Baobabi la amurg, într-o zonă rurală a Madagascarului. Foto: 123rfEfectele combinate ale defrișărilor și schimbărilor climatice ar putea elimina habitatul pădurilor tropicale din Madagascar până în anul 2070, se arată într-o lucrare publicată în jurnalul Nature Climate Change de oamenii de știință din cadrul City University din New York.
Madagascar, a doua cea mai mare țară insulară din lume după Australia, se află în Oceanul Indian, la 400 de kilometri de coasta Africii de Est. Ca urmare a izolării îndelungate a insulei de continentele învecinate, în Madagascar există animale și plante care nu se găsesc nicăieri în altă parte pe Pământ. Însă, toate acestea – mii de plante, mamifere, reptile, amfibieni endemici – vor avea de suferit dacă defrișările, dar și schimbările climatice vor fi în continuare necontrolate.
Lemurianul gulerat (Varecia variegata) trăiește în estul Madagascarului și este în pericol de dispariție. Foto: 123rf
80, pânâ la 90% din speciile de plante și animale trăiesc doar aici, dar habitatul lor începe să dispară mai ales din cauza defrișărilor. În studiul citat se mai arată că, în prezent, sunt două specii de lemurieni-gulerați pe cale de dispariție. Ei joacă un rol important în lanțul trofic prin faptul că prin fecalele lor dispersează semințe ale diferitelor specii de plante, care mai apoi cresc și oferă hrană și adăpost pentru alte animale din pădurea tropicală.
„Datorită rolului lor esențial ca dispersori de semințe, lemurienii sunt un indicator al stării de sănătate a întregii păduri tropicale estice din Madagascar”, spune dr. Andrea Baden, profesor de antropologie la The Graduate Center, CUNY și Hunter College și conducătorul principal al studiului.
ONG-ul american Conservation International a denumit lemurienii drept „specia de mamifer emblematică a Madagascarului”. În absența maimuțelor și a altor concