Newsletter Agentia de carte - 4 august 2020

[altmariusbook]

“Secțiune dedicată regizorului Radu Jude în cadrul Festivalul Inter...

---

• Secțiune dedicată regizorului Radu Jude în cadrul Festivalul Intern...
• Muzicianul Dinu Lipatti și pictorul Vadim Crețu, în două albume edi...
• Bill Mesler și H. James Cleaves II în dialog cu Doru Căstăian. Prim...
• Premieră expozițională la Muzeul Storck: „Carol Popp de Szathmári, ...
• Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”donează carte romnească p...
• Florin Iaru: „Nu există restricție care să te împiedice să scrii, d...
• Weekend cu filme de pe croazetă aduse de Caravana Les Films de Cann...
• Punctul de vedere al Academiei Române privind schimbările climatice...

Secțiune dedicată regizorului Radu Jude în cadrul Festivalul Intern... Posted: 03 Aug 2020 08:10 AM PDT Șase lungmetraje și patru scurtmetraje ale regizorului român Radu Jude vor fi proiectate la cinema-ul DFF – Deutsches Filminstitut & Filmmuseum din Frankfurt, în versiune originală cu subtitrare în limba engleză, pe parcursul întregii luni august, în cadrul secțiunii „Portretul goEast” din cadrul Festivalului Internațional de Film goEast (4-26 august 2020), dedicată anul acesta lui Radu Jude. Institutul Cultural Român de la Berlin susține prezentarea retrospectivei Radu Jude, urmând tradiția unui parteneriat cu festivalul încă din anul 2009. Proiecţia filmelor va avea loc astfel: 04.08.2020, ora 18:00, scurtmetrajele: „Lampa cu căciulă”, România, 2005; „Dimineața”, România, 2007; „Alexandra”, România, 2008; „O umbră de nor”, România, 2013; „Trece și prin perete, România”, 2014 05.08.2020, 20:30: „Cea mai fericită fată din lume”, România, Olanda, 2009 11.08.2020, 18:00: „Toată lumea din familia noastră”, România, Olanda 2012, 108 min 12.08.2020, 20:30: „Aferim!”, România, Bulgaria, Republica Cehă, 2015 14.08.2020, 18:00: „Țara moartă”, România, 2017, + pre-film „Cele două execuții ale mareșalului”, România, 2018 15.08.2020, 18:00: „Tipografic majuscul”, România, 2020 18.08.2020, 18:00: „Aferim!”, România, Bulgaria, Republica Cehă, 2015 19.08.2020, 20:30: „Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari”, România, Bulgaria, Germania, Franţa, Republica Cehă, 2018 25.08.2020, 18:00: „Țara moartă”, România, 2017, + pre-film „Cele două execuții ale mareșalului, România”, 2018 26.08.2020, 20.30: „Tipografic majuscul”, România, 2020 Festivalul Internațional goEast al Filmului din Europa Centrală şi de Est a fost înființat în 2001 de către Institutul German de Film (DFF) din Frankfurt am Main şi s-a dezvoltat ca o platformă unică de dialog între Est şi Vest. Temele importante care stau în centrul manifestării sunt mai ales schimbările razante din Europa Centrală şi de Est, dar şi identitatea europeană. Timp de 7 zile au loc, în prezenţa regizorilor, producătorilor şi jurnaliştilor de specialitate, numeroase premiere şi proiecţii de filme. Festivalul facilitează astfel drumul acestor producţii spre cinematografele germane. Colaborarea cu Festivalul Internațional de Film goEast a fost inițiată în anul 2009 și este un pas important în recunoașterea ICR Berlin ca instituție stabilă şi de încredere pe teritoriul Germaniei. În contextul în care filmul românesc continuă să aibă parte de apreciere internațională, acesta este momentul cel mai potrivit pentru a promova cât mai puternic acest domeniu al culturii române. Important este și contactul cu distribuitori internaționali de film pentru răspândirea filmelor românești pe tot mapamondul. Totodată, prezențele românești la Festivalul goEast devin cunoscute unui public larg şi se bucură de o puternică prezenţă în presa germană. De-a lungul celor 11 ani de parteneriat, ICR Berlin a sprijinit prezența la festival a regizorilor Thomas Ciulei, Călin Peter Netzer, Andrei Dăscălescu, Marian Crișan, Alexandru Maftei, Cristi Puiu, George Chiper, Adrian Sitaru, Anca Puşcaş, Ion Gnatiuc, Dorin Moldoveanu, Radu Jude, Ioana Uricaru, Anca Damian, Ioana Mischie, Millo Simulov, a actrițelor Ozana Oancea şi Ofelia Popii, a producătoarei Ada Solomon, a criticului de film Cristina Corciovescu, a actorului Vlad Ivanov, precum și a altor artiști. Anul acesta, din cauza situației generate de coronavirus și a măsurilor restrictive impuse, Festivalul Internațional de Film goEast nu s-a putut desfășura, așa cum era prevăzut inițial, între 5 – 11 mai, unele dintre evenimente fiind organizate online și anumite părți ale programului amânate. Prin urmare, ediția 2020 a Festivalului de film are loc pe tot parcursul anului. / anunță ICR.    Număr de vizualizări :26http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/MpT6jKTPFyA?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Muzicianul Dinu Lipatti și pictorul Vadim Crețu, în două albume edi... Posted: 03 Aug 2020 07:55 AM PDT Editura Institutului Cultural Român a publicat recent, în condiții grafice excepționale, două albume dedicate pianistului și compozitorului Dinu Lipatti și pictorului Vadim Creţu. Albumul bilingv Dinu Lipatti: Muzicianul în imagini. The Musician in Pictures (în română și engleză) cuprinde fotografii și documente inedite, de la anii formării și afirmării în România sau atmosfera pariziană, la viața privată și înregistrările sale. Materialele inedite au fost scoase la lumină în ultimii ani de demersurile unor pasionați cercetători ai activității de pianist și de compozitor a lui Dinu Lipatti (1 aprilie 1917, București – 2 decembrie 1950, Geneva). Parcursul biografic al muzicianului este urmărit în patru texte, semnate de Ștefan Costache (Prima ascensiune: anii formării și afirmării în România / From Student to Star: Romania, the First Breakthrough), Monica Isăcescu (Dinu Lipatti în atmosfera pariziană / Lipatti and the City of Light), Orlando Murrin (Dinu și Madeleine / Dinu and Madeleine) și Mark Ainley (Înregistrările lui Dinu Lipatti / The Recordings of Dinu Lipatti). Traducerea în limba engleză este semnată de Maria Monica Bojin. „Povestea dramatică și emoționantă a vieții lui Lipatti i-a atras pianistului o mulțime de admiratori și l-a transformat într-un erou înconjurat de o aură de mister, dar adevăratul renume de care se bucură azi muzicianul se datorează felului său de a cânta. Ca interpret, Lipatti era venerat încă din timpul vieții sale atât de public, cât și de colegii de breaslă: abundența de culori, nuanțele atent executate, extraordinara precizie și textura sonoră ireal de limpede erau mijloacele de expresie artistică ale unui talent de vrăjitor, ale unei capacități supraomenești de a reda atât structura, cât și conținutul de emoții al fiecărei piese.