Satul de peste 7 secole: Moşna

[English page]

 

Creat: Marți, 15 Octombrie 2013 22:59

Scris De Nicoleta IONIŢĂ

Categorie: Rural

http://www.sibiunews.net/articole/20-rural/2481-satul-de-peste-7-se...

Moşna a aniversat în week-end, 730 de ani de atestare documentară. Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului au adus dovezi materiale ale existenței unei locuiri pe teritoriul satului încă din neolitic și eneolitic astfel, în locul numit "La Râpă" s-a descoperit o așezare Preistoria în Româniapreistorică cu material aparținând culturii Petrești.

În hotarul satului, la "Via lui Rampelt" s-au găsit materiale aparținând culturii Coțofeni, iar din alt loc provin seceri de bronz și fier medievale. Pe "Drumul Cetății" este semnalată o necropolă din a doua epocă a fierului, ce conține fragmente de vase, o ceașcă celtică și o sabie.

În incinta fortificației medievale s-au găsit materiale ceramice cu urme de arsură din epoca fierului și ceramică din secolul al VI-lea.

În secolul al XIV-lea se construiește o bazilică gotică trinavată, cu Hramul "Sf. Maria".

În anul 1485 biserica se reconstruiește aproape în întregime, din vechea bazilică păstrându-se doar zidurile exterioare, interiorul fiind transformat în biserică sală.

În anul 1780, cu prilejul reparațiilor la salcristia bisericii luterane s-a găsit un tezaur monetar format din 380 de monede romane de agint, cea mai veche datată din perioada împăratului Nero iar cea mai recentă din perioada Severus Alexander.

În cel mai vechi document care se referă la localitățile săsești din zona Târnavelor, datat în anul 1283, apare menționat numele preotului din Moșna (Petrus). Moșna era o comună deosebit de prosperă și până în 1533 a fost în competiție cu Mediaș și cu Biertan pentru a deveni reședință de scaun, titlu obținut până la urmă de Mediaș.

Satul Moșna a aparținut începând cu anul 1876 de Comitatul Târnava Mare din Regatul Ungariei, apartenență ce se va încheia în anul 1920, odată cu semnarea Tratatului de la Trianon, tratat ce prevedea stabilirea frontierelor Ungariei cu vecinii săi.

În perioada interbelică, Moșna face parte administrativ-teritoial de județul Târnava Mare, iar din 1968, odată cu desfințarea Regiunii Autonome Maghiare, de actualul județ Sibiu.

Biserica Evanghelică-Lutherană, una dintre cele mai frumoase biserici gotice târzii, a fost construită între 1480-1486. De construcție s-a ocupat celebrul pietrar sibian Andreas Lapicida. Actualul lăcaș se ridică pe structura pereților exteriori ai bazilicii anterioare. Este o hală cu 3 nave, boltită cu nervuri în rețea. Are remarcabile ancadramente și un tabernacol monumental. Este înconjurată de o amplă fortificație țărănească și întărită cu turnuri, care înglobeaza și o veche capelă gotică, probabil din sec. XIV. Are un turn-clopotniță masiv, situat la circa 2 m vest de biserică, clopotul fiind turnat în anul 1515. Altarul poliptic, executat de Vincentius (1521), se află azi la Biserica Evanghelică-Lutherană din Cincu.

Lucrări de renovare, transformare și adăugire au fost făcute în anii 1575, 1630, 1658, 1698, 1701,1718, 1763, 1791, 1824, 1878, 1919, 1998 și 2000.

Fortificația

În 1520 au început și lucrările de construire a incintei fortificației. Zidurile aveau o înălțime de 9 metri și descriau un traseu dreptunghiular. Turnul de poartă se află la sud-est (inițial era la est).

Un sat săsesc autentic, care a rămas cu tot cu case undeva în trecut. Cam prin 1700. E un sat unic în România şi în lume din toate punctele de vedere. Arhaic, liniştit, binecuvântat cu oameni gospodari şi generoşi, care ţin la tradiţie. Aici, patriarhalul, povestea şi truda îşi au sălaş cuminte. Iar oaspeţii sunt întotdeauna bineveniţi!

Legenda întemeierii satului păstrată de saşi atribuie denumirea localităţii unei păsări care le-ar fi indicat locul unde să-şi întemeieze aşezarea, adică Meschen. Cert este că o pasăre a fost folosită ca simbol heraldic pentru Moşna.

