EDVARD GRIEG

[altmarius]

Edvard Hagerup Grieg (n. 15 iunie 1843 Bergen - d. 4 septembrie 1907 Bergen) a fost un compozitor şi pianist norvegian.
Edvard Grieg este cel mai de seamă muzician din şcoala naţională norvegiană şi unul din reprezentanţii de frunte ai muzicii romantice europene. Muzica lui a fost influenţată de romanticii germani, ca de pildă Schumann, şi de asemenea de muzica populară a poporului său, uneori şi de cea a popoarelor scandinave vecine. Grieg a activat şi ca pianist de concert până la sfârşitul vieţii sale.

Date familiale şi copilăria
Edvard Grieg s-a născut în oraşul Bergen din vestul Norvegiei ca al patrulea dintre cinci copii ai lui Alexander Grieg (1806 - 1875), comerciant înstărit şi consul al Marii Britanii în localitate. Alexander Grieg continuase antrepriza de negoţ de peşte şi homari din Marea Nordului, înfiinţată în anul 1779 de bunicul său Alexander Greig, devenit Grieg, şi care emigrase în Norvegia din Scoţia, din localitatea Cairnbulg de lângă Aberdeen, după bătălia de la Culloden [1] [2] Originea scoţiană a familiei nu era ceva ieşit din comun, fiindcă numeroase familii din Bergen aveau conexiuni familiale în alte ţări europene din vecinătate ca Danemarca, Germania, Marea Britanie sau Olanda. Grieg a crescut într-o familie cu tradiţii muzicale. Şi renumitul pianist canadian Glenn Gould era înrudit cu Grieg, bunicul mamei sale fiind văr primar cu compozitorul norvegian. Bunicii din partea mamei lui Grieg erau membri în «Musikkselskapet Harmonien», una din orchestrele cele mai vechi din lume, întemeiată în anul 1765. Mama sa Gesine Judith, născută Hagerup (1814 - 1875) era deasemenea descendenta unei familii onorabile din Bergen, în rândurile cărora s-au numărat mai mulţi înalţi prelaţi şi notabili. Ea avea şi ascendenţe suedeze: pe ingeniosul preot şi ofiţer Kjell Stubin din secolul al XVII-lea [3]. iar tatăl ei, Edvard Hagerup (1781 - 1853) a fost un binecunoscut patriot norvegian, preşedinte al Tribunalului din Bergen , în mai multe rânduri deputat în parlamentul Norvegiei, constituit în 1814. Înzestrată fiind cu talent muzical, Gesine Hagerup a fost trimisă în copilărie, de părinţii ei, la Altona, pe atunci în Danemarca, pentru a lua lecţii de pian şi canto cu renumitul pedagog german Albert Methfessel (1785 - 1869),cântăreţ şi compozitor, iar mai apoi s-a perfecţionat la Londra. Ulterior, Gesine Grieg a devenit cunoscută la Bergen ca pianistă şi ca poetă şi mai ales ca o mult apreciată profesoară de pian. Ea a găzduit un salon muzical în care se interpreta săptămânal atât muzică clasică instrumentală cât şi fragmente din opere, de asemenea cânta uneori ca pianistă solistă la concerte ale orchestrei locale. În aceste împrejurări, Edvard a avut ocazia, de mic copil, să se familiarizeze cu muzica unor compozitori clasici ca Mozart şi Beethoven, dar şi cu cea a romanticilor ca Weber, Chopin sau Mendelssohn. Începând din 1849 mama i-a fost şi cea dintâi profesoară de pian . Este de menţionat că şi tatăl familiei, Alexander, ştia să cânte la pian. John, celălalt băiat dintre cei cinci copii ai soţilor Grieg, a învăţat să cânte la violoncel, dar a mers pe calea unei cariere comerciale dupa exemplul tatălui. Deşi aspira la început să devină preot şi îi plăcea să recite poezii, micul Edvard nu a găsit o mare atracţie în orele de şcoală şi uneori căuta sub diverse motive să le evite. Pe la 12 ani când a încercat să compună pentru întâia dată o bucată muzicală - nişte "Variaţiuni pe o temă germană opus 1", învăţătorul nu a apreciat de loc iniţiativa, l-a tras de păr şi a aruncat compoziţia pe foc.[4]


