Joi, 22 august 2019, la Mănăstirea Putna a fost prezentată expoziţia de fotografie „Satul bucovinean”. Vernisajul a avut loc în cadrul deschiderii Simpozionului „Credinţă. Cultură. Transmitere”, organizat cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor.
Expoziţia a fost organizată în clădirea Centrului cultural „Mitropolit Iacob Putneanul” al mănăstirii. Ea este realizată din fonduri de fotografii de familie din satele: Putna, Vicovu, Crasna şi Izvoarele Sucevei, expuse tematic de către ierodiaconul Timotei Tiron. Prezentarea cuprinde şi câteva fotografii realizate în satele Bivolărie, Gura Putnei şi Ulma de pictorul Constantin Flondor, în satul Ceahor de lângă Cernăuţi de pictorul Dacian Andoni şi în satul Boteşti din Horodniceni de către arhitectul Marius Pandele.
Pictorul Constantin Flondor, din Timişoara şi originar din Cernăuţi, a spus că fotografiile sunt rodul „dorinţei de a reveni la rădăcini, la Cernăuţi şi în Bucovina, în general, rezultat al nostalgiei mele după Bucovina”. Alături de aceste fotografii din anii â80, el a expus şi câteva poze realizate de tatăl său la Mănăstirea Putna în 1928 şi la hramul din 1943. Pictorul Dacian Andoni, timişorean, de origine din satul Ceahor lângă Cernăuţi, a explicat că fotografiile pe care le-a expus îl leagă de locurile natale şi îi dau putere să picteze. Arhitectul Marius Pandele a realizat pozele în 2018, când a mers cu membrii grupului Prolog în locurile natale ale pictorului Paul Gherasim: „Am regăsit acolo şi am fotografiat ţarinile din care pictorul Paul Gherasim s-a inspirat”.
Părintele ierodiacon Timotei Tiron a declarat că „expoziţia este o invitaţie la descoperire. Am descoperit în fondurile de fotografii folosite că în centrul lor este familia. Apoi sunt copiii, copii care sunt scoşi în faţă de către părinţi. Urmează prietenii, şcoala şi fotografiile de la evenimentele comunităţii. Nu sunt fotografii care arată senzaţionalul, ci fotografii care arată sufletul oamenilor şi al comunităţii. Fotografiile din Crasna sunt din anii â40-â60, când satul era deja ocupat de URSS, iar românii de acolo se luptau să-şi păstreze identitatea românească, inclusiv prin unitatea familiei şi a comunităţii, prin limbă şi vestimentaţie”.
Criticul de artă Doina Mândru a observat că fotografiile expuse reprezintă două lumi care se întâlnesc în mod coerent: „Lumea oamenilor de artă, prin fotografiile culte, se întâlneşte armonios cu lumea pe care părintele Timotei a descoperit-o în această zestre extraordinară de fotografii anonime. Satul bucovinean are o vădită legătură cu tradiţia, mai profundă decât în alte zone. Fotografiile reprezintă şi instituţiile satului, de exemplu corul bisericesc - întâlnirea dintre laic şi religios. Personajele care sunt fotografiate au conştiinţa dialogului cu ceva durabil, atitudine pe care o citim în costumul curat, de exemplu”. Comentând specificul fotografiilor din nordul Bucovinei, Doina Mândru a spus: „Cei care au pierdut o ţară şi-o apără în inimă”.
Părintele stareţ Melchisedec Velnic a amintit în deschiderea colocviului că tema expoziţiei, „Satul bucovinean”, a fost hotărâtă din luna ianuarie şi se încadrează în tematica Anului omagial al satului românesc, sărbătorit în Patriarhia Română.
Expoziţia reprezintă „recunoştinţa pe care Putna o aduce satelor care vreme de sute de ani au înconjurat mănăstirea şi au sprijinit-o, satelor de unde au venit unii dintre călugării de aici, satelor cu oameni care au primit cuvânt şi putere prin generaţiile de monahi care au vieţuit la Putna în cele cinci secole şi jumătate de viaţă ale mănăstirii. Expoziţia cuprinde fotografii din satele bucovinene din diferite perioade: înainte de 1918, când Bucovina era sub ocupaţia austro-ungară, după Marea Unire din 1918, când Bucovina a revenit la Patria-mamă, şi după 1944, când nordul Bucovinei a fost răpit de URSS. Oameni, locuri, obiceiuri, obiecte se reunesc arătând locul binecuvântat, oamenii şi credinţa lor, durerile şi bucuriile, dorurile şi tristeţile în aceste perioade”.
