Prepararea unei cafele la pensiune

[AureliaAlbAtros]

             Pe timp de iarnă, îmi place să-mi petrec zilele la munte, din acest motiv în fiecare an îmi pun câte un CV la o cabană-pensiune. În acest an, pe lângă servirea unei cafele îmi doresc să învăț să schiez. Un vis pe care nu mi l-am îndeplini, încă. Din acest motiv am depus CV-ul la una din pensiunile unde sunt condiții de schiat.

   Patronul pensiunii, un domn mai învârstă, dar plin de umor, nu părea să fie un om de la țară. Dacă poți trece cu bine de umorul lui, cam ironic, care ar vrea să te scotă din amorțeală, sau să-ți testeze răbdarea, finalul ar fi bun.

- Patronul: Știi să faci cafea??
- Eu: Sigur, altfel n-aș fi depus acest CV la pensiunea dumneavoastră.
- Patronul: Da, te cred! Dar la noi cafeaua trebuie să fie vorbăreață, glumeață, să cânte, să danseze...Poți să faci astfel de cafele??
- Eu: De dimineață, așteptând să se trezească personalul pensiunii mi-am făcu o cafea în cuptorul din curte, cel în care se pregătesc grătarele, cu cel mai folosit ibric. Nu știam că e cel mai folosit, dar mi-a spus el, în timp ce cafeaua fierbea liniștită. Făcută pe jarul de lemne, fierbe încet și în final are o aromă deosebită.
- Patronul: Cum, ibricul ți-a povestit din secretele noastre, așa la prima întâlnire??
- Eu: Nu știu, ce l-a determinat s-o facă, poate că, alegând-ul din zecile de ibricele, tocmai pe el, o fi vrut să se recompenseze. Poveștile petrecute în această pensiune mi le-a povestit, mai pe îndelete, ulcica din care am băut cafeaua din ibric. Ea a fost mai vorbăreață, chiar plină de umor.
- Patronul: Cum, bei cafeaua, visând la cai verzi pe pereți?
- Eu: De regulă, da! Dar acum fiind în curte, nu am reușit... ulcica și cafeaua m-au ajutat să zbor până la norii cei albi, ce păreau niște căluți zburdalnici.
- Patronul: Din câte observ, ibricul și cafeaua din pensiunea mea ți-au devenit aliați?
- Eu: Nu trebuie să vă supărați pe ei, nu dumneavoastră i-ați învățat să fie vorbăreți, glumeți? Mie mi-a făcut plăcere compania lor, mai ales că gustul cafelei făcută la cuptor pe jar de lemne... a fost minunat.
- Patronul: Ce cafea folosim în pensiune, dacă tot ai preparat-o și gustat-o?
- Eu: Cumpărați cafea verde în saci și apoi o prăjiți în pensiune. Cafeaua prăjită în pensiune are o culoare maro spre negru și este mai lucioasă datorită stratului mai dens de ulei rămas în urma prăjirii dark. Cafeaua prăjită sub această formă are un nivel mai scăzut de cofeină, este acidă și puțin amară. Este exact cafeaua ce se pretează într-o pensiune ca a dumneavoastră. Exact cafeaua pe care am preparat-o și băut-o eu.
- Patronul: Ce cafea beau eu?
- Eu: Dacă aș fi în locul dumneavoastră aș bea cafeaua verde, neprăjită. Având-o la îndemână, ar fi păcat să n-o folosiți. Am folosit-o și eu când a necesitat. La umorul dumneavoastră, face minuni.

   Interviul s-a încheiat, patronul a zâmbit, mulțumit, iar eu am fost angajată temporal la pensiunea în care cafeaua trebuia să îndeplinească condiții speciale.