[modifică] Anii de studii şi debuturile muzicale
În 1858, la îndemnul unei rude prin alianţă, celebrul violonist Ole Bull care vizitase familia Grieg la reşedinţa ei de la Landaas, lângă Bergen, şi care i-a remarcat talentul, Edvard s-a înscris, la vârsta de 15 ani, la Conservatorul din Leipzig, condus în acei ani de renumitul pianist Ignaz Moscheles. In afara de Moscheles, i-a avut ca profesori, între alţii şi pe Ernst F. Wenzel şi pe Carl Reineke. Nici la conservator Grieg nu a fost printre studenţii cei mai disciplinaţi, dar a obţinut note bune în majoritatea materiilor, o excepţie fiind cursul de orgă. Şi-a concentrat eforturile mai ales pe studiul pianului, şi s-a delectat cu bogata viaţă muzicală a Leipzigului, cu numeroasele concerte şi recitaluri. Acolo a fost expus mai ales influenţei creaţiei şcolii romantice germane, în primul rând a lucrărilor lui Schumann şi Mendelssohn. În primăvara anului 1860, la 17 ani, a contractat din nefericire o tuberculoză pulmonară care i-a pricinuit greutăţi în tot cursul vieţii. În 1861 şi-a făcut debutul ca pianist de concert, la Karlshamn, în Suedia. După ce în anul următor, 1862 a absolvit Conservatorul din Leipzig, Grieg a dat primul său concert în oraşul său natal Bergen, interpretând,între altele, Sonata Patetică de Beethoven. (O înregistrare, mai târziu în viaţă, a compozitorului, interpretându-şi propria sonată pentru pian, a rămas dovada vie a virtuţilor sale de pianist).


[modifică] Anii de tinereţe la Copenhaga
În continuare şi-a îndreptat paşii spre Copenhaga, în Danemarca vecină, unde a rămas circa trei ani. A făcut cunoştinţă acolo cu compozitorii danezi J.P.E.Hartman şi Niels Gade. De asemenea în 1864 s-a împrietenit cu conaţionalul sau, compozitorul Rikard Nordraak, autorul muzicii imnului naţional norvegian. Acesta din urma, cu ideile sale de rebeliune contra influentei muzicii germane, a stilului lui Gade si Mendelssohn, a exercitat asupra lui Grieg o mare influenţă si cei doi au intemeiat la Copenhaga societatea Euterpe, destinată promovării muzicii scandinave originale. La decesul prematur de tuberculoză al tânărului Nordraak în anul 1866, Grieg a compus un marş funebru pentru a-i onora amintirea. Multă vreme a avut mustrări de conştiinţă pentru faptul că în acel an plecase în Italia în vreme ce starea sănătăţii lui Nordraak se agravase. În Italia Grieg a avut prilejul de a întâlni un alt compatriot ilustru, dramaturgul Ibsen. anii de la Copenhaga au marcat profund viaţa muzicianului. In 1862 a facut cunoştinţă cu viitoarea lui soţie Nina Hagerup (1845 - 1935), verişoară primară,născută în Norvegia dar stabilită în Danemarca, cântăreaţă de concert care a devenit pe urmă interpreta privilegiată a liedurilor sale. La Copenhaga Grieg a compus creaţiile sale opus 6,7 şi 8. După ce s-a logodit cu Nina în 1864, în ciuda împotrivirii ambelor familii, cei doi s-au căsătorit la 11 iunie1867 şi s-au stabilit în capitala Norvegiei, numită pe atunci Cristiania astăzi Oslo)


Grieg had close ties with the Bergen Philharmonic Orchestra (Harmonien), and later became Music Director of the orchestra from 1880–1882.


[modifică] Activitatea
În 1867 a devenit dirijor la societatea filarmonică din Oslo,iar la 11 iunie s-a căsătorit cu o verişoară a sa, Nina Hagerup. În 1869 Concertul său pentru pian şi orchestră în La minor, opus 16, a fost interpretat pentru prima oară la Copenhaga. Din 1875 a început să lucreze la muzica de scenă pentru drama lui Ibsen 'Peer Gynt'. A întreprins o serie de turnee în Danemarca, Germania şi Olanda. În 1888 'Suita Peer Gynt I' a fost prezentată prima dată la Leipzig, aici Grieg i-a întâlnit pe Brahms şi pe Ceaikovski. În anii următori Grieg va întreprinde turnee de concerte în toată Europa, cu orchestre renumite ca Filarmonica din Berlin sau orchestra Concertgebouw din Olanda. A fost ales membru al academiilor din Suedia, Paris, doctor onorific al universităţilor din Cambridge şi Oxford. În 1904 a avut o întîlnire cu împăratul german Wilhelm al II-lea. În anul morţii sale 1907 Edvard Grieg a mai susţinut concerte la München, Berlin, Kiel, Oslo şi Copenhaga.