“ – Mark Ainley Discipol al maestrului Ștefan Câlția, Vadim Crețu (n. 1970, Bălți) s-a format între 1986 și 1990 la Școala de Arte din Chișinău. În 1995 a câștigat bursa „Lion Club“ oferită de Institute of Architecture, Darmstadt, Germania. Are la activ peste 20 de expoziții de grup și personale din România, Italia, Germania, Franța și Grecia, iar lucrările sale se află în colecții private sau publice din România, Grecia, Franța, Elveția. Albumul bilingv Hortus Conclusus. Grădini misterioase / Mysterious Gardens (în română și engleză), publicat de Editura ICR în cooperare cu Muzeul Național Brukenthal din Sibiu, cuprinde 47 de lucrări realizate în intervalul 2015-2020. Reproducerile sunt însoțite de texte semnate de Iulia Mesea și de Doina Păuleanu. Traducerea în limba engleză a fost realizată de Samuel Onn. „Crezul meu de artist este cel al unui artist solitar, un tradiţionalist în adevăratul sens al cuvântului, dorindu-mi să nu fiu înregimentat în şabloane stilistice. Încerc, prin ceea ce realizez, să le arăt şi altora lumea din jur, aşa cum o percep eu, cu misterele pe care cred şi simt că ea le ascunde.“ – Vadim Crețu *** De asemenea, Institutul Cultural Român a sprijinit editarea volumului Bucharest Guide, un ghid realizat de Silvia Colfescu, rodul unui atașament durabil față de oraș, însoțit de o cunoaștere vastă și profundă a istoriei sale zbuciumate. Versiunea în limba engleză, publicată de ICR în cooperare cu Editura Vremea, le oferă cititorilor străini toate informațiile de care au nevoie pentru o vizită profitabilă cultural în Capitala României. https://www.icr.ro/categorii/editura-icr   Număr de vizualizări :23http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/p7d5gK59g9o?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Bill Mesler și H. James Cleaves II în dialog cu Doru Căstăian. Prim... Posted: 03 Aug 2020 07:51 AM PDT Întâlnirile Humanitas online&live vor continua în lunile care urmează cu o serie specială, Zoom pe știință/Știința pe zoom, în care vă propunem dialoguri online cu cercetători americani, francezi sau englezi din mai multe domenii și jurnaliști de știință, autori ai cărților publicate recent în colecția Știință a Editurii Humanitas. Joi, 6 august, la ora 19.00, la primul eveniment din serie, Bill Mesler și H. James Cleaves II, autorii cărții Scurtă istorie a creației. Știința și căutarea originii vieții, vor avea o discuție cu Doru Căstăian despre teoriile și descoperirile unor mari filosofi ai naturii și cercetători legate de apariția vieții, poate cea mai provocatoare și importantă enigmă pe care știința încearcă să o rezolve. Și despre impactul pe care l-au avut uneori asupra acestui demers chiar și schimbări politice, credințe personale sau dezvoltarea unor domenii de cercetare care au adus contribuții neașteptate și spectaculoase. Evenimentul va fi difuzat live pe pagina de Facebook a Editurii Humanitas. Înregistrările video și audio vor fi ulterior disponibile pe canalele de Youtube și Soundcloud Humanitas.  Bill Mesler este jurnalist; a colaborat cu revistele Nation, San Francisco Bay Guardian și Santa Cruz Sentinel. A mai publicat (împreună cu Shankar Vedantam): The Lizard Brain’s Revenge: The Power (and Paradox) of Self-Deception (2020). James Cleaves II este vicepreședintele Societății Internaționale pentru Studiul Originii Vieții, profesor la Institutul pentru Științele Vieții și Pământului din Tokyo și profesor invitat la Institutul pentru Studii Avansate din Princeton.   Doru Căstăian este publicist, traducător, doctor în filosofie. Număr de vizualizări :23http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/Q3Ga8JAWX18?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Premieră expozițională la Muzeul Storck: „Carol Popp de Szathmári, ... Posted: 03 Aug 2020 07:46 AM PDT Muzeul Municipiului București vă invită să vizitați, începând  de joi, 6 august 2020, expoziția tematică „Carol Popp de Szathmári, desenator și acuarelist”, care va fi deschisă la Muzeul Frederic Storck și Cecilia Cuțescu Storck (Str. Vasile Alecsandri, nr. 16). Noua expoziție va integra 20 de lucrări deosebite din Colecția de artă grafică realizată de Carol Popp de Szathmári, rar expuse din cauza unor condiții speciale de conservare. Ele vor putea fi admirate chiar în interiorul muzeului, ca o continuare a conceptului expozițional de promovare a caselor – atelier de artist. Conceptul a fost dezvoltat de Secția Artă pe parcursul anului 2019, prin expoziții medalion, precum „Magia liniei. Ligia Macovei și lirica eminesciană”, „Grafica de călătorie. Cecilia Cuțescu Storck” sau „Aman negativ”. Personalitatea excepțională a lui Carol Popp de Szathmári, un artist care este cunoscut în Europa occidentală, dar și în România, mai ales pentru calitatea sa de fotograf, se remarcă pe la jumătatea secolului XIX. Dar Szathmári este mult mai mult decât atât: el este primul pictor din spaţiul românesc puternic atras de tematica etnografică și de cea orientală, ambele ocupând un loc important în ansamblul operei sale. El a lucrat în multe tehnici de grafică: desen în creion, acuarelă, litografie, cromolitografie sau pe schalepapier. A realizat un număr impresionant de fotografii în care a surprins portretele unor personalități politice, dar și țărani îmbrăcați în costume tradiționale, orientali sau militari. A folosit aparatul de fotografiat pentru a imortaliza și biserici, locuri pitorești sau sărbători regale. Lucrările de artă grafică de la Muzeul Frederic Storck și Cecilia Cuțescu Storck provin din colecția soților Ortansa și Alexandru Satmari (Alexandru a