O PLIMBARE MUZICALĂ... (II.)

[judit ionescu]

Jean-Baptiste Lully
(1632-1687)Jean-Baptiste Lully (născut Giovanni Battista Lulli la 28 noiembrie 1632, Florenţa - d. 22 martie 1687, Paris) a fost un compozitor de origine italiană, care şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii la curtea regelui Ludovic al XIV-lea la Franţei. În 1661 a devenit cetăţean francez. Lully a fost unul dintre puţinii oameni de la curtea lui Ludovic care a izbutit să-l impresioneze pe rege. Un pasionat al dansului, regele a făcut din Lully favoritul său şi astfel Lully şi-a început cariera uriaşă în slujba Regelui Soare. Spre sfârşitul vietii, era unicul administrator al tuturor evenimentelor culturale din Franţa.

Datorita domniei lungi a lui Ludovic al XIV-lea, (72 de ani), Lully a trebuit să se adapteze nevoilor regelui şi să îşi axeze repertoriul treptat pe opera şi imnuri aduse protectorului său. Perioada muzicii de dans de la curte se incheiase odata cu pierderea interesului lui Ludovic fata de dans datorita inaintarii in varsta.

Viata libertina a lui Lully de la curte, bucurandu-se de o libertate si autoritate absoluta, nu l-au bucurat intotdeauna pe rege, mai ales datorita aventurilor amoroase ale compozitorului, care era bi-sexual.

Lully moare, dupa o lunga domnie in slujba culturii de la curte, datorita unui accident absurd. Dirijand una din piesele ce slaveau pompos intoarcerea la curte a lui Ludovic, de curand intremat dupa o lunga convalescenta, Lully isi strapunge din greseala laba piciorului drept cu bastonul mare si greu ce tinea ritmul - precursoul baghetei dirijorului de astazi. Refuzand amputarea degetului cangrenar, Lully a murit la putin timp dupa aceea. Comparativ cu pozitia si uriasa sa reputatie din timpul vietii, numele lui Lully a intrat in scurt timp in obscuritate.

Creaţii
Primele opere compuse, în perioada când era şi violonist:

Les Amours Déguisés, 1664
La Naissance de Vénus, 1665
Les Muses, 1666
Vin mai apoi comédies ballets, realizate în colaborare cu Molière:

Le Mariage forcé, 1664
L'Amour Médecin, 1665
Georges Dandin, 1668
M. de Pourceaugnac, 1669
Le Bourgeois gentilhomme, 1670
În ultima etapă a vieţii sale, compune treisprezece tragedii lirice, majoritatea pe texte de Philippe Quinault:

Cadmus et Hermione, 1673
Alceste, 1674
Thésée, 1675
Attys, 1676
Isis, 1677
Psyché, 1678
Bellérophon, 1679
Proserpine, 1680
Persée, 1682
Phaëton, 1683
Amadis, 1684
Roland, 1685
Armide, 1686
Achille y Polyxène, 1687 - incompletă
precum şi o pastorală eroică

[judit ionescu]

[judit ionescu]

[judit ionescu]

[judit ionescu]

[judit ionescu]

[judit ionescu]

[altmarius]

Totul e superb. Nici nu pot comenta!

[Nicoleta Cimpoae]

Informatii interesante si o minunata incursiune in timp, la curtea Regelui Soare ... Foarte frumos! Multumesc!!!