Opera
Fire klaverstykker, Opus 1
Fire sanger, Opus 2
Poetiske tonebilder, Opus 3
Seks dikt, Opus 4
Hjertets melodier, Opus 5
Humoresker, Opus 6
Klaversonate i e-moll, Opus 7
Fiolinsonate nr.1, i F-dur, Opus 8
Romanser og ballader, Opus 9
Fire romanser, Opus 10
I høst, Opus 11
Lyriske stykker I, Opus 12
Fiolinsonate nr. 2 i G-dur, Opus 13
To symfoniske stykker, Opus 14
Romanser, Opus 15
Klaverkonsert i a-moll, Opus 16
25 norske folkeviser og danser, Opus 17
Romanser og sanger, Opus 18
Folkelivsbilder, Opus 19
Foran Sydens kloster, Opus 20 /
Fire dikt fra Fiskerjenten av Bjørnson, Opus 21
Sigurd Jorsalfar, Opus 22
Peer Gynt, Opus 23 (Henrik Ibsen)
Ballade i g-moll, Opus 24 / Ballade g-Moll, Opus 24
Seks dikt, Opus 25
Fem dikt, Opus 26
Strykekvartett i g-moll, Opus 27
Fire albumblad, Opus 28
Improvisata over to norske folkeviser, Opus 29
Album for mannssang, Opus 30
Landkjenning, Opus 31
Den bergtekne, Opus 32
12 melodier til dikt av A. O. Vinje, Opus 33
To elegiske melodier, Opus 34
Norske danser, Opus 35
Cellosonate i a-moll, Opus 36
Valse-kapriser, Opus 37
Lyriske stykker II, Opus 38
Romanser, Opus 39 #
Fra Holbergs tid, Opus 40 /
Klaverstykker etter egne sanger I, Opus 41
Vuggesang (Opus 9, Nr. 2.)
Lille Haakon (Opus 15, Nr. 1)
Jeg elsker dig (Opus 5, Nr. 3)
Hun er så hvid (Opus 18, Nr. 2)
Prinsessen
Jeg giver mitt dikt til våren (Opus 21, Nr. 3)
Bergliot, Opus 42 (Bjørnstjerne Bjørnson)
Lyriske stykker III, Opus 43
Fra fjell og fjord, Opus 44
Fiolinsonate nr. 3 i c-moll, Opus 45
Peer Gynt-suite nr. 1, Opus 46
Morgenstemning (Opus 23, Nr. 13)
Åses død (Opus 23, Nr. 12)
Anitras dans (Opus23, Nr. 16)
I Dovregubbens hall (Opus 23, Nr. 8)
Lyriske stykker IV, Opus 47
Seks Sanger, Opus 48
Seks dikt, Opus 49
Scener fra Olav Trygvason, Opus 50
Gammelnorsk romanse med varasjoner, Opus 51
Klaverstykker etter egne sanger II, Opus 52
Modersorg (Opus 15, Nr. 4)
Det første mote (Opus 21, Nr. 1)
Du fatter ej bølgernes evige gang (Opus 5, Nr. 2)
Solveigs sang (Opus 23, nr. 18) (Opus 23, Nr. 19)
Kjærlighed (Opus 15, Nr. 2)
Gamle mor (Opus 33, Nr. 7)
To melodier for strykeorkester, Opus 53
Lyriske stykker V, Opus 54
Peer Gynt-suite nr. 2, Opus 55
Bruderovet. Ingrids klage (Opus 23, No. 4)
Arabisk dans (Opus 23, No 15)
Peer Gynts hjemfart. Stormfull aften på havet (Opus 23, nr. 19) (Opus 23, No. 21)
Solveigs sang (Opus 23, nr. 11) (Opus 23, No. 19)
Tre orkesterstykker fra Sigurd Jorsalfar, Opus 56
Forspill (Ved mannjevningen) (Opus 22, No. 2)
Intermezzo (Borghilds drøm) (Opus 22, No. 1)
Hyldningsmarsj (Opus 22, No. 4)
Lyriske stykker VI, Opus 57
Norge, Opus 58
Elegiske dikt, Opus 59
Dikt (Vilhelm Krag-sangene), Opus 60
Barnlige sanger, Opus 61
Lyriske stykker VII, Opus 62
Nordiske melodier, Opus 63
Symfoniske danser, Opus 64 /
Lyriske stykker VIII Opus 65
Norske Folkeviser, Opus66
Haugtussa, Opus 67
Lyriske stykker IX, Opus 68
Fem dikt, Opus 69
Fem dikt, Opus 70
Lyriske stykker X, Opus 71 /
Slåtter, Opus 72 #
Stemninger, Opus 73
Fire salmer, Opus 74

[altmarius]

Grieg Sonata No. 3 for violin and piano, op. 45 in c minor

[Vivi C.]

[judit ionescu]

SUPER!!! Ma bucur ca a prins ideea! Ar trebui sa ascultam zilnic ceva frumos.De acord? Eu ,oricum, iti multumesc si pentru aceste fragmente minunate. Cand ascult Grieg, parca simt briza marii ma invaluie taina basmelor... ce lume minunata este muzica!
http://www.youtube.com/watch?v=ii2Adi2iFRM

[judit ionescu]

[judit ionescu]

object width="425" height="344">

[judit ionescu]

[judit ionescu]

object width="425" height="344">