Cetatea Soimos face parte din monumentele istorice ale Provinciei Crișana. Amplasata pe malul drept al Muresului, pe dealul denumit Cioaca Tautului din satul Soimos, fortificatia apare atestata in documente inca din anul 1278, ctitorii sai fiind o familie nobila.La inceputul secolului XIV, este ridicata la rangul de cetate regala si resedinta a comitelui de Arad. Din secolul XV este donata succesiv, numeroase personalitati ale epocii trecand pragul cetatii Soimos, printre care si Iancu de Hunedoara, Gheorghe Doja sau Mihai Viteazul.Din 1788, cetatea Soimos nu a mai fost locuita, iar rolul sau s-a diminuat mult, astfel ca s-a inceput un proces de demolare. O data cu secolul XIX, intra in patrimoniul statului si este restaurata partial, fiind protejata de legea monumentelor.Exista si o legenda ce face referire la constructia cetatii Soimos, alaturi de cetatile Siria si Dezna. Se spune ca cele trei cetati au fost ridicate de trei surori avide de putere, ce voiau sa se intreaca reciproc. O data terminate, fortificatiile lor s-au prabusit instantaneu, iar pedeapsa pentru sufletul hain al fetelor a fost sa se transforme in serpi albi, cu coroana de aur pe cap si o cheie de argint in gura.
Legenda fondării cetăţilor Şoimoş, Şiria şi Dezna:
Cele trei cetăţi ar fi fost construite de către trei surori. Cele trei fecioare s-au întâlnit la Şiria. Prima spuse: "Dacă mă ajută bunul Dumnezeu, cetatea mea va fi gata mâine." A doua nu se lăsă mai prejos: "Şi cetatea mea va fi gata tot mâine", spuse ea. Cea de-a treia exlamă sfidător: "Chiar dacă nu mă ajută bunul Dumnezeu, cetatea mea va fi gata mâine." După ce meşterii terminară construcţia celor trei cetăţi, acestea s-au prăbuşit. Fecioarele se transformară în şerpi albi, fiecare purtând câte o coroană de aur pe cap şi o cheie de aur în gură. Astfel apar în fiecare an, aşteptând eliberatorul care să le ia coroanele şi cheile, după care ele se vor transforma iarăşi în fecioare iar cetăţile vor reapare în toată splendoarea lor.
