Grupuri celebre: Der Blaue Reiter

[altmariusclassic]

Der Blaue Reiter

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Der Blaue Reiter (în limba română, "Călărețul Albastru") este numele unui grup de artiști expresioniști, preponderent pictori, de la începutul secolului al XX-lea grupați în München, Germania. Der Blaue Reiter a fost alături de grupul Die Brücke, cel de-al doilea grup expresionist german și în același timp, cea de-a doua direcție a expresionismului german din pictura secolului 20.

Der Blaue Reiter a fost înființat la München în anul 1911 de Vasili Kandinski, Franz Marc, August Macke, Alexej von Jawlensky, Marianne von Werefkin și alți artiști ca răspuns al respingerii picturii lui Kandinski Judecata de apoi de la prezentarea în expoziția organizată de Neue Künstlervereinigung München, un alt grup de artiști care l-a avut în componență pe Kandinski.

Artiști grupării Der Blaue Reiter nu aveau un manifest clar exprimat, fiind de fapt grupați în jurul lui Kandinski și Marc, dar având și implicarea altor artiști ca Gabriele Münter și Paul Klee. Numele grupului vine de la o pictură a lui Kandinsky și arată preferința sa și a lui Franz Marc pentru culoarea albastră, pentru cai și călăreți. Preocupările pictorilor acestui grup s-au fixat asupra problemelor formei și asupra valorilor spiritului în artă, eliberarea de figurativ și recognoscibil. Pictura redă starea emoțională și estetică a artistului. Viziunile diferite ale artiștilor au dat la iveala orientarea estetică originală a celor doi mari teoreticieni: Kandinsky și Klee, orientarea colorismului oniric al lui Marc și Macke, precum și tendinta cromatismului fauve a lui Jawlensky. Susțin teza libertății formei și expresiei în opoziție față de "frumosul convențional" prezentat de academism. Primul Război Mondial a pus capăt activității acestui grup. Kandinsky și Klee s-au asimilat grupării Bauhaus.

 

Pe urmele altui grup destul de prolific, Die Brücke, printre ai carui membri il putem aminti pe genialul E.L. Kirchner, müncheneza adunare de la Der Blaue Reiter si-a inceput propria aventura expresionista. Inclinand spre o sensibilitate de tip fin-de-siecle prelungit, gruparea s-a configurat prin straduintele a doi mari artisti ai perioadei: Wassily Kandinsky si Franz Marc. Desi provenienta denumirii este inca incerta, un indiciu in acest sens poate fi tabloul din 1903 al lui Kandinsky, intitulat chiar Calaretul Albastru.

Punctele de varf ale acestei miscari artistice pot fi reperate intre anii 1911 - 1913 cand Der Blaue Reiter a avut o serie de expozitii pe tot cuprinsul Germaniei. In prima parte a existentei, expozitiile cuprindeau tablouri ale celor doi mentori, precum si ale unor artisti-asociati precum Henri Rousseau, David si Vladimir Burlyuk, Albert Bloch, August Macke. Mai apoi, nume (pe viitor) prestigioase precum Paul Klee, Georges Braque, Pablo Picasso, Maurice de Vlaminck li s-au alaturat. Apogeul conceptualizarii propriei directii estetice il constituie publicarea almanahului propriu, in anul 1912, unde artistii miscarii au avut oportunitatea de a-si expune viziunea asupra artei.

Din punct de vedere conceptual si estetic, grupul Der Blaue Reiter s-a caracterizat printr-o pronuntata eterogenitate si un eclectism deosebit de stiluri. In atmosfera tipica a Sezession-ului austro-germano-francez al granitei dintre secolele XIX si XX, Der Blaue Reiter – in incercarea de a se desprinde de academismul riguros al artei institutionalizate – a fost influentat de cele mai diverse stiluri: fauvism, medievalism, cubism, simbolism, impresionism, fapt ce a creat o inalta tinuta a viitoarei arte abstracte.

In plus, spre diosebire de alte grupuri (pre)Expresioniste precum Die Brücke, tendinta spre sfera spirituala s-a resimtit din plin. In special sub influenta lui Kandinsky si a sa lucrare “Über das Geistige in der Kunst” (Despre spiritual in arta), din 1911, s-a ajuns la concluzia ca dictonul “l’art pour l’art” nu reflecta o conceptie solida asupra menirii artei, aceasta trebuind – indiferent de forma sa – sa exprime cele mai inalte idealuri ale fiintei umane. In termenii lui Kandinsky, arta trebuia sa reflecte acea “rezonanta interioara” (”innerer Klang”), iar sunetele, forma, culoarea sa fie elemente purificatoare ale sufletului omenesc. Astfel, dupa aproape doua milenii, Der Blaue Reiter (re)aducea in prim-plan mult vehiculata idee a anticilor asupra rolului cathartic al artei.

Sfarsitul grupului a survenit odata cu sfarsitul intregii paradigme europene, in 1914, odata cu debutul Marelui Razboi. Unul dintre cei doi mentori ai miscarii, Franz Marc, si-a pierdut viata pe front, iar gruparea nu si-a mai gasit niciodata coeziunea originala. Desi in 1923, Kandinsky a incercat o continuare a ideei ante-belice, sub numele de Die Blaue Vier, impreuna cu Klee, Feninger si Jawlensky, aceasta s-a dovedit un esec, fiecare preferand sa expuna pe cont propriu in continuare.

Conclusiv, as spune ca Der Blaue Reiter a fost mai mult decat o miscare precursoare sau fondatoare a expresionismului. Der Blaue Reiter a fost ultima zvacnire a unei conceptii meta-artistice uitate, o ultima zbatere a Ideii ce ar trebui sa domine si sa fie incununarea Formei. De atunci incolo, Ideea nu a mai reusit sa transpara in arta decat in operele unor dizidenti razleti … foarte razleti.

Horia Ciurtin

 http://lanternativa.info/der-blaue-reiter-%E2%80%93-revenirea-catha...

[Erdõs Iudita]

Prezentarea grupului ,,Der Blaue Reiter,, in paralel cu biografia lui Edvard Munch demonstreaza in mod fericit logica si modul firesc, as putea spune, de dezvoltare a artei catre ceea ce se numeste expresionism, aflat la radacina tuturor modalitatilor de expresie artistica contemporana, evidentiind coerenta artei in decursul acelui secol ametitor care a fost sec.XX. As mentiona aici si numele compozitorului-pictor Arnold Schönberg al carui teorii muzicale au pus bazele muzicii viitoare. Grupul  ,,Der Blaue Reiter,, a avut mai tarziu o puternica influenta si asupra unei alte miscari artistice Bauhaus, in cadrul careia doi dintre membrii grupului Der Blaue Reiter se pot intilni din nou si anume V.Kandinskij si P.Klee.

[Lucian Gruia]

Cei patru cai albastrii din tabloul reprezentat in text par de otel inoxidabil si exprima o forta teutonica, adica pot fi o emblem pentru spiritul germanic. Imi place aceasta grupare artistica.