O plimbare muzicala...

[judit ionescu]

Johann Strauss (germană Johann Strauß) (n. 25 octombrie 1825 în St.Ulrich, azi parte a Vienei - d. 3 iunie 1899, Viena) a fost un compozitor austriac, fiul lui Johann Strauß (tatăl).

Îşi face ucenicia muzicală sub atenta supraveghere a tatălui său. Debutează ca dirijor la 19 ani, stârnind admiraţia celor din jur. Presa îi remarca talentul, iar admiratorii şi prietenii lansează sloganul: "Noapte bună Lanner, bună seara, Strauss-tatăl, bună dimineaţa Strauss-fiul !".

Cutreieră lumea cu orchestra sa, având un succes răsunător. În anii 1846-1847 a efectuat turnee în Ungaria, Transilvania şi Ţara Românească. [1] [2]. Paralel cu activitatea concertistică, desfăşoară o prodigioasă activitate de creaţie, dând valsului, printr-un colorit orchestral foarte bogat, o valoare artistică deosebită. Dintre cele peste 140 de valsuri, create de el, unele şi-au câştigat celebritatea: "Dunărea albastră", "Viaţă de artist", "Sânge vienez", "Vals imperial", "Poveşti din pădurea vieneză", "Vin, femei şi cântec",„Vocile primăverii”

La îndemnul prietenilor şi al compozitorului francez Jacques Offenbach, care vine la Viena în anul 1864, să-l cunoască personal, acesta abordează genul operetei. În anul 1871 are loc premiera primei operete "Indigo und die 40 Räuber", urmată, în 1873, de "Carnavalul de la Roma". Perioada de aur a operetei vieneze este inaugurată de "Liliacul". Valsul este motivul de bază în ţesătura muzicală a operetelor sale. Reprezentant de frunte al operetei clasice vieneze, el se află şi astăzi în conştiinţa publicului iubitor al acestui gen.


Creaţii
Operete

Indigo und die 40 Räuber (Indigo şi cei 40 de hoţi), 1871
Karneval in Rom (Carnaval la Roma), 1873
Die Fledermaus (Liliacul), 1874
Cagliostro, 1875
Prinz Methusalem (Prinţul Matusalem), 1877
Blindekuh (Farsa orbului), 1878
Das Spitzentuch der Königin (Batista de dantelă a reginei), 1881
Der lustige Krieg (Războiul vesel), 1881
Eine Nacht in Venedig (O noapte în Veneţia), 1883
Der Zigeunerbaron (Voievodul ţiganilor), 1885
Simplicius 1887
Wiener Blut (Sânge vienez), 1899
Valsuri

Künstlerleben (Viaţă de artist)(1867)
An der schönen blauen Donau (Dunărea albastră) (1867)
Kaiserwalzer (Valsul împăratului)(1888)
Sinngedichte op. 1 (Epigrame)(1844)
Sängerfahrten op. 41 (Călătoriile cântăreţului)(1847)
Lava-Ströme op. 74 (Râuri de lavă)(1850)
Rhadamantus-Klänge op. 94 (Ecourile lui Rhadamantus)(1851)
Mephistos Höllenrufe op. 101 (Strigătele lui Mefisto din iad)(1851)
Liebeslieder op. 114 (Cântece de iubire)(1852)
Phönix-Schwingen op. 125 (Aripile lui Phoenix)(1853)
Schneeglöckchen op. 143 (Picături de zăpadă)(1854)
Nachtfalter op. 157 (Molia)(1855)
Man lebt nur Einmal ! (Trăim doar odată!)(1855)
Accelerationen op. 234 (1860)
Immer Heiterer op. 235 (Din ce în ce mai vesel)(1860)
Karnevalsbotschafter (Ambasadorul carnavalului)(1862)
Leitartikel op. 273 (1863)
Morgenblätter op. 279 (Ziare de dimineaţă)(1863)
Studentenlust op. 285 (Bucuria studenţilor)(1864)
Feuilleton op. 293 (Foileton)(1865)
Bürgersinn op. 295 (Spirit cetăţenesc)(1865)
Flugschriften op. 300 (Pamflete)(1865)
Wiener Bonbons op. 307 (Bomboane vieneze)(1866)
Feenmärchen op. 312 (Poveşti cu zâne)(1866)
Telegramme op. 318 (Telegrame)(1867)
Die Publicisten op. 321 (Ziariştii)(1868)
Geschichten aus dem Wienerwald op. 325 (Povestiri din pădurea vieneză) (1868)
Illustrationen op. 331 (1869)
Wein, Weib und Gesang op. 333 (Vin, femei şi cântec)(1869)
Freuet Euch des Lebens op. 340 (Bucuraţi-vă de viaţă)(1870)
Neu Wien op. 342 (Viena nouă)(1870)
Tausend und eine Nacht op. 346 (O mie şi una de nopţi)(1871)
Bei uns Z'haus op. 361 (Acasă)(1873)
Wo die Zitronen blühen op. 364 (Acolo unde înfloresc lămâii)(1874)
Du und du op. 367 (Tu şi tu)(1874)
Cagliostro-Walzer op. 370 (Valsul lui Cagliostro)(1875)
O Schöner Mai! op. 375 (O, Mai frumos!)(1877)
Rosen aus dem Süden op. 388 (Trandafiri din sud)(1880)
Nordseebilder op. 390 (Imagini de la Marea Nordului)(1880)
Kuss-Walzer op. 400 (Valsul sărutului)(1881)
Frühlingsstimmen op. 410 (Voci de primavara) (1883)
Lagunen-Walzer op. 411 (Valsul lagunelor)(1883)
Schatz-Walzer op. 418 (Valsul comorii)(1885)
Wiener Frauen op. 423 (Doamne vieneze)(1886)
Donauweibchen op. 427 (Fetele Dunării)(1887)
Kaiser-Jubiläum-Jubelwalzer op. 434 (1888)
Kaiser-Walzer op. 437 (Valsul împăratului)(1888)
Rathausball-Tänze op. 438 (Dansuri pentru balul primăriei)(1890)
Gross-Wien op. 440 (Măreaţa Vienă)(1891)
Seid umschlungen Millionen op. 443 (1892)
Klug Gretelein op. 462 (Isteaţa Gretel)(1895)
Wiener Blut op. 354 (Sânge vienez)(1873/1899)
Polci

