• Jurnalul (caietele in-cvarto)
• Caietele albastre (in-octavo)

Corespondenţă

• Scrisoarea către tată
• Scrisori către Felice
• Scrisori către Ottla
• Scrisori către Milena
• Scrisori către familie, prieteni, editori

Ediţii în limba română

• America, traducere de T. Simion Pop şi Erika Voiculescu, Bucureşti, Editura Univers, 1970 (reeditări: RAO Internaţional, 1995, 2006; Leda, 2005)
• Castelul, traducere de Mariana Şora, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1968 (reed.: RAO Internaţional, 1995, 2006; Prietenii Cărţii, 1996; Leda, 2004)
• Colonia penitenciară, traducere de Mihai Izbăşescu, Iaşi, Editura Moldova, 1991
• Corespondenţă, traducere de Radu Gabriel Pârvu, vol. I-III, Bucureşti, RAO International, 2005-2008
• Jurnal, traducere de Radu Gabriel Pârvu, Bucureşti, RAO Internaţional, 2002 (reed.: 2006)
• Metamorfoza, povestiri, traducere de Mihai Izbăşescu, Bucureşti, Editura Leda, 2005
• Opera antumă, povestiri, ediţie îngrijită de Radu Gabriel Pârvu, Bucureşti, RAO Internaţional, 1996
• Opere complete, traducere de Mircea Ivănescu, vol. I, Proză scurtă; vol. II, Proză scurtă postumă; vol. III, Jurnal; vol. IV, Scrisori; vol. V, Scrisori către Felice şi corespondenţă din perioada logodnei, Bucureşti, Editura Univers, 1996-1999
• Pagini de jurnal şi corespondenţă, traducere de Mircea Ivănescu şi Al. Alexandru Şahighian, Bucureşti, Edituira Univers, 1984
• Procesul, traducere de Gellu Naum, Bucureşti, Editura pentru Literatură Universală, 1965 (reed.: Apollo & Oltenia, 1993; RAO Internaţional, 1994, 2007; Historia, 2007)
• Scrieri postume şi fragmente, ediţie îngrijită de Radu Gabriel Pârvu, vol. I-II, Bucureşti, RAO Internaţional, 1998
• Verdictul şi alte povestiri, traducere de Mihai Izbăşescu, Bucureşti, Editura pentru Literatură Universală, 1969

Sursa:http://ro.wikipedia.org/wiki/Franz_Kafka

 

  " Castelul"  intruchipeaza imposibilitatea omului de a descifrasensul existentei sale civice. K.,personajul principal, incearca sa-si intalneasca angajatorul, in vederea preluarii postului proaspat obtinut.Un lucru cat se poate de obisnuit, s-ar spune.In lumina acestei motivatii, limbajul lui Kafka este simplu si sobru, contrastand cu peripetiile declansate de o dorinta cat se poate de banala, dar a carei realizare depinde intru totul de castel. Interferenta permanenta dintre rational si irational, dintre fragilitatea individului si violenta exercitata asupra sa de acea ordine osificata, absconsa si ostila(reprezentata de castel), cu trimiteri la absurditatea birocratismului si la absenta oricarei comprehensiuni intre personaje(fara a ne afla insa pe taramul literaturii absurdului), dezvaluie cititorului imaginea unui scriitor impatimit de tragismul singuratatii ultragiate. Unul dintre marii clasici ai prozei neclasice prin excelenta.(http://www.ishop.ro/carte/Castelul_Franz-Kafka_16169.html)

 

 

Procesul (Teatru Radiofonic)


Continuarea ( 2-9 audioclipuri) poate fi ascultata pe :
https://www.youtube.com/watch?v=soP4viS-GVk&feature=related

-ji-