altmarius

cultură şi spiritualitate

Studierea patrimoniului și Universitatea

Autor: Daniela ZAHARIA 
Cu un an în urmă, Universitatea din Göteborg a fost gazda unei ample reuniuni la care au participat specialiști reprezentînd domenii mai mult sau mai puțin (uneori deloc) asociate, în mentalitatea publică, studierii patrimoniului. Aproape 500 de savanți – universitari, cercetători, practicieni ai domeniului – veniți din 47 de țări au constituit Associa­tion of Critical Heritage Studies, susținută de Journal of International Heritage Studies*. De la prima reacție universitară față de Convenția UNESCO privind Protejarea Patrimoniului Cultural și Natural Mondial, prin constituirea unui program de International Heritage Studies la Brandenburgische Technische Universität (1999), continuînd cu programul de dezvoltare a științelor patrimoniului susținut prin decizii ale Parlamentului și Guvernului britanic la University College London (2010) și pînă la reuniunea patronată cu numai un an în urmă de una dintre cele mai mari universități scandinave, domeniul multidisciplinar al studierii patrimoniului este din ce în ce mai bine instalat în spațiul universitar internațional.

Ce sînt, așadar, studiile de patrimoniu sau, mai exact, (Critical) Heritage Studies, pentru a încerca să ieșim din capcanele sensurilor consacrate ale formulei? Două distincții trebuie făcute încă de la început: studiul patrimoniului nu este echivalent cu studiul istoriei, nici prin obiectul său și nici prin metode, așa cum nu se confundă nici cu „protecția patrimoniului“ (orice am crede despre eficiența sau ineficiența acesteia în țara noastră). Trecutul este, desigur, în centrul preocupărilor acestui cîmp multidisciplinar de reflec­ție, dar acel trecut care devine subiect și parte componentă a prezentului – trecutul moștenit, însușit, transmis și, inevitabil, transformat. La drept vobind, etica, știința politică și antropologia culturală sînt domenii integratoare care pot avea mai multă importanță în formarea ideii de patrimoniu și în studierea acestuia decît studiul istoriei propriu-zise. Aceasta afirmație poate șoca, dar nu mai mult decît pretenția de a te referi la trecut cu instrumentele, interpretările și discursul unei singure forme de cunoaștere, în timp ce prezentul poate fi supus interogațiilor venite din­spre atîtea științe socioumane. Așa cum se conturează de aproximativ un deceniu (mai ales în spațiul anglofon, dar în ultima vreme și în cele francez și german), domeniul pe care îl numim „studiul patrimoniului“ are caracteristicile epocii noastre: se profilează tot mai mult ca un punct de întîlnire între reașezarea relațiilor pe care societățile moderne le întrețin cu trecutul lor, metodologia științifică și practicile politico-administrative, pe care Critical Heritage Studies ne îndeamnă să le supunem evaluării etice.

Universitățile care au lansat programe specializate în acest domeniu le-au încredințat propriilor departamente de Arheologie sau de Istoria Artei. Alegerea nu se explică în primul rînd prin faptul că obiectele de studiu ale specialiștilor din aceste departamente se situează atît de evident în cîmpul „patrimoniului tangibil“, ci prin modul în care aceste științe au avansat metodologic spre abordări tehnice și pluridisciplinare. Arheologia, cu deosebire, nu mai poate fi practicată astăzi fără tehnologiile informatice sau fără analizele făcute cu mijloacele fizicii, chimiei, biologiei, geologiei etc. Asocierea, tradițională în spațiul anglofon, a arheologiei cu antropologia servește, la rîndul ei, înțelegerii mizei studiilor de patrimoniu: investigarea multidisciplinară a relațiilor pe care le întrețin societățile cu reprezentarea, interpretarea și valorificarea trecutului. Pri­mii pași în studierea patrimoniului – identificarea, analiza, evaluarea și interpretarea elementelor sale constitutive – nu mai sînt de mult misiunea unei singure științe, tot așa cum conservarea nu înseamnă doar o simplă decizie administrativă, ci implică tehnici și forme de cunoaștere variate și sofisticate. Chiar dacă se află în miezul acestui domeniu, arheologia, istoria artei, științele Antichității și chiar antropologia istorică și culturală sînt numai nucleul cercetării și formării, tot așa cum departamentele respective acționează ca noduri organizatorice pentru programe de studiu al patrimoniului care depășesc expertiza propriilor specialiști. Cele mai avansate programe de acest fel nu ar putea exista, de altfel, decît în formule de organizare care se bizuie pe flexibilitatea structurilor universitare și pe autonomia deciziei academice.

Integrarea și corelarea metodelor provenite din variate cîmpuri ale cunoașterii nu epuizează însă sfera a ceea ce au devenit astăzi studiile de patrimoniu. Un nivel nou se adaugă investigării obiectelor: administrarea lor. Odată ce am aflat din ce se compune patrimoniul, odată ce am înțeles sensul și valoarea lucrurilor care-l compun, ce avem de făcut cu el? În ce fel devine patrimoniul o parte din prezent, ce drepturi și ce datorii are prezentul față de acest trecut materializat? Întrebarea nu-și găsește ușor răspunsul, mai ales în societatea românească, cu binecu­noscutele sale excese în relația cu trecutul – de la exaltarea originilor și reabilitarea unor personaje discutabile din trecutul nostru la distrugerea programată a unor monumente. Îmi amintesc de un articol dintr-un mare cotidian ce investiga, acum un deceniu, „inițiativa“ unui primar din Vălenii de Munte, care distrusese cimitirul soldaților căzuți în Primul Război Mondial pentru a face un loc de veci pentru apropiații săi. Omul spunea cu toată convingerea: „Au fost eroi în timpul lui Ceaușescu, acum nu mai sînt“. Așa era scuza momentului; dacă ar fi fost întrebat astăzi, poate că ar fi vorbit în numele dreptului la... dezvoltare și modernizare. Cum spuneam, studiul patrimoniului are menirea de a face posibilă conviețuirea prezentului cu trecutul, nu în numele înghețării în istorie și nici în cel al dezvoltării distructive cu orice preț. Or, în această privință, cîmpul său de referință este nu doar managerial, ci și etico-politic. În mod paradoxal, unele dintre regimurile cele mai lipsite de scrupule par să intuiască și să instrumenteze cel mai bine această dimensiune a patrimoniului. De data acesta, evoc o imagine mai cunoscută: bombardarea statuilor budhiste de la Bamiyan, în 2001. O operațiune care a durat o lună întreagă, după ce guvernul talibanilor refuzase toate intervențiile, inclusiv propunerea japoneză de a le demonta și de a le transporta în afara Afganistanului. De ce? Pentru că scopul talibanilor nu era acela de a distruge statuile, ci de a pedepsi lumea întreagă, lipsind-o de ceva ce-i aparține, de o parte irecuperabilă din patrimoniul ei.

Perspectiva de astăzi asupra patrimoniului a devenit din ce în ce mai tehnică, prin metodele de lucru, și din ce în ce mai socială, prin mizele sale. Universitatea este, astfel, de două ori chemată să intervină, iar în lumea largă o face, deja, cu mijloace din ce în ce mai complexe. Ne putem întreba dacă universitățile românești au nevoie să aștepte, ca și în alte cazuri, să acumuleze o jumătate de secol de decalaj înainte de a asuma o paradigmă academică nouă. Marile universități, așa cum este cea bucureșteană, deţin deja în interiorul lor expertiza necesară constituirii unor linii de pregătire și de cercetare în acord cu tendințele internaționale. Cum o vor face? Este de sperat că vor alege soluții de organizare care să ofere acestui domeniu vast profilul social și instituțional de care are nevoie, fără să-l camufleze în umbra paradigmelor academice mai vechi necorespunzînd, în plus, nici multidisciplinarității, nici obiectivelor pe care le asumă astăzi studiile de patrimoniu. 

__________________

* International Journal of Heritage Studies, Vol. 18, No. 6, Nov. 2012, 533–540

Vizualizări: 37

Răspunde la Aceasta

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

199 state 

(ultimul: Sint Maarten)

Numar de steaguri: 263

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Tari lipsa: 43

1 stat are peste 600,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 90.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

1 stat are peste 20,000  clickuri (Italia)

2 state au peste 10.000 clickuri (Franta,  Germania)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

24 state au un click

Rating for altmarius.ning.com 

altmarius.ning.com-Google pagerank,alexa rank,Competitor

DE URMĂRIT

1. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

2. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

3. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

6 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

7. DEPOZITUL DE CARTI 

http://www.calinblaga.ro/

8. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

9. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

10. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

11. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

12. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

13. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

14. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

15.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

16. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

17. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

18. TIMBREE

www.timbree.ro

19. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

20 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

21. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

22. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

23. DAFFI'S BOOKS

https://www.daffisbooks.ro/

24. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

25. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

26.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

27.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

http://www.editura.uaic.ro/produse/colectii/documenta/1

28. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

29 ORIZONTURI CULTURALE

http://www.orizonturiculturale.ro/ro_home.html

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

32. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

33. KORUNK

http://ideakonyvter.ro/53-korunk

Insignă

Se încarcă...

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Erfolgsgeschichte Taunusbahn

Creat de altmariusclassic Sep 13, 2013 at 11:02am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Sep 13, 2013.

Schnell und Steiner

Creat de altmariusplus Iun 19, 2013 at 1:59pm. Actualizat ultima dată de altmariusplus Iun 19, 2013.

Grosse Kunstfuehrer zum Schnell &Steiner

Creat de altmariusclassic Dec 21, 2012 at 6:55pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Dec 21, 2012.

Hermann Hesse -bucher

Creat de altmariusscience Nov 7, 2012 at 5:47pm. Actualizat ultima dată de altmariusscience Nov 7, 2012.

Grosse Kunstfuehrer zum Schnell & Steiner - 1

Creat de altmariusclassic Oct 8, 2012 at 7:52pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Oct 8, 2012.

Neuerscheinungen zum Schnell &Steiner - 3

Creat de altmariusclassic Oct 8, 2012 at 7:50pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Oct 8, 2012.

Neuerscheinungen zum Bohlau - 1

Creat de altmarius Aug 29, 2012 at 7:30am. Actualizat ultima dată de altmarius Aug 29, 2012.

Neuerscheinungen zum Schnell & Steiner - 2

Creat de altmarius Aug 29, 2012 at 7:26am. Actualizat ultima dată de altmarius Aug 29, 2012.

Neuerscheinungen zum Schnell & Steiner

Creat de altmariusplus Mar 14, 2012 at 3:01pm. Actualizat ultima dată de altmariusplus Mar 14, 2012.

Grosse Kunstfuhrer: Maribor

Creat de altmariusconcurs Feb 22, 2012 at 1:08pm. Actualizat ultima dată de altmariusconcurs Feb 22, 2012.

© 2020   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor