Istoric
Cetatea Râşnov (Rosenau) din judeţul Braşov este unul din cele mai bine păstrate ansambluri fortificate din Transilvania. Cele mai vechi structuri păstrate până în prezent datează din secolul al XIV-lea, probabil pe locul fortificaţiei din lemn ridicate de Cavalerii Teutoni la începutul sec. al XIII-lea.
Pe Dealul Cetăţii, cercetările arheologice au demonstrat chiar existenţa unor elemente de fortificaţie din epoca bronzului. Fortificaţia dacică este anterioară cuceririi Daciei de către romani şi se pare a-şi afla sfârşitul în preajma războaielor dacice. Ultimele cercetări arheologice (2010) par a confirma existenţa pe Dealul Cetăţii a celebrei ,,Comidava”, aşezare dacică menţionată între ,,oraşele strălucite ale Daciei” de către geograful Claudius Ptolemeu din Alexandria Egiptului. Latinizat, toponimul a devenit ,,Cumidava” şi sub această formă apare pe un monument din timpul împăratului roman Alexander Severus (222-235 după Christos).
În Evul Mediu timpuriu însă, Cetatea Râşnov controla prin poziţia sa strategică accesul în Transilvania dinspre Valea Râşnoavei. Dată fiind importanţa trecătorilor montane spre teritoriile sud-carpatice, drumul Branului a fost supravegheat militar şi după alungarea cavalerilor teutoni, regalitatea maghiară a încredinţat fortificaţia de la Râşnov cavalerilor ordinului Sfintei Cruci. Aceştia au fost subordonaţi fie comitelui secuilor, fie voievodului Transilvaniei. Până la mutarea vămii de la Rucăr la Bran şi construirea cetăţii Bran pentru protejarea vămii regale la sfârşitul secolului al XIV-lea, cetatea Râşnov era prima fortificaţie lângă drumul Branului, după intrarea în Transilvania.
Cetatea este poziţionată pe un deal stâncos, în partea superioară a Ţării Bârsei, la circa 15 km depărtare sud-vestică de oraşul Braşov, pe vechiul drum comercial care lega – prin trecătoarea Bran – bătrâna cetate a Braşovului de capitala de odinioară a Ţării Româneşti, Câmpulung Muscel.
Cetatea a fost construită din piatră şi cărămidă, având un stil arhitectonic simplu, asemănător cu cel al caselor din zonă, adaptat pentru o fortificaţie. Prima menţiune documentară a cetăţii de la Râşnov se referă la o fortificaţie puternică care rezistă asediului inamic şi salvează vieţile locuitorilor refugiaţi între zidurile sale şi datează din anul 1335, când, în timpul unei invazii a tătarilor în Transilvania, Ţara Bârsei a fost pustiită în întregime.
Din cauza numeroaselor invazii militare, cetatea a fost ,,a doua vatră a Râşnovului”, locuitorii târgului respectând de fiecare dată acelaşi scenariu salvator: refugierea în cetate şi apoi refacerea aşezării. În incinta cetăţii erau căsuţele locuitorilor (până în prezent au fost identificate 83 de încăperi), care serveau ca adăpost şi cămară în timpul asediilor.
Neajunsul principal l-a constituit multă vreme lipsa unui izvor de alimentare cu apă. Când asediile se prelungeau, iar rezervele de apă erau pe sfârşite, refugiaţii din cetate ieşeau noaptea pe poarta principală şi aduceau apa de la un izvor ştiut numai de ei. Pentru o apărare eficientă, pantele dealului cetăţii au fost defrişate, iar acolo unde ascensiunea se putea face uşor, au fost săpate şanţuri în stâncă.
În timpul şederii cavalerilor teutoni în Ţara Bârsei (1211-1225) au fost aduşi în această regiune primii colonişti saşi, dintre care o parte au fost aşezaţi la Râşnov alături de populaţia românească băştinaşă, contribuind prin munca lor la dezvoltarea acestei vechi aşezări. Din această perioadă datează şi porţiunea cea mai veche a cetăţii.
În anul 1421 are loc primul asediu executat de către o armată otomană. Cetatea rezistă eroic şi turcii ridică asediul, îndreptându-se spre Braşovul încă nefortificat, pe care îl jefuiesc cumplit. Turcii au mai asediat fără succes cetatea din Râşnov şi în campaniile din 1436 si 1441.
În anul 1612 cetatea a fost ocupată de Gabriel Bathory, principele Transilvaniei. A fost singura dată cand cetatea Râşnov s-a predat. În martie 1612, Gabriel Bathory, duşman al saşilor, în încercarea de a restrange libertăţile comunităţii saxone transilvănene, au organizat o campanie militară in Ţara Bârsei. Cetatea Râşnov era aparată de locuitorii din Râşnov , Ghimbav, Cristian şi un detaşament de ostaşi români, care făcuseră parte din armata domnitorului muntean Radu Şerban. Deşi tunurile armatei lui Bathory nu au provocat decât mici stricăciuni zidurilor cetăţii, asediul a devenit deosebit de eficient după ce o parte din trupele inamice au ocupat panta estică, blocând accesul apărătorilor cetăţii la izvorul tăinuit de unde se aprovizionau cu apă.
Pe 3 aprilie 1612, după negocieri cu principele, fruntaşii comunităţii au predat cetatea, cu condiţia ca vechile privilegii ale râşnovenilor să fie respectate, iar în cetate să nu fie instalată nici o garnizoană străină. Însă, a doua zi după predare, Gabriel Bathory a alungat locuitorii din cetate şi a instalat o garnizoană formată din ostaşii săi. În vara anului 1612, râşnovenii , ajutaţi de braşoveni, au încercat de două ori sa recucerească cetatea, dar fără success. Râşnovul a reluat stăpânirea cetăţii în iunie 1613, în urma unei înţelegeri cu Gabriel Bathory prin care saşii plăteau acestuia o răscumpărare în valoare de 3.000 florini pentru predarea cetăţilor Râşnov şi Bran.
Luptele din 1612 au dovedit necesitatea săpării unei fântâni în cetate, situată în centrul fortificaţiei, având o adâncime de 98 m, săpată direct in stâncă. Fântâna cetăţii a fost sapată în perioada 1623 -1640. Deşi există legenda săpării fântânii de către doi prizonieri turci, cărora li s-a promis eliberarea la terminarea lucrării, fântâna a fost amenajată de fapt de către meşteri saşi.
Perioada 1658-1661, campania trupelor turceşti, însoţite de armata lui Constantin Brâncoveanu din 1690, răscoala “curuţilor”, au marcat pentru râşnoveni o cronică neagră. În anul 1718, Râşnovul a fost afectat de o puternică epidemie de ciumă. Au murit, conform listelor magistratului braşovean, 1.161 persoane. În acelaşi an, un incendiu a distrus întregul oraş şi a ajuns până la cetate, distrugând case din curtea interioară şi capela.
Mai mult, în 1802 un cutremur a distrus o parte din turnuri şi a grăbit transformarea cetăţii părăsite într-o ruină. În cetate era ţinut doar un singur paznic care trebuia să anunţe prin bătăi de clopot izbucnirea incendiilor. Totuşi în timpul revoluţiei din 1848-1849, Râşnovul a fost străbătut de armatele revoluţionarilor maghiari, dar şi de trupele imperiale austriece şi ţariste, iar locuitorii săi au preferat să se refugieze cu avutul lor în spatele zidurilor cetăţii. În această perioadă, curtea exterioară a fost folosită şi ca loc de instruire al gărzilor naţionale săseşti.
Cetatea a fost dăruită Principelui Moştenitor Carol al României
Impresionaţi de avantajele dobândite de brăneni după transformarea Castelului Bran în reşedinţa particulară a reginei Maria, Consiliul orăşenesc din Râşnov, întrunit într-o şedinţă festivă la 2 august 1923, decide dăruirea cetăţii Râşnovului Principelui Moştenitor Carol al României, râşnovenii sperând ca viitorul rege Carol al II-lea să transforme cetatea în ,,reşedinţă de odihnă, ca un loc de relaxare în acest sănătos colţ al Ţării Bârsei”. Însă Carol nu s-a arătat deloc interesat să locuiască într-o cetate medievală, la fel cum nu s-a arătat niciodată deosebit de entuziasmat de ideea mamei sale, regina Maria, de a transforma Castelul Bran într-o reşedinţă regală.
Cutremurul din 11 noiembrie 1940 a afectat puternic cetatea. Renovarea devenea absolut obligatorie. Întârziată de război şi de anii tulburi ai instaurării regimului comunist, restaurarea cetăţii Râşnov s-a desfăşurat abia în perioada 1955-1956.
În iulie 2001, aici a fost descoperit un tezaur care a zăcut ascuns mai bine de 400 de ani lângă unul dintre turnurile de piatră de la intrarea în cetate. Comoara constă în 416 monede de argint bătute în perioada 1509 – 1610 de emitenţii din zona Principatului Transilvaniei, alături de alte obiecte inscripţionate: căni de cositor, cuţite, catarame, inele pentru harnaşamente, vârfuri de săgeţi şi de arbaletă, piese de uz comun, un compas.
Un asediu modern de 7 ani
În perioada 2000 – 2007, cetatea medievală a fost agresată de intervenţiile ilegale ale chiriaşului cetăţii, SC Drumuri Publicitare SRL, reprezentată de Alberto Drera. Pe ruinele capelei evanghelice a fost ridicat un turn, în care s-au montat rezervoare de fibră de sticlă, în curtea interioară a fost construită o terasă – restaurant, în căsuţe urmau să fie amenajate spaţii de cazare, capela catolică din grădina cetăţii a fost distrusă în totalitate şi în aceiaşi incintă, terenul a fost nivelat cu escavatorul, determinând o reducere drastică până la anulare în unele locuri a posibilităţii de studiere a stratigrafiei sitului arheologic, iar în turnul triunghiular au fost montate ferestre de tip Vellux.
Primăria Râşnov, proprietarul cetăţii, a reziliat în anul 2004 contractul de concesiune şi începând din vara anului 2008 a reluat administrarea, în întregime, a monumentului istoric.
În incinta Cetăţii Râşnov este deschis din anul 2008 Centrul de Informare pentru Patrimoniu, un proiect realizat în colaborare de Primăria oraşului Râşnov şi Asociaţia Mioritics sub egida UNESCO, având ca scop promovarea itinerariilor culturale din România. Cetatea Râşnov este monument naţional clasa „A”.
Turiştii pot vizita monumentul istoric şi în zilele de sărbători legale, inclusiv de Paşti, Crăciun şi Anul Nou, programul fiind cel obişnuit. Străjerii, meşterii şi ghizii din cetate îşi întâmpină oaspeţii cu legende şi artefacte menite să readucă la viaţă vremurile de glorie ale mândrei fortăreţei de pe stânci, neînfrânte de-a lungul veacurilor.
Cetate a filmului istoric
În Cetatea Râşnov au fost turnate mai multe cadre ale filmului „Nemuritorii” – (1974) în regia lui Sergiu Nicolaescu, „Dacii”, „Mihai Viteazul”, sau „Columna”, oraşul câştigându-şi astfel titlul de „cetate a filmului istoric românesc”.
Actorii din filmul Nemuritorii, la Râşnov – 1974În 2002, zona Râşnovului ajungea celebră după ce regizorii americani au ales să filmeze pelicula „Cold Mountain”, în care protagonişti au fost Jude Law şi Nicole Kidman. O parte dintre scene au fost filmate şi la cetatea ţărănească.
Începând din 2009, în fiecare an are loc în cetate Festivalului de Film Istoric de la Râşnov, care s-a desfăşurat anul acesta între 31 iulie şi 9 august.
Surse: www.rasnov-turism.ro, www.ffir.ro, www.monumenteromania.ro, www.fotoromania.ro, www.bizbrasov.ro
Documentarea: Bianca Ioniţă