folosit o formă simplificată a numelui de familie), unicul fiu al artistului. Ortansa Satmari a fost sora Ceciliei și așa se explică prezența respectivei colecții la Muzeul Storck. Venit din Ardeal, în 1843, Szathmári se hotărăşte să rămână la Bucureşti pentru că, după cum mărturiseşte: „Bucureştiul este un oraş mare şi frumos, cu palate şi săli pompoase. Aici, putem să spunem, suntem în pragul Răsăritului, lucrurile turceşti: veşminte, obiceiuri, mâncăruri sunt la ordinea zilei, potrivindu-se cu desăvârşire cu ale noastre de acasă, astfel un ardelean găseşte aici mai multă afinitate decât la Viena”. Atmosfera levantină din spaţiul românesc o va surprinde şi în călătoriile sale, când vizitează localităţi precum Galaţi sau Giurgiu și când se plimbă prin târgul de la Moşi. Aici, este fascinat de pitorescul costumelor populare pe care le desenează și le pictează adeseori. Călătorește în diverse locuri din țară și desenează multe peisaje de munte: pe Valea Prahovei, pe malurile Oltului, în Munții Piatra Craiului, la mănăstirea Văratec, peisaje cu o largă perspectivă, realizate cu multă vervă și nerv; câteva piese de o valoare deosebită se află astăzi în colecția Muzeului Frederic Storck și Cecilia Cuțescu Storck. Pentru peisaje, folosește acuarela, dovedind că stăpânește perfect această tehnică, Szathmári fiind considerat, în istoria artei autohtone, drept părintele acuarelei moderne. De-a lungul vieții a realizat un număr impresionant de portrete de țărănci sau țărani, în colecția de la Muzeul Frederic Storck și Cecilia Cuțescu Storck existând astfel de lucrări, cu personaje purtând costume tradiționale, în amănunt redate, lucrări realizate în: Mehadia, Teleorman, Argeș, Oltenia, Romanați, Dolj sau la Belgrad>>, a declarat Dr. Elena Olariu, director Artă, Restaurare, Conservare – Muzeul Municipiului București, organizator al acestei expoziții. Expoziția va putea fi vizitată la Muzeul Storck până pe data de 18 octombrie 2020.   Număr de vizualizări :23http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/Pd7876aCZtU?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”donează carte romnească p... Posted: 03 Aug 2020 07:00 AM PDT Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” a venit în sprijinul Guvernului României, în efortul acestuia privind îmbunătățirea învățământului în limba română din Republica Moldova. La solicitarea Departamentului pentru Relații cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” a donat, în lunile iunie și august 2020, un număr de 550 de volume de carte în limba română reprezentând, în principal, domeniile literatură și istorie.  Colaborarea cu Departamentul pentru Relații cu Republica Moldova vine în întâmpinarea obiectivului comun al celor două instituții: contribuția la promovarea literaturii în limba română în școlile din Republica Moldova. Instituția noastră și-a propus ca mare parte din publicațiile pe care le oferă diferitelor foruri culturale și educaționale să facă obiectul donațiilor către comunitățile vorbitoare de limba română din afara țării, a declarat Mireille Rădoi, Director General al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”.   Număr de vizualizări :23http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/SOrpHP0ux2Q?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Florin Iaru: „Nu există restricție care să te împiedice să scrii, d... Posted: 03 Aug 2020 06:54 AM PDT Luni, 31 august 2020, de Ziua Limbii Române, între orele 16.00-19.00, în grădina Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8), va avea loc Maratonul de Poezie și Jazz, ediția a XII-a, difuzat în direct de Radio România Cultural. 22 de nume importante din generaţii şi geografii literare diferite vor susține lecturi publice de câte 5 minute. Sunt invitate 11 poete: Ioana Crăciunescu, Mina Decu, Anastasia Gavrilovici, Ioana Greceanu, Cătălina Matei, Rozana Mihalache, Iulia Pană, Alina Purcaru, Andra Rotaru, Amelia Stănescu și Florina Zaharia. Sunt invitați 11 poeți: Romulus Bucur, Teodor Dună, Sorin Gherguț, Bogdan Ghiu, Florin Iaru, Claudiu Komartin, Luca Ștefan Ouatu, Ioan Matiuț, Bogdan O. Popescu, Adrian Suciu și Robert Șerban. Vor susține recitaluri câteva dintre cele mai importante și mai autentice nume ale blues-ului și jazz-ului contemporan românesc: Maria Răducanu, Nadia Trohin, Cătălina Beța, Mircea Tiberian și Mike Godoroja & Blue Spirit. Amfitrionii Maratonului sunt Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu. Art director: Mihai Zgondoiu. Producător: Anamaria Spătaru. Organizatorii Maratonului de Poezie și Jazz sunt Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române din București și asociația Euro CulturArt. Coproducător: Radio România Cultural. Proiect cofinanțat de AFCN (Administrația Fondului Cultural Național). Revista Observator cultural și AgențiadeCarte.ro sunt partenerii media ai evenimentului. Intrarea la eveniment se face numai pe bază de invitații care pot fi solicitate la adresa de email [e-mail], în limita locurilor disponibile, cu păstrarea regulilor sociale și sanitare impuse de prevenirea Covid-19. Continuăm seria de interviuri ale Maratonului de Poezie și Jazz cu scriitorul Florin Iaru: În urmă cu 12 ani se lansa Maratonul de Poezie și Jazz. De-a lungul timpului, s-au succedat poeți și muzicieni contemporani, iar evenimentul a căpătat amploare. Care sunt primele imagini la care te gândești acum când spui Maratonul de Poezie și Jazz? Evident, la mine mai tânăr. La prieteni care nu mai sunt (Traian T Coșovei, Cornelia Maria Savu). La o epocă nițel mai veselă, când credem că tot ce zboară poate fi mâncat. La nopțile (că se termina târziu tare) de la Muzeul Literaturii Române. La poeții care se îndrăgosteau de microfon. La crâșma lui Eugen Suciu. La certurile pe poezie. La prietenii care veneau din provincie special pentru maraton. La Anamaria Spătaru, care își frângea mâinile că iese din timpul emisiunii. Și, fără-ndoială, la alți oameni care, de-a lungul timpului, au făcut posibil acest eveniment, înainte de a lua ființă în București. Unii, morți, alții, plugari. Deci, pe scurt, mă gândesc