Repere istorice

•           1530,datorită poziţiei Universităţii Saxone referitoare la disputele pentru dominaţia Transilvaniei,Moşna este ocupată de Ioan Zapolya.

•           1555, Moşna obţine dreptul de târg anual, deosebit de important pentru acea vreme

•           1564, sunt amintite documentar în Moşna 6 bresle

•           1786 se înregistrează 75 de case săseşti şi 25 româneşti. Peste doar 20 de ani, Moşna avea 1155 de lcuitori.

•           1794, se ridică actuala casă parohială, în stil baroc; aceasta fiind în care a locuit Stefan L. Roth între anii 1847 – 1849, ca profesor şi preot.

•           c.c. a 1800, este atestată prima şcoală confesională ortodoxă.

•           1847-49, Şt. Ludwig Roth este dascăl la Moşna, fiind personalitatea istorică cea mai emblematică pentru aceste meleaguri

•           1850 este terminată biserica greco catolică din Moşna.

•           1919 Dicţionarul Numirilor de localităţi cu poporaţiune română din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, întocmit din încredinţarea Asociaţiei pentru Literatură Română şi Cultura Poporului Român, de Silvestru Moldovan, Nicolae Togan – Ediţia II, Sibiu, 1919 – Editura Asociaţiunii, Tipografia Libertatea Orăştie, localităţile componente ale comunei apar cu următoarele referinţe: Moşna, Muzsna, Meschen, comună, judeţul Târnava-mare, plasa Mediaş, locuitori 1792, români 638, ceilalţi germani, parohie greco-ortodoxă (Sibiiu) şi greco-catolică (Blaj), poşta în localitate; Alma-săsască, Szászalmád, Almen, judeţul Târnava-mare, plasa Mediaş, locuitori 530, români 192, ceilalţi germani, parohie greco-catolică (Blaj), poşta în Moşna (Muzsna) Nemşa, Nemes, Nimesch, judeţul Târnava-mare, plasa Mediaş, locuitori 553, români 132, ceilalţi germani, filie a parohiei greco-ortodoxe Moşna (Sibiiu), poşta în Moşna (Muzsna)

•           1945, au loc deportări în Rusia ale populaţiei săseşti

•           1950- se înfiinţează primul C.A.P., dar încheierea colectivizării, ca în tot Ardealul, este de dată mult mai târzie decât în toate celelalte provincii ale României contemporane.

•           După 1989 populaţia germană emigrează masiv, eveniment cu implicaţii majore pe întreg palierul vieţii sociale, economice, culturale;

•           2002, la recensământul populaţiei şi al locuinţelor populaţia comunei Moşna (2002) era de 3251 de locuitori (din care de sex masculin 1629, iar 1622 feminin). Numărul total de clădiri (în 2002) a fost 992, din care 956 de gospodării, cu 1109 locuinţe. La recensământul general agricol (în acelaşi an) efectivele animaliere din comună erau: 617 bovine, 3122 ovine,110 caprine, 2029 porcine, 9683 păsări, 230 cabaline, 265 iepuri de casă şi 102 familii de albine. Surse: Maria şi Ionel Şotropa, Monografia Comunei Moşna, Editura ETAPE Sibiu, 1999

Demn de remarcat, la 4 noiembrie 1998, o vizită princiară a luminat satul, moment pe care localnicii cu siguranţă nu îl vor uita: pentru că uliţele s-au umplut de paşii Prinţului Charles, moştenitorul Coroanei Britanice. De altfel, impresionat de acest tărâm, Prinţul Charles obişnuieşte să spună, atunci când vine vorba de zona Târnava Mare, ca este "o parte magică a lumii, ascunsă în Europa de Est”.

Moșna, prin toate ale sale, convinge că satul acesta are o rânduială nemaiîntâlnită.

Opera vestitului meșter Andreas Lapicida, pasărea măiastră ce a ales locul de întemeiere, clopotul ce bătea sinistru doar la pedeapsa prin spânzurătoare, gospodăriile "de-a-ntoarselea" ale satului sau Stephan Ludwig Roth, sunt doar câteva dintre poveștile și personajele impresionante ale satului care învinge, iată, secolele