A apǎrut nr. 10 alRevistei române de istorie a presei, ce cuprinde 212 pagini de informaţii, analize, evocări, documente. Dupǎ editorialul Istoria presei – perspectivǎ stereoscopicǎ, semnat de Gabriela Rusu-Pǎsǎrin, urmeazǎ conferinţa acad. Marius Sala,Activitatea publicisticǎ a marilor lingvişti români, al cǎrei text a fost rostit la deschiderea celui de-al IV-lea Congres Naţional al Presei din România, care a avut loc la Constanţa. Apoi, opt studii de specialitate, semnate de Lucian Chişu (Presa interbelicǎ – hiatus sau verigǎ lipsǎ), Marina Roman (Presa religioasǎ din România interbelicǎ), Györffy Gábor (Aspecte ale presei maghiare din Transilvania interbelicǎ), Bogdan Bucur (Cultul personalitǎţii Regelui Carol al II-lea, reflectat în publicaţiile “Curierul echipelor studenţeşti” şi “Curierul serviciului social”), Fǎnel Teodoraşcu (Construirea unui brand jurnalistic – “Curentul”), Mihaela Teodor (Practici de intimidare şi de descurajare a jurnaliştilor: procesele politice, 1944-1947), Emilia Şercan (Instituţia cenzurii în perioada comunistǎ), Matei Gheboianu (Privatizarea ziarului “Adevǎrul”).
Douǎ din secţiunile revistei cuprind interviul cu Sorin Toma, fostul redactor-şef al Scânteii, din 1947 pânǎ în 1960 (acum în vârstǎ de 98 de ani!), în care este lǎmuritǎ definitiv problema genezei cunoscutului sǎu pamflet antiarghezian, Poezia putrefacţiei sau putrefacţia poeziei. Rǎsfoind volumele lui Tudor Arghezi, din ianuarie 1948. Precum şi paginile inedite, de la rubrica “Arhiva de aur”, semnate de Mihai Beniuc – fragmente din volumul sǎu memorialistic postum, Însemnǎrile unui om de rând ( în curs de apariţie).
Rubricǎ de recenzii include prezentarea criticǎ a unor cǎrţi de strictǎ specialitate, semnate de Viorel Câmpean (Oameni şi locuri din Sǎtmar), Elisabeta Faiciuc (Dicţionar de calendare şi almanahuri româneşti (DCAR). Partea I. Completǎri la bibliografia generalǎ a calendarelor pentru perioada 1600-1918), Nicolae Marinescu (Revista “Mozaicul”. Modernitatea tradiţiei), Ioan-Aurel Pop, Ion Cârja (Un italian la Buicureşti: Luigi Cazzavillan, 1852-1903), recenzii semnate de Mircea Popa şi Xenia Negrea. La rubrica intitulatǎ “Cǎrţile membrilor ARIP”, Dumitru Vlǎduţ recenzeazǎ cartea lui Ilie Rad, Întâlnirile mele cu Iorgu Iordan. Scrisori şi interviuri. Ediţie îngrijitǎ, prefaţǎ, notǎ asupra ediţiei, note şi comentari, indice de nume de Ilie Rad. Cu un Argument de acad. Marius Sala, vicepreşedinte al Academiei Române. În fine, la “Miscellanea”, Constantin Cubleşan publicǎ eseul Un polemist socialist, apreciat de Fr. Engels: Raicu Ionescu-Rion (1872-1895), iar Mircea Popa scrie despre Dionisie Stoica – un animator cultural uitat, pentru ca rubrica “Din viaţa asociaţiei” sǎ ne ofere informaţii detaliate despre cel de-al IV-lea Congres Naţional de Istorie a Presei, care a avut loc la Constanţa, în aprilie 2011, respectiv despre cel de-al V-lea Congres, care va avea loc la Chişinǎu, între 26-28 aprilie 2012.
Semnalǎm calitatea graficǎ deosebitǎ a revistei, datoratǎ artistului plastic şi graficianului Könczey Elemér, ca şi aşezarea în paginǎ (DTP: Edith Fogarasi). O altǎ calitate, absentǎ de regulǎ în revistele cu profil academic, o constituie bogata ilustraţie a acestui numǎr: 51 de imagini – portrete grafice, texte facsimilate, frontispicii de reviste, dar mai ales fotografii mai puţin cunoscute (cum ar fi un bust al lui Pamfil Şeicaru, preluat din revista Gândirea, din mai 1930, cele şapte fotografii cu Regele Carol al II-lea) sau fotografii inedite cu Lucreţiu Pǎtrǎşcanu, Miron Radu Paraschivescu, N. D. Cocea, Ion Vinea, Nicolae Carandino, aflate în colecţii particulare sau la instituţii publice din Bucureşti. (Asociaţia română de istorie a presei, Marian Petcu)
