De ce suferim din cauza oamenilor pe care îi iubim?

[altmariustotal ortodox]

https://doxologia.ro/intreaba-preotul/de-ce-suferim-din-cauza-oamen...

 PĂRINTELE VASILE IOANA

Foto: Oana Nechifor

Maria întreabă:

Doamne ajută, părinte! De ce trecem prin grele dureri din partea oamenilor pe care îi iubim? Dacă iubim din suflet, de ce nu suntem iubiți?

Răspunsuri:

pr Vasile Ioana a răspuns:

O, ce întrebare bună mi-ai pus! Iisus Hristos a iubit lumea și a vrut să o salveze. A venit la ai lui și ai lui nu L-au primit. Noi suntem între ai noștri și uneori ai noștri nu ne primesc. Uneori ai noștri nu primesc dragostea noastră. Uneori ai noștri ne vorbesc urât, ne jignesc. Noi facem bine și ei ne fac rău. Dar cu cine semănăm noi când ni se întâmplă asta, Maria? Cu Iisus, Domnul nostru, care a făcut bine și căruia I s-a făcut rău.

Deci logica Golgotei aceasta este: El a făcut permanent bine, a vindecat orbi, ologi, a înviat morți! Și după ce l-a înviat pe Lazăr, cei din protipendada templului în loc să-L ia ca să-L ducă în templul sfânt, ca Mesia, s-au sfătuit să-L omoare.

Deci draga mea, Maria, dacă tu faci bine și ți se face rău, te asemeni cu Hristos. Dar acum e foarte important să ai și tu răspunsul pe care L-a avut Hristos: „Iartă-i, Doamne, că nu știu ce fac!”. Spui și tu așa? E foarte important să spui și tu celor care îți greșesc: „Iartă-i Doamne, că nu știu ce fac!”. Și astfel te vei asemăna cu Hristos.

O cruce este viața, Maria! Avem toți o cruce în spate. Modelul, scenariul de viață, este dat de Domnul. Domnul și-a asumat crucea, și-a iubit crucea, a dus-o în spate. Celor care L-au ponegrit le-a spus: „Iartă-i Doamne, că nu știu ce fac!”. Le era milă de ei. Și-a dus crucea, și-a asumat-o, s-a răstignit și apoi a Înviat! Noi nu putem altfel. Singura cale, drumul spre mântuire este prin cruce, Maria!

Iată, mi-am adus aminte de un cuvânt. L-am găsit într-o carte foarte frumoasă. Cine se mântuiește, Maria? „Acela care se va putea lepăda de sine”. Te jignește cineva din casa ta, leapădă-te de sine și rabdă. „Acela care va birui lumea”. Adică trăim în lume, dar biruim lumea nefiind dependenți de ea.

„Deci acela se mântuiește care se va putea lepăda de sine, smerindu-se, acela care va birui lumea și care va putea călca peste toată puterea satanei. Acela se va mântui. Dar acestea toate se pot numai în Hristos Iisus, căci mai mare este Cel care este întru voi, adică Domnul, decât cel care este în lume. Când, însă, iubirea de sine devine cale de urmat, egoismul devine normativ de viață. Acesta poate crește și crește până la lepădarea de Dumnezeu. Și omul se descumpănește la minte. Orice egoist este în străfunduri un antihrist, pentru că el se închină sinelui și nu I se închină lui Hristos. Dacă lepădarea de sine, prima condiție a urmării lui Hristos, a devenit ea în noi o realitate statornică, să dorim să ne lepădăm de sine, să luăm crucea în spate, cunoaștem aceasta când vedem cu bucurie că nu mai avem vrăjmași, că putem face bine celor ce ne fac nouă rău, că putem iubi pe cei ce ne urăsc, că putem ierta din inimă pe cei ce ne greșesc”.

Cu alte cuvinte, ne menținem creștini adevărați. Dacă faci astea, ferice de tine! Îți doresc să te lepezi de sine și să poți să faci aceste lucruri.