Biserica Evanghelică din Bistrița

[altmarius]

Biserica Evanghelică din Bistrița

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Biserica Evanghelică din Bistrița
Biserica Evanghelică din Bistrița - latura vestică
Localitate	Bistrița
Județ	Județul Bistrița-Năsăud
Adresa	Piața Centrală
Cult	Evanghelic-Luteran
Descriere arhitecturală
Stil arhitectural	Gotic
Data finalizării	1564
Arhitect	Petrus Italus
Pagină Web	Biserica Evanghelică
Specificații
Lungime	42
Înălțime (max)	32,8
Lățime	19,6
Turle	1
Înălțime Turlă	75 m
Materiale	piatră

Biserica Evanghelică, aflată în centrul orașului Bistrița, este un monument de arhitectură reprezentativ pentru tranziția de la stilul gotic la cel al Renașterii în Transilvania.

 Istoria bisericii

Sub zidurile actualei biserici se află fundațiile lăcașului de cult ridicat de primii coloniști sași. Cel dintâi paroh atestat documentar a fost Johannis plebanus de Bystricia care figurează în registrele de evidență ale dijmelor papale pe anii 1332–1333. Prosperitatea economică datorată unei activități meșteșugărești și comerciale tot mai active, precum și înlesnirile majore acordate bistrițenilor de către regina Elisabeta, mama împăratului Sigismund de Luxemburg, au încurajat cetățenii să înalțe o nouă biserică. Zidirea noii biserici, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, a dus la ridicarea unei bazilici romanice cu trei nave, având un cor poligonal și două turnuri ce flancau intrarea principală a peretelui nordic al corului, ce va fi lărgită după mijlocul secolului al XVI-lea. Într-o a doua etapă, biserica a fost reconstruită în stilul unei bazilici gotice: navele sunt despărțite prin stâlpi octogonali, care au luat, odată cu refacerea bolților din veacul al XVI-lea, în partea superioară o formă cilindrică. În biserică și în cimitirul perimetral au fost ridicate mai multe altare și capele amintite în documentele vremii. Un exemplu în acest sens este un altar închinat apostolilor Petru și Pavel ce a fost ridicat în biserică la 1499. O a treia etapă de construcție începe în 1475 și este finalizată în 1520. Biserica devine o biserică hală în stil gotic. Așa cum figurează în planurile mai vechi ale orașului, avea o incintă de zid pe al cărui traseu va începe în anul 1487 edificarea unui turn de apărare și supraveghere a orașului. Includerea turnului în corpul bisericii va duce la demolarea turnului nordic și ridicarea unui turnuleț cu scară în spirală prin care se asigură un acces independent spre turnul nou construit. Între acesta și turnul orașului s-au păstrat două ferestre din vechea fațadă din secolul X. În 1478, după demolarea unuia dintre cele două turnuri ale bazilicii romanice, s-a început construirea, alături de turnul păstrat, a unui nou turn care era inițial plasat în afara zidurilor bisericii și care va fi legat, prin lucrări de zidărie și tâmplărie, abia în 1487. De la început, turnul a aparținut orașului, rolul lui fiind preponderent acela de pază și supraveghere în vremuri de primejdie, dar mai ales ca loc de observare a izbucnirii unor incendii. Turnul a fost construit în mai multe etape: în 1487 s-a ajuns până la mijlocul etajului al doilea, după cum arată cifra 1487 săpată pe peretele exterior nordic, anul 1509 este săpat apoi la marginea superioară a peretelui nordic la etajul trei, la nivelul patru este înscris anul 1513, iar la etajul ultim al cincilea este menționat anul 1519, deși lucrările vor fi finalizate, așa cum reiese din registrul de socoteli al Primăriei, abia în 1544. Concomitent a fost montat în turn un ceas care la 1521 era în reparație și căruia, la 1570 i se vopsea cadranul și i se aureau limbile pentru o mai bună vizibilitate. În timpul marelui incendiu din 1857, turnul a ars fiind apoi refăcut în partea superioară. Cu acest prilej, în 1861, a fost montat și ceasul aflat în uz astăzi. În paralel cu lucrările de edificare a actualului turn au loc și lucrări de renovare a restului bisericii ale cărei nave sunt consolidate și completate cu portalurile bipartite de pe laturile de nord și sud specifice goticului târziu, iar corul amplificat. În anul 1533, episcopul Transilvaniei răspunde pozitiv dorinței enoriașilor din Bistrița de refacere a bisericii. În această etapă constructivă vechiul plan bazilical face loc unei desfășurări planimetrice de tip hală. Pentru finalizarea acestor lucrări se încheia, la 17 ianuarie 1560, un contract între consiliul orășenesc și arhitectul Petrus Italus, originar din Lugano pentru refacerea și consolidarea bisericii parohiale, în valoare de 3000 de florini. Încheiate în anul 1563, după cum consemnează și inscripția de pe aticul portalului vestic, lucrările meșterului elvețian au încorporat în structura și aspectul bisericii parohiale din Bistrița elemente noi ale limbajului plastic renascentist. Cu această ocazie, fațada vestică se schimbă fundamental prin construirea unui pilon de zidărie de dimensiuni impresionante care își are corespondența în spațiul polonez - de unde și denumirea de atic polonez.