Champagner-Polka op.211 (Polca şampaniei), 1858
Tritsch-Tratsch-Polka op. 214, 1858
Annen-Polka, 1852
Unter Donner und Blitz op.324 (Fulgere şi tunete)
Pizzicato Polka
Alte compoziţii

Perpetuum Mobile op. 257 (1861)

[judit ionescu]

[judit ionescu]

[judit ionescu]

[judit ionescu]

[judit ionescu]

[judit ionescu]

[judit ionescu]

[judit ionescu]

[judit ionescu]

Istoria valsului:
Vals vienez
Exista mai multe versiuni privind originea acestui dans.
Prima varianta sustine ca originile Valsului Vienez se gasesc in secolele XII – XIII in zona de sud a Alpilor germani, dansul aparand sub denumirea de “Nachtanz”. Predecesoarele Valsului Vienez au fost dansurile „Allemande” si „Menuetul”.
German-ul” a fost un dans impunator dansat pe doua linii. Partenerii stateau unul in fata celuilalt si se deplasau inainte si inapoi, cateodata trecand pe sub bratele celeilalte linii sau intalnindu-se la mijloc.
Menuetul era alcatuit din pasi ce formau un patrat, dansat intr-o maniera rigida si impunatoare.
Valsul insusi este vienez si a evoluat in Austria si Bavaria sub nume ca Dreher, Deutscher sau Laendler, ultimul original din Bavaria fiind predecesorul Valsului Vienez. Pasii si figurile Landler-ului au fost reduse datorita vitezei la sase pasi astfel nascandu-se Valsul Vienez.Ulterior, a fost creat ca un dans popular austriac ce presupunea miscari robuste si mult spatiu. Adesea, partenerii erau ridicati in aer in miscari care cateodata provocau accidente. Deoarece taranii purtau incaltari groase si tari, dansul era foarte zgomotos.Cand a devenit prima data popular in salile de dans din Viena, la sfarsitul secolului XVIII, aceste aspecte au inceput sa se schimbe.
Valsul era supranumit „dansul interzis”, deoarece cand a ajuns in salile vieneze de dans, partenerilor le era permis sa se atinga! Acesta era un lucru nemaiauzit si a avut ca rezultat defaimarea acestui dans de catre oficialitati ale bisericii si conducatori ai comunitatii austriece. Dar datorita faptui ca era dansul preferat al tinerilor a continuat sa fie dansat. Ca urmare a trecerii catre dansul de salon, s-a transformat intr-un dans elegant, muzica devenind mai rafinata si orchestrata, instrumentele cele mai folosite fiind pianul , vioara si basul.
In 1787 adus pe scena Operei din Viena a dat nastere unor dezbateri aprinse. Mozart a fost un admirator inflacarat al Valsului, in una dintre operele sale Don Giovanni fiind cantate trei valsuri unul dupa altul. Cu siguranta Valsul Vienez nu mai putea fi oprit.
O alta varianta este cea aparuta intr-un articol din 17 ianuarie 1882 al revistei La Patrie, care pretindea ca Valsul s-a dansat prima oara la Paris in 1178, sub numele Volta.
Prima melodie de Vals Vienez dateaza din 1770, in Paris fiind introdus abia in 1775 a durat insa pana sa devina popular.
n 1813 Mr. Byron condamna Valsul ca fiind frivol. In 1816 Valsul a fost acceptat si la Londra, lupta impotriva lui neterminandu-se aici.
Abia in 1833 o carte de bune maniere publicata de Miss Celibart permitea femeilor maritate sa-l danseze.
Dupa 1960 s-au purtat numeroase discutii intre Germania si Anglia, cu privire la nr. de figuri permise in competitii.
n 1983 ICBD a luat decizia finala: “Natural & Reverse Turns”, “Closed Changes”, “Natural & Reverse Fleckers” si “Contra Ceck”(pe 3 timpi).
Astazi se incearca introducerea de noi figuri care sa stimuleze dezvoltarea acestui dans – “Throughaway Oversway”, “Natural Hinge line on right side”, “Left Whisk”, “Off Beat Spin”, “Two Bar Contra Ceck”, “Reverse Pivot” – ultimele 4 recomandate de IDSF(Federatia Internationala de Dans Sportiv) sunt dansate deja in competitii.
Masura muzicala este de 3/4, tempoul fiind de 58-60 masuri pe minut.
Este cel mai cunoscut dans standard. Datoritã elanului el atrage atât dansatorii cât si spectatorii.
Este legat de Viena prin muzica familiei Strauss. Valsurile vieneze au fost însã consacrate si de alti compozitori de muzicã clasicã ale cãror opere au ajuns adevarãte capodopere, printre care amintim “Lacul lebedelor”, “Frumoasa di padurea adormita”, “Spãrgãtorul de nuci”, care au ajuns sã fie cunoscute de o lume intreagã.