Evenimentul marchează sfârşitul verii şi începutul toamnei iar ciobanii coboară cu oile din munte. Stăpânii oilor împart între ei brânza, caşul, urda şi celelalte bunătăţi pe care le-a strâns cu grijă şi muncă multă pe perioada călduroasă. Tot acum fac şi bilanţul şi văd câte mioare au fost decimate de animalele sălbatice.
“Răvăşitul oilor” este un moment numai bun de a gusta din bunătăţile pregătite de ciobanii care şi-au petrecut vara sus pe Muntele Leaota şi a de a afla cum s-au descurcat. “Ia zi baciule, cum a ieşit din vara asta, întreabă un cioban. Foarte bine, răspunde celălalalt, dar, din păcate, ursul şi lupul au mai dat iama prim turma mea”. Aşa discută ciobanii la începere anotimpului ploios şi care în timpul verii nu au coborât nici măcar pentru o zi din munte, pentru a putea scoate de la mioare tot ce e mai bun pentru casa omului: brânză, caş, urdă sau smântână.
La începutul toamnei, bârsanele îngrăşate sunt coborâte de la munte de către ciobani, la stăpânii nerăbdători să le revadă întregi, sănătoase şi să-şi ia porţia de brânză. Coborârea sau “Răvăşitul Oilor” încheie într-un mod gustos şi plin de voie bună anul pastoral. E o tradiţie seculară valorificată mai ales din punct de vedere turistic, pentru că oferă imagini mioritice şi mâncare tradiţională, multă muzică de calitate, precum şi o gamă variată de bulzuri, pastrame, brânzeturi şi must.
Tradiţia este un prilej şi pentru meşteşugari de a-şi expune obiectele artizanale sau păstoreşti, cele textile sau vasele din ceramică. Muzica tradiţională românească, dansul şi buna dispoziţie sunt nelipsite de 20 de ani, în perioada “Răvăşitului Oilor”, de la Runcu.
Tradiţie ţinută mai mult de bătrâni
Localnicii mai în vârstă îşi aduc aminte că atunci când erau copii, veneau mereu la “Răvăşitul Oilor”. „Când coborau ciobanii din munte era zi de sărbătoare, în fiecare an eram prezent. Acum stau în Bucureşti, însă vin în fiecare an pentru a cumpăra brânză şi pentru a retrăi momente din copilărie”, spune Vasile Badea, 70 de ani.
Deşi este o tradiţie veche în zonă, sărbătoarea a fost readusă în atenţia oamenilor de Primăria Runcu în urmă cu 20 de ani. „Nu mai este cum era înainte, din toţi cei pe care îi vedeţi aici, numai 12 sunt ciobani, restul au venit şi ei să vândă de-ale lor”, spune Radu Popescu, localnic.
Doar câteva familii tradiţionale
În Runcu mai există la ora actuală aproximativ 1200 de vaci şi aproximativ 1300 de oi iar familiile păstrătoare a rtadiţiilor le numeri pe degete. “În fiecare an am încercat să menţinem tradiţia. Încercăm să încurajăm crescătorii de animale să facem un târg numai pentru ei, să îşi vândă produsele animaliere. Meseria aceasta nu prea mai rentează dar tragem de ei să nu se lase, pentru că doar câteva familii mai păstrează această tradiţie. Îi sprijinim cu tot ce putem şi noi. Oricum, nu mai au ce face cu lâna, iar brânza nu au cui să o vândă”, spune Gheorghe Brebeanu, primarului localităţii Runcu. 
Bulzul, o delicatesă
Dacă nu aţi încercat până acum să gustaţi din celebrul bulz, trebuie să o faceţi pentru că sigur veţi mânca şi a doua oară. Se prepară relativ simplu: se ia o bucată de mămăligă, în care se introduce un cocoloş de brânză de burduf, după care se pune pe o plită încinsă la foc de lemne. “Venim în fiecare an aici şi nu facem altceva înainte de a mânca un bulz de la ciobani. Este o sărbătoare specială la care nu ai cum să te plictiseşti când ai ce să mănânci şi să bei”, spune tanti Floarea, din Pucioasa.
Ciobanii se bucură că mai sunt organizate astfel de târguri pentru că au şi ei cui să vândă marfa. “Mai rentează să creştem animale pentru că noi suntem de meserie. Problema este că nu prea primim subvenţii. Totuşi, ne dau ceva acolo. Noroc cu aceste sărbători că mai vindem şi noi din marfă cât de cât”, spune ciobanul Ion Andreoiu.
La “Răvăşitul Oilor” au venit atât producători locali, cât şi din alte zone ale ţării. “Ne-am prezentat la acest târg cu produsele tradiţionale româneşti ecologice. Avem pastramă, brânză de burduf, urdă sărată, urdă dulce, caşcaval simplu şi caşcaval afumat” Adriana Căciulă, din Braşov.
Discotecă în aer liber pentru tineri
Autorităţile runcene s-au preocupat de fiecare dată ca participanţii la „Răvăşitul oilor” să se simtă bine, să depăşească măcar pentru câteva ore problemele vieţii de zi cu zi. Anul acesta a fost anul soliştilor consacraţi. Au concerctat la Runcu: Nemuritorii, Maria Ionescu Căpitănescu; Doina Argeşului şi numeroşi alţi invitaţi-surpriză, dar şi ansambluri folclorice, cum ar fi Cuileandra.
Preţuri
Un kilogram de pastramă s-a vândut la ieri la Runcu, cu 25 de lei. La fel şi brânza de burduf. Urda, fie ea sărată sau dulce, o puteaţi achiziţiona cu 18 lei kilogramul iar caşul afumat, cu 22 de lei.