la vremuri mai bune. De la ediție la ediție, acest eveniment a adus pe scenă poeți și muzicieni într-un format care atrage un public divers, atât pe cel prezent la fața locului, cât și pe cel care ascultă transmisiunea live, la Radio România Cultural. Crezi că acest format de spectacol va influența modul în care vor fi gândite alte evenimente, în spațiul real sau virtual, în viitor? Să spun da? Dă bine. Dar nu cred. Să spun nu? Dă rău și nu e pe de-a-ntregul adevărat. Maratonul își are definită propria identitate. Are tradiție, poeții și-au învățat și și-au luat rolul în serios, muzicienii ascultă, publicul știe, iar orele trec ca apa. Dimpotrivă, cred că fiecare emisiune sau inițiativă ar trebui să aibă un format propriu, ușor de identificat și ușor de ținut minte. În plină pandemie, fiecare poet invitat la Maraton va citi, timp de cinci minute, în direct la Radio România Cultural, poeme inedite sau deja publicate. Tu ce ai ales? Păi, ca tot tinerelul care vrea să zguduie asistența, inedite. Dar, pe de altă parte, spiritul critic mă bate la cap în fiecare zi: „Băi, orgoliosule! Ăsta e un spectacol (și, când zice „spectacol”, cască gura larg, să fie sigur că l-am înțeles). Nu plictisi publicul! Nu te întinge. Nu te da mare. Alege ceva mai ușor, mai zglobiu, mai cu poantă.” Îți dai seama că sunt în mare încurcătură. Ai scris în aceste luni în care distanțarea socială a trebuit să fie adoptată de noi toți? Unii dintre participanții la Maraton au trăit și timpuri cu alte restricții, alții acum s-au confruntat pentru prima dată cu îngrădiri ale libertății. Ehei, numai de îngrădiri din astea să ai parte (glumesc – nu, să nu ai parte). În ceea ce privește restricțiile și scrisul, eu știu un lucru. Nu există restricție care să te împiedice să scrii, dacă chiar vrei să scrii. Cei mai mulți autori pe care îi cunosc mă băteau la cap că lor le lipsesc timpul, locul și prilejul pentru a scrie o capodoperă (măcar una). Ce să vezi? N-au scris. Motivul e simplu: n-au avut ce. Mie, unuia, mi-a mers bine. Am scris exact cât trebuie. Uneori, scrisul se află în centrul vieții, iar alteori nu mai poate ocupa acest loc. Ai trăit perioade mai bizare decât cele de acum? Cum să pun un surâs care să se citească? Bineînțeles. Când am văzut moartea cu ochii și i-am adulmecat duhoarea. Să știi că eu mi-am trăit jumătate din viață înainte de ’89, într-o lume de neimaginat azi, oricâți viruși s-ar plimba prin lume. Pe vremea aia, oamenii erau mai răi ca boala. Cum refaci relația izolare/alienare – scris – spațiu exterior? Mie mi-e bine oriunde. Dacă sunt liber, dacă văd și simt. Dacă am cu cine vorbi. Și dacă am măcar o măsuță pe colțul căreia să-mi scriu ciudățeniile. Cum, când lumea mi-e deschisă a privi… Un loc – imaginar ori real – unde-ți dorești să poți scrie sau citi în curând ar fi… Șirnea, satul lui Țeposu. Acolo îmi imaginez un roman. _ Florin Iaru (Râpă) s-a născut la 24 mai 1954, în București și este unul dintre cei mai cunoscuţi poeţi ai generaţiei optzeciste.. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București, în 1978. Profesor la Galați și la Bulbucata, până în 1982, a devenit redactor al Editurii Cartea Românească în anul 1990, iar în perioada 1991-1992 a fost redactor la publicația Cotidianul. Scriitorul Florin Iaru își face debutul literar în anul 1962, prin publicarea unor versuri în revista Luminița. Devine membru al Cenaclului de luni din anul 1970, sub conducerea lui Nicolae Manolescu. În anul 1981, volumul său Cîntece de trecut strada se bucură de succes editorial, iar în 1982 contribuie la scrierea volumului Aer cu diamante, alături de Mircea Cărtărescu, Traian T. Coşovei şi Ion Stratan. A fost vicepreşedintele Uniunii Scriitorilor în perioada 1995-1996. A realizat şi a prezentat emisiuni de cultură la postul naţional de televiziune şi la TVR Cultural. Face parte din echipa redacţională a săptămînalului Caţavencii. Alte volume: La cea mai înaltă ficţiune (Cartea Românească, 1984), Înnebunesc şi-mi pare rău (Cartea Românească, 1990), Poeme alese (Aula, 2002), Tescani 40238 (volum colectiv, Image, 2000), Poveşti erotice româneşti (volum colectiv, Trei, 2007), Prima mea beţie (volum colectiv, ART, 2009), Povestiri cu final schimbat (ART, 2013). La Editura Polirom a mai publicat Fraier de Bucureşti (2011, 2015) şi o povestire în volumul colectiv Scriitori la poliţie (2016), iar în 2017 volumul Sânii verzi. Poemele sale au fost incluse în antologii din Germania, Italia, Anglia, Franţa, Spania, Statele Unite, Rusia etc. În 2019, a publicat volumul de poezie Jos realitatea!, Editura Paralela 45. Număr de vizualizări :99http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/mH0hRFx8NqM?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Weekend cu filme de pe croazetă aduse de Caravana Les Films de Cann... Posted: 03 Aug 2020 06:00 AM PDT Cu dor de filme și povești spuse în aer liber pe marele ecran, ediția a 3-a a Caravanei Les Films de Cannes își începe călătoria la cinematograful în aer liber de la Event Park Snagov, în weekend-ul 8-9 august 2020. Caravana Les Films de Cannes à Snagov invită publicul la un weekend cu povești de neratat despre prietenie și fericire cu Matthias et Maxime, de Xavier Dolan și Little Joe, regizat de Jessica Hausner. Sâmbătă, 8 august, de la ora 21:00 rulează Little Joe, în regia Jessicăi Hausner, un film despre nevoia oamenilor de a fi fericiți. Cum atingi fericirea? Aflăm de la Alice, mamă singură și o foarte dedicată fitogeneticiană, angajată într-o companie specializată în dezvoltarea unor specii noi de plante. Prin inginerie genetică, Alice a conceput o floare purpurie cu totul deosebită, nu doar datorită frumuseții ei, ci și valorii terapeutice. Dacă e ținută la temperatura ideală, hrănită conform instrucțiunilor și dacă i se vorbește constant, planta își face fericit proprietarul. Deși politica internă a companiei o interzice, Alice își ia acasă un exemplar și i-l oferă cadou fiului ei, Joe. O botează împreună „Little Joe”. Dar pe măsură ce crește planta, cresc și suspiciunile lui Alice că noua sa creație nu e chiar atât de inofensivă