Cum ar fi fost viata fara trenuri?

[judit ionescu]

 

Poate că nu v-a preocupat niciodată această întrebare, însă sunt sigură că fără trenurile cu aburi,şi azi am circula călare. Inventatorul fantasticelor maşinării a fost JAMES  WATT.

"James Watt (n. 19 ianuarie 1736 - d. 19/25 august 1819) a fost un matematician, inventator și inginer scoțian, care a activat într-o perioadă de efervescență a revoluției industriale, ca fiind cel care a adus importante îmbunătățiri funcționării mașinii cu abur a lui Thomas Newcomen, prin inventarea camerei de condensare a aburului separată, respectiv re-proiectarea și adaptarea regulatorului centrifugal la mașinile sale cu abur. James Watt este, de asemenea, și inventatorul și deținătorul de patent al locomotivei cu abur.
S-a născut în localitatea Greenock din Scoția. Studiile și le-a terminat la Londra, Anglia, începând și activitatea de fabricant de instrumente matematice (1754). A revinit pe plaiurile natale, în Glasgow, Scoția. A fost fabricantul de instrumente matematice folosite de Universitatea din Glasgow. Aici i s-a oferit să repare o „mașină cu abur”, de unde i-a încolțit ideea ameliorării acesteia; astfel au apărut „camera separată de condensare a aburului” (1769) și "regulatorul de turație al mașinii cu abur" (1788).

Ulterior se mută în Anglia la Birmingham. Aici se înscrie într-un club, Lunar Society (traducere aproximativă „Societatea fanteziștilor”), care - în ciuda numelui înșelător - era de fapt un club științific format din inventatori. Multe din originalele lucrărilor sale se găsesc la Birmingham Cultural Library.

James Watt, împreună cu un industriaș britanic, Matthew Boulton, reușesc să creeze o intreprindere de fabricare a ceea ce se numea „mașina cu abur a lui Watt, îmbunătățită” (1774). Tot aici va realiza, împreună cu un alt inventator scoțian William Murdoch, un angrenaj de „convertire a mișcării verticale în mișcare de rotație” (1781). Ulterior, a mai realizat o mașină cu „dublă acțiune” (1782).

Cea mai mare realizare a sa este considerată a fi brevetarea în anul 1784 a locomotivei cu abur.

 

Watt este cel care a introdus unitatea de măsură denumită cal-putere, pentru a putea compara puterile diferitelor mașini cu abur ale timpului și care era, atunci, echivalentul ridicării a 550 livre într-o secundă, sau echivalentul a 745,7 watt, unitatea de măsură a puterii din Sistemul Internațional.

De numele său este legată, de asemenea, denumirea watt-ului ca unitate de măsură a puterii electrice."

(Sursa Wikipedia)

[Virginia Stanciu]

Calatoria cu trenul, cred ca ramane cea mai frumoasa modalitate de a vedea lumea.
Cea mai populara calatorie cu trenul si care are loc o data pe an( asa citeam undeva), ar fi calatoria cu Orient Expresul care parcurge ruta dintre Paris si Istambul. Pe parcursul a sase zile, acesta traverseaza sapte tari: Franta, Elvetia, Austria, Ungaria, Romania, Bulgaria si Turcia.
-------------------------------------------------------------------
Daca am cauta o comparatie pentru viata, ar fi cea cu trenul......
Plecăm în viaţă dintr-un punct, Naşterea – prima gară… încet, prudent, dependent de alţii, asemeni unui tren care pleaca cu viteză mică, încadrîndu-se, treptat, pe ruta sa.
Ne îndreptăm către cea de-a doua gară – Copilăria!
Şi, precum trenurile ce se desprind din punctul de plecare pentru a se încadra pe traseu, la fel fiecare dintre noi ne desprindem de cei care ne-au avut în grijă pentru a ne lansa pe drumul nostru singuri, spre o destinaţie finală.
Gara cu numărul trei – Maturitatea!
Cunoaştem, asemenea unui tren, de unde plecăm şi unde trebuie să ajungem.
Traseul unui tren este destinul nostru. Al unora este deja stabilit, al altora – o veşnică surpriză!
După un timp, cum e firesc, ajungem în punctul Terminus. Este sfîrşitul călătoriei noastre. Momentul final este cel al bilanţului, al rememorării şi al împăcării cu sine. Este timpul retragerii cu demnitate şi al credinţei că, la un moment dat, poate într-o altă viaţă, ni se va mai oferi ocazia sa ne avîntăm într-o nouă călătorie… într-o nouă viaţă!