În anii următori biserica nu mai cunoaște refaceri majore, dar în urma incendiului din 1857, când este distrus acoperișul și ceasul turnului, va fi refăcut ultimul etaj al acestuia în stilul neogotic. Ultima renovare a monumentului s-a realizat în 1926 după planurile arhitectului Hermann Phleps din Danzig. Atunci a fost zugrăvit în culoarea actuală interiorul și a fost introdusă lumina electrică. Datorită unor fonduri proprii, a unor donații substanțiale ale foștilor locuitori ai Bistriței, fațada de vest a putut fi consolidată și parțial renovată. În prezent, turnul bisericii se află în cadrul unui proiect de reabilitare și renovare, accesul în turn fiind interzis.

 Mobilierul renascentist

Stranele Bisericii Evanghelice din Bistrița sunt o capodoperă a mobilierului renascentist din Transilvania. Ele au fost realizate de meșterul Johannes Begler în secolul al XVI-lea.^[1] Stranele de la Bistrița sunt prevăzute cu un amplu coronament în formă de baldachin și sunt decorate cu intarsii geometrice.

 Incendiul din 2008

Biserica Evanghelică din Bistrița în timpul incendiului din 11 iunie 2008

Pe data de 11 iunie 2008, orele 19, ora locală, a izbucnit un incendiu la baza turnului bisericii. Ceasul din turn era oprit la ora 18:05, dar mecanismul ceasului fusese scos datorită renovării turnului. Din cauza schelelor din lemn de brad în care era îmbrăcat turnul, focul s-a extins rapid până sus. Schelele din lemn de brad au fost proiectate de prof.dr.ing. Szabo Balint de la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Facultatea de Arhitectură și Urbanism.(Proiectul includea lemn ignifugat, însă la licitație primăria a renunțat la această soluție din cauza costurilor „prea mari”.) În mai puțin de o jumătate de oră acoperișul turnului, precum și acoperișurile a trei dintre turnurile mici care reprezentau dreptul de judecată al orașului medieval (cunoscut în limba latină drept ius gladii) s-au prabușit.^[2] Pagubele au fost estimate de evaluatori la peste un milion de euro.^[3]

Conform declarațiilor comisarului șef Sidor Bodescu, șeful Inspectoratul Județean de Poliție Bistrița-Năsăud, vinovați de producerea incendiului sunt trei copii, cu vârste cuprinse între 12 și 15 ani, care se ocupau cu colectarea fierului vechi. Ei sunt acuzați de distrugere din culpă. Deoarece sunt minori, răspunderea va fi a părinților.^[3]

Parohia Evanghelică, proprietarul bisericii, a angajat o firmă specializată în restaurarea de monumente care a decis îngrădirea bisericii cu un gard din sârmă. Pentru repararea clădirii, care se dorește a fi făcută în regim de urgență, parohia și mai multe ONG-uri au deschis conturi pentru a colecta banii necesari.^[3]

 Galerie de imagini

• 

  Biserica Evanghelică Bistriţa - latura nordică

• 

  Biserica Evanghelică Bistriţa - latura estică

• 

  Frotispiciul intrării

• 

  Latura sudică

• 

  Ceasul solar - latura sudică

• 

  Cavalerul Gotic - lespede funerară din anul 1327

• 

  Turnul bisericii „îmbrăcat” în schele din lemn de brad (2007)

• 

  Incendiul din 2008

Note

1. ^ Vasile Drăguț, Dicționar enciclopedic de artă medievală românească, București 1976, pag. 52.
2. ^ „Turnul Bisericii Evanghelice din Bistrița doborât de un incendiu”. Realitatea TV. 11 iunie 2008. http://www.realitatea.net/turnul-bisericii-evanghelice-din-bistrita.... Accesat la 12 iunie 2008. 
3. ^ ^{a b c} Trei copii, vinovați de incendiul care a devastat Biserica Evanghelică din Bistrița Mediafax, 20 iunie 2008

 Bibliografie

• Monografia Bisericii Evanghelice Bistrița
• Gheorghe Mândrescu: Arhitectura în stil Renaștere la Bistrița, Presa Universitară Clujeană, 1999.

Legături externe

• Biserica Evanghelică C.A. din Bistrița
• Site-ul Primăriei Bistrița
• Bistrita.ro - Ziar electronic cu informatii locale

 

[Patrascu Romeo Alexandru]

un articol interesant si bine documentat , dar cred ca nu a fost cea mai fericita idee postarea lui concomitent cu cea a intrebarii din concurs , chiar la inceputul intervalului orar de postare a raspunsurilor.

Ramane o curiozitate personala - cand aveti timp sa strangeti atatea informatii si sa le si aranjati si postati ?

   Toata stima mea !

[altmariusclassic]

Ezista o esplicatie! Am postat concomitent intrebarea si articolul, sperind sa aduc mai multi concurenti - dar se pare ca nu am reusit...

Timp se mai gaseste, mai ales ca, datorita domnilor B, sunt in afara ... cimpului muncii!

Serios acuma: trebuie gasita o modalitate de a cointeresa material pe membrii acestui Ning: se apropie clipa cind va trebui sa achit o suma consistenta (200 $) pentru continuarea activitatii in aceasta formula. Cum sunt in afara... cimpului muncii, imi va fi destul de greu sa achit suma respectiva!

[Patrascu Romeo Alexandru]

sa speram ca la momentul respectiv se vor gasi solutii . Mult succes !

Va pot contacta pe o adresa de mail ?

A mea este - [e-mail]

Astept un semn !

       Cu stima !