pe cât o sugerează numele de alint. Little Joe a primit la Cannes Premiul pentru cea mai bună interpretare feminină, acordat actriței Emily Beecham. Duminică, pe 9 august, de la aceeași oră, rulează un film despre maturizarea la 30 de ani, un portret al unor prieteni ale căror vieți nu vor mai fi la fel după evenimentele petrecute în acea vară. Matthias et Maxime este un film personal al regizorului Xavier Dolan despre un grup de prieteni. Unul este Maxime (interpretat chiar de regizor), ale cărui planuri de carieră au fost zădărnicite de grija pe care a trebuit să i-o acorde mamei sale bolnave (Anne Dorval). După câteva certuri ireconciliabile cu aceasta, Max decide să călătorească în Australia și să-și lase mama în grija mătușii. În același timp, cercul său de prieteni este afectat de plecarea lui Max. Lucrurile se schimbă când sora unuia dintre prietenii grupului, filmează un scurtmetraj și-i convinge pe Matthias și Maxime să fie actorii principali. Caravana Les Films de Cannes dă șansa publicului din țară să vadă unele dintre cele mai bune și recente filme, prezentate sau premiate la Festivalul de la Cannes. Caravana duce mai departe demersul inițiat de festivalul Les Films de Cannes à Bucarest de a se extinde festivalul în țară și de a readuce în atenția publicului experiența de a merge la film. Event Park este primul spațiu în aer liber pentru evenimente desfășurate în condiții de maximă siguranță adaptate contextului actual. Cele peste 6 hectare din cadrul Lagoo Snagov pot găzdui seri de cinema, concerte în aer liber și evenimente care respectă conceptul de distanțare socială. Filmele, concertele și show-urile vor rula pe un ecran led de mari dimensiuni, iar experiența UNIVERSUM de peste 10 ani în organizarea de evenimente oferă certitudinea că vei avea parte de o experiență completă și unică.   Biletele la film sunt disponibile pe platforma eventpark: https://bit.ly/3ffYFQj Mai multe detalii pe https://www.facebook.com/events/1698964963611894/   Caravana Les Films de Cannes este prezentată de Asociația Cinemascop și Voodoo Films, cu sprijinul Catena. Proiect finanțat de Centrul Cultural al Cinematografiei. Partener Europa Cinemas. Parteneri media: Elle Magazine, Radio Romania Cultural, SensoTV.     Număr de vizualizări :23http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/3F-_Qptyw4o?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Punctul de vedere al Academiei Române privind schimbările climatice... Posted: 03 Aug 2020 05:05 AM PDT Academia Română a trimis pe adresa redacției AgențiadecArte.ro un comunicat de presă în care își exprimă punctul de vedere cu privire la schimbările climatice. Vă prezentăm textul integral al comunicatului.   ANALIZA ACADEMIEI ROMÂNE Planeta noastră se confruntă cu un fenomen general de schimbări climatice rapide, de încălzire globală, cu impact major asupra mediului ambiant, asupra biodiversității și asupra condițiilor socio-economice. Academia Română consideră pe deplin justificată declaraţia din noiembrie 2019 a unui grup de peste 11.000 de oameni de știință din 153 de țări, care califică fenomenul de încălzire globală drept o situație de urgență climatică („climate emergency”). Față de această stare de fapt și la inițiativa secretarului general al Academiei Române, acad. Ioan Dumitrache, Academia Română a organizat un ciclu de conferințe și dezbateri publice privind schimbările globale. Numeroșii participanți prezenți au pus accent pe modificările climatice din trecut, prezent și din viitor, în cadrul celor trei conferințe, astfel: Prima conferință: Schimbările climatice în istoria Pământului – modificări actuale în spațiile continental și marin-oceanic; Conferința a II-a: Impactul încălzirii globale asupra mediului și societății; Conferința a III-a: Cercetarea științifică internațională și românească oferă soluții de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea.   Dezbaterile din cadrul acestor conferințe au scos în evidență următoarele aspecte: În decursul istoriei planetei au existat numeroase episoade de schimbări globale ale sistemului climatic, care au dus uneori la modificări dramatice ale mediului şi ale condiţiilor de viaţă, mergând până la extincţia aproape totală a organismelor marine și terestre. Studiile au arătat că schimbările climatice din trecutul Terrei au avut la bază cauze globale, legate de variația forțelor orbitale (evidențiate de M. Milankovič încă din 1920) şi cosmice (forcing extern), dar și cauze interne, terestre (forcing intern). Adesea, aceste schimbări s-au manifestat ciclic, la intervale diferite de timp. Suprapunerea unor astfel de cauze a influențat schimbările globale atât în intensitate, cât și ca repartiție regională. Cercetările moderne privind evoluția climei din ultimii 150 de ani au scos în evidență creșterea semnificativă a temperaturii medii pe planetă. Această creştere se atribuie mai ales unor cauze induse de activitatea antropică, precum: creşterea concentrației gazelor cu efect de seră (în special dioxidul de carbon și metanul) ca urmare a utilizării combustibililor fosili, a dezvoltării activităţilor industriale şi a celor din agricultură, poluarea cu aerosoli, modificări în modul de utilizare a terenurilor (Raportul V al grupului interguvernamental privind schimbările climatice – IPCC).   EFECTELE SCHIMBĂRILOR CLIMATICE Schimbările bilanțului energetic şi ale caracteristicilor climatice au un impact semnificativ asupra celor cinci componente ale planetei Pământ: atmosfera, hidrosfera, criosfera, biosfera și litosfera, care interacționează permanent. Temperaturile de la suprafața uscatului au crescut mai rapid decât temperatura oceanului, cu toate că oceanul absoarbe aproximativ 92% din excesul de căldură generat de schimbările climatice. În ocean funcţionează sistemele de curenţi termohalini care redistribuie energia termică în toate regiunile de pe glob.   Raportul special asupra Oceanului și Criosferei în condițiile schimbărilor climatice (SROCC), elaborat de Intergovernamental Panel on Climate Change (IPCC) în anul 2019, menționează o serie de aspecte şi urmări ale încălzirii globale, cu impact deosebit de important asupra mediului şi categoriilor socio-economice: creşterea nivelului mării (3,1 ± 0,3 mm/an, în perioada 1993-2017); dezoxigenarea apelor oceanice cauzând întreruperea lanțurilor trofice; modificarea circulaţiei termohaline, care distribuie energia termică în toate regiunile Oceanului Planetar; topirea calotelor glaciare din Groenlanda și Antarctica, a ghețurilor marine din Oceanul Arctic, a ghețarilor alpini, descreșterea suprafeţei acoperite de gheaţă şi zăpadă pe uscat; declinul biomasei animalelor marine și a capturilor de pește; topirea permafrostului, cu schimbări în habitate și biome, cu eliberarea de carbon în atmosferă şi emisii de gaze cu efect de seră, în special metan; acidifierea oceanelor cu efecte potențial devastatoare pentru organismele marine și habitatele lor.   Schimbările climatice pot conduce, printre altele, la: – modificarea gradului de acoperire a terenului cu vegetaţie, a distribuţiei şi a tipului acesteia; – creșterea precipitațiilor în anumite regiuni; – creșterea temperaturii la sol; – mărirea frecvenței perioadelor de secetă; – dispariția vegetaţiei; – deşertificare în anumite zone; – creșterea substanțială a suprafețelor despădurite; – reducerea biodiversității; – degradarea solurilor.   Încălzirea globală are un efect semnificativ asupra agriculturii și silviculturii, sănătății umane, securității climatice, și, în final, asupra economiei mondiale. Fenomenele menționate conduc inevitabil la diminuarea resurselor alimentare în regiuni întinse de pe glob, ceea ce poate declanşa migrații ale populațiilor și apariția conflictelor sociale.   Trebuie amintit însă că în unele zone, care includ şi România, efectele negative ale schimbărilor climatice asupra agriculturii au fost într-o anumită măsură compensate până în prezent de efectul pozitiv al creşterii concentraţiei de bioxid de carbon, care favorizează fotosinteza. Efectele concrete asupra productivității agricole pot fi diferite spațial, iar potențialul agricol, cel puțin la nivel regional, nu este suficient cunoscut. Din această perspectivă se impun cercetări complexe și integrate.   Modificarea regimului pluviometric prin creșterea excesivă a precipitațiilor în anumite regiuni și înmulțirea fenomenelor extreme – cum ar fi, uragane, cicloane, tornade, dar nu numai – au provocat uriașe pierderi materiale și de vieți omenești și au declanșat fenomene naturale periculoase, de tipul inundațiilor, alunecărilor de teren. Resursele de apă sunt şi ele profund afectate de schimbările climatice.   Efectele schimbărilor climatice variază spațial ca magnitudine și frecvență în funcție de particularitățile condițiilor regionale.   RĂSPUNSURI LA EFECTELE ÎNCĂLZIRII GLOBALE Atenuarea schimbărilor climatice și, îndeosebi, adaptarea la efectele acestora sunt două răspunsuri complementare la încălzirea globală. Atenuarea. Schimbările climatice pot fi atenuate prin acțiuni asupra forcing-ului antropogen, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (dioxidul de carbon, metanul, oxidul de azot, halocarburile şi vaporii de apă) şi/sau prin îmbunătățirea capacității de absorbție a dioxidului de carbon din atmosferă. Pentru a menține încălzirea sub 1,5°C, este necesară o schimbare radicală a sistemului în managementul energiei, în utilizarea terenurilor, a modului de producţie agricolă, o gospodărire sustenabilă a orașelor şi a transportului, modificarea tehnologiei în construcția clădirilor și în industrie etc. Adaptarea la schimbările climatice este „ajustarea sistemelor naturale sau umane la condiţiile climatice reale, actuale sau prognozate, şi la efectele acestora, pentru a limita daunele sau a utiliza oportunități benefice“. Capacitatea adaptativă a umanităţii este însă diferită pentru diferite regiuni și populații, iar țările în curs de dezvoltare au, de regulă, mai puține capacități de adaptare.   În anul 2019, un raport publicat de ONU afirma că pentru a limita creșterea temperaturii la 2°C, va trebui să fie reduse emisiile de gaze cu efect de seră cu 2,7% în fiecare an din 2020 până în 2030 și să se tripleze țintele climatice; pentru a limita creșterea temperaturii la 1,5°C, emisiile ar trebui reduse cu 7,6% în fiecare an din 2020 până în 2030 și angajamentele climatice să crească de cinci ori. Acţiunile Uniunii Europene în acest domeniu sunt în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris şi sunt structurate pe trei niveluri temporale: 2020: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% față de nivelul din 1990, producerea a 20% din energie din surse regenerabile, creșterea eficienței energetice cu 20%; 2030: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 40% față de nivelul din 1990 (în anul 2019, ţinta a fost mărită la 55%), producerea a 32% din energie din surse regenerabile, creșterea eficienței energetice cu 32,5%; 2050: UE își propune să devină neutră din punct de vedere climatic.   Uniunea Europeană susține că a atins deja obiectivul 2020 pentru reducerea emisiilor și că are legislația necesară pentru atingerea obiectivelor pentru 2030. În 2018, emisiile de gaze cu efect de seră în UE erau cu 23% mai mici decât în 1990.   PROPUNERI ALE ACADEMIEI ROMÂNE pentru atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la efectelor lor pe teritoriul României   Integrarea, extinderea şi completarea documentelor existente la nivel național   În România, în anii 2012-2013 a fost elaborată Strategia naţională privind schimbările climatice pentru perioada 2013-2020, care a fost adoptată prin HG nr. 529 din iulie 2013. Ulterior, documentul a fost actualizat prin Strategia națională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 și  Planul național de acțiune pentru implementarea strategiei naționale privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 (HG 739/2016).   Obiectivele principale declarate ale acestor documente sunt reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în conformitate cu țintele UE 2030 și adaptarea la impactul schimbărilor climatice, atât cele curente, cât și cele viitoare.   Strategia identifică acțiunile-cheie pentru diferite sectoare importante ale economiei, cum sunt energie, transport, procese industriale, agricultură, silvicultură, deșeuri și estimează care vor fi investițiile suplimentare necesare pentru a îndeplini ținta, menținând în același timp un nivel acceptabil de creștere economică.   Documentele amintite asigură angrenarea României în realizarea acțiunilor care decurg din Acordul de la Paris până în anul 2020, cu anumite extinderi până în 2030.   Academia Română consideră că este necesară actualizarea Strategiei naționale privind schimbările climatice cu extinderea perioadei până în anul 2050, precum și a Planului național de acțiune pentru implementarea Strategiei, cu luarea în considerare a noilor orientări internaționale, a datelor noi referitoare la evoluția situației climei în lume și a situației socio-economice în care se găsește România în prezent.   La elaborarea noii Strategii și a Planului de acțiune aferent, cu extinderea perioadei până în anul 2050, trebuie luate în considerare noile documente sectoriale pe termen mediu (2021-2027) – strategii și planuri de acțiuni – în principalele domenii vizate: Agricultura şi dezvoltarea rurală; Silvicultura; Apa potabilă şi resursele de apă; Biodiversitatea; Energia și resursele naturale; Industria; Transportul; Mediul uman; Infrastructurile și urbanismul; Sănătatea publică și serviciile de răspuns în situații de urgență; Turismul și activitățile recreative; Educarea și conștientizarea publicului; Asigurările ca instrument de adaptare la schimbările climatice.   Este necesar ca obiectivele Strategiei naționale de cercetare-dezvoltare și inovare pentru perioada 2021-2027 să fie integrate cu obiectivele Strategiei naționale de specializare inteligentă pentru aceeași perioadă.   Aceste noi documente, elaborate în conformitate cu specificitatea regională, trebuie să fie armonizate cu strategiile, planurile și agendele strategice adoptate la nivelul Uniunii Europene și la nivelul Națiunilor Unite până în anul 2030, precum și cu Programul de cercetare și inovare al Uniunii Europene – Orizont Europa (Horizon Europe) 2021-2027.   Implicarea cercetării științifice fundamentale și aplicative în atingerea țelurilor stabilite prin documente adoptate la nivel internațional și național   Academia Română propune ca o primă și importantă acțiune în noua Strategie națională privind schimbările climatice creșterea rolului cercetării științifice fundamentale și aplicative, precum și a inovării inteligente în atingerea obiectivelor stabilite prin documente adoptate la nivel internațional și național.   Atât Strategia națională pentru perioada 2016-2020, cât și Planul de acțiuni aferent nu evidențiază suficient contribuția Cercetării-Dezvoltării-Inovării (CDI) la atingerea țintelor stabilite. Pentru multe domenii, contribuția CDI se subînțelege în tipul de acțiune denumit „Instituțională/consolidarea capacității“ și astfel se pierde esența științifică a diverselor acțiuni.   Acțiunile (tematica) CDI privind schimbările globale trebuie stabilite pentru toate domeniile specificate în Strategie și în planul de acțiuni şi preluate în Planul național de CDI, într-un capitol dedicat problematicii schimbărilor climatice, cu subcapitole pe domenii, cu finanțare corespunzătoare acoperitoare.   În scopul creşterii contribuţiei cercetării ştiinţifice în adaptarea la schimbările climatice, alături de instituţiile naţionale menţionate în Strategia pentru perioada 2016-2020 ar trebui incluse și institutele aflate în coordonarea Academiei Române, centrele universitare, și, pentru domeniul agriculturii, institutele aflate în coordonarea ştiinţifică a Academiei de Știinţe Agricole şi Silvice. Aceste entități au competență în domeniile științelor vieții şi geoștiințelor, având printre obiectivele specifice de cercetare şi pe cele de schimbări climatice.   Măsuri în domenii strategice   În viziunea Academiei Române, în principalele domenii ale economiei, următoarele acțiuni sunt de interes strategic major pentru atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la efectele lor:   Domeniul: Energie și resurse Acțiuni: Cercetări complexe pentru punerea în evidență a unor noi surse de energie nepoluante sau mai puțin poluante pe terioriul țării și în Marea Neagră (gaze naturale, resurse regenerabile şi neconvenționale – gaz-hidrați, biogaze, energia valurilor, eoliană, solară etc.); Cercetări complexe pentru punerea în evidență a unor materii prime strategice utilizate în industria producătoare de echipamente, pentru generarea curată a energiei electrice, precum și pentru scopuri strategice și de apărare; Analiza la nivel de localitate a necesarului de energie, surse locale valorificabile (biomasă agricolă nealimentară, precum resturi vegetale, gunoi de la crescătoriile de animale, deşeuri orăşeneşti etc.) şi găsirea soluţiilor adecvate de valorificare; Demararea unor cercetări de mediu care să releve impactul noilor construcţii şi al surselor regenerabile asupra albedoului zonei, cât şi asupra parametrilor climaterici.   Domeniul: Agricultură și dezvoltare rurală Acțiuni: Promovarea cercetărilor pentru adaptarea la schimbările climatice în condiţiile specifice diferitelor zone ale ţării și susținerea financiară corespunzătoare a acestor cercetări; Implementarea unor programe de cercetare menite să conducă la accelerarea creării de noi organisme biologice vegetale şi animale tolerante la temperaturi ridicate, la secetă şi accidente climatice; Implementarea unor programe de cercetare pentru adaptarea şi promovarea tehnologiilor de cultură a plantelor şi creşterea animalelor, pentru implementarea principiilor agriculturii conservative, bazate pe lucrări minime şi emisii scăzute de gaze cu efect de seră, precum şi pentru creșterea eficienţei economice a agriculturii ecologice, în funcție de condiţiile specifice diferitelor arealuri stabilite prin cercetări zonale.   Domeniul: Silvicultură Acțiuni: Elaborarea de strategii de atenuare a schimbărilor climatice și adaptare a pădurilor pentru asigurarea continuă a sănătății și stabilității acestora; Îmbunătățirea rețelelor de cercetare / monitorizare, integrarea și armonizarea acestora la diferite niveluri; Crearea perdelelor agro-silvice de protecție pe terenurile agricole cu întindere mare și urmărirea stării lor de sănătate. Standardizarea infrastructurii și instalarea de stații complexe ecosistemice pentru îmbunătățirea și/sau extinderea experimentelor pe termen lung; Armonizarea metodologiilor de inventar forestier național pentru evaluarea resurselor forestiere și cuantificarea serviciilor ecosistemelor forestiere; Furnizarea de cunoștințe și soluții specifice diferitelor condiții de mediu forestier; Colaborarea cu mediul politic pentru a transmite și utiliza cunoştiințele ştiinţifice necesare adoptării unor strategii de atenuare și adaptare; Identificarea unor modalități eficiente de comunicare pentru a sprijini dezvoltarea strategiilor care se concentrează pe păduri; Cooperarea internațională în scopul unei economii cu emisii reduse de carbon și adoptarea Acordului de la Paris și a prevederilor COP25 Madrid.   Domeniul: Schimbări ambientale și biodiversitate Acțiuni: Cercetări privind modificări ale marilor geo-bio-sisteme din România (Montan-Carpatian, Dunărea – Delta Dunării – Marea Neagră etc.) determinate de schimbările climatice: modificări ale debitului de apă și sedimente, modificări geomorfologice, modificări ale ecosistemelor caracteristice (structură, funcționalitate, biodiversitate), ale resurselor naturale etc.; Cercetări asupra fenomenului de eroziune a solurilor, modificări ale ratei de eroziune în urma schimbărilor climatice, modalități de reducere/stopare a procesului; Cercetări privind modificări ambientale și oceanografice în Marea Neagră, determinate de schimbările climatice (modificări ale sistemelor de curenți marini, modificări în regimul oceanografic și de dinamica sedimentelor, schimbări în ecosistemele caracteristice etc.); Cercetări privind modificări în regimul hidrologic al afluenților Dunării de pe teritoriul României, privind frecvența perioadelor de debite scăzute, de debite excepționale, efectul acestor evenimente excepționale asupra morfologiei cursurilor de apă și asupra transportului sedimentelor; Cercetări asupra modificării ratei de colmatare a lacurilor de baraj ca urmare a schimbărilor climatice.   Domeniul: Transport Acțiuni: Stimularea cercetărilor menite să sprijine aplicarea în România a celor 7 Foi de Parcurs stabilite de Comisia Europeană prin „Strategic Transport Research and Innovation Agenda“, adoptate în 2017, și anume: Vehicule automate și autonome; Vehicule electrice care utilizează electricitate „curată“. Baterii cu densitate de energie și cu durată de viață ridicată. Rețea europeană de încărcare a bateriilor. Tehnologii avansate ale sistemelor de propulsie, arhitecturi noi ale autovehiculelor, reducerea masei, îmbunătățirea aerodinamicității şi a rulării, precum și dezvoltarea componentelor pentru vehiculele cu combustibili alternativi; Electrificarea transportului pentru reducerea dependenței acestuia de combustibilul fosil și deci a emisiei de bioxid de carbon; Energie alternativă cu emisii joase pentru transporturi. Bateriile electrice şi sistemele fuel-cell reprezintă soluția viabilă pentru multe vehicule rutiere. Transportul aerian, pe apă şi anumite vehicule grele vor utiliza încă în viitorul apropiat motoarele cu ardere internă, cu combustibil lichid; Sisteme inteligente de management pentru reţele de transport multi-modal şi trafic informatizat; Mobilitate inteligentă și servicii. Viitoarele servicii de transport și mobilitate trebuie să fie parte a strategiei orașelor smart și sustenabile pentru îmbunătățirea eficienței resurselor urbane și asigurarea unui sistem de transport decarbonizat și integrat, cu o mai bună mișcare a bunurilor și a călătorilor; Îmbunătățirea infrastructurii de transport.   Domeniul: Sănătate Acțiuni: Cercetări privind impactul schimbărilor climatice asupra stării de sănătate a populației, acordând o atenție deosebită grupurilor vulnerabile (copii, vârstnici, persoane cu afecțiuni cronice somatice sau psihice); Cercetări sociale privind percepția de către populație a riscurilor asupra sănătății induse de schimbările climatice şi educarea ei pentru aplicarea eficientă a programelor naţionale şi regionale de atenuare a efectelor schimbărilor climatice; Stabilirea unor rețele de supraveghere/monitorizare a bolilor infecțioase, sensibile la schimbări climatice, și a unor baze de date naționale, în vederea elaborării de noi modele pentru măsuri de intervenție rapidă în caz de evenimente epidemiologice cu potențial epidemic sau pandemic; Evaluarea impactului politicilor de sănătate publică adoptate de guvernele României, cu scopul de a reduce efectele schimbărilor climatice; Cercetări inter, multi și transdiciplinare privind modificările parametrilor climatici, induse de schimbările de climă, și crearea unor baze de date dinamice pe baza cărora măsurile de sănătate publică să fie permanent ajustate la nevoile regionale și locale; Implementarea medicinei personalizate cu includerea unor măsurători ale factorilor de mediu extrem, ce au impact asupra sănătății individuale, notate în dosarul electronic de sănătate a pacienților.   Academia Română își exprimă interesul și disponibilitatea de a participa la elaborarea documentelor oficiale, naționale (Strategia și Planul de implementare a Strategiei) referitoare la schimbările climatice și la acțiunile de atenuare a acestora și de adaptare la efectele lor pentru perioada următoare, în toate domeniile de interes strategic pentru România.   Punctul de vedere al Academiei Române privind schimbările climatice a fost elaborat în urma dezbaterilor care au avut loc în cadrul ciclului de conferințe, menționat în prima parte a materialului. Din colectivul de elaborare au făcut parte acad. Cristian Hera, acad. Nicolae Panin, acad. Nicolae Săulescu, acad. Nicolae Anastasiu, acad. Dan Bălteanu, dr. Octavian Badea, membru corespondent al Academiei Române, şi dr. Valentin-Veron Toma, cu contribuția prof. Gheorghe Lăzăroiu și prof. Mircea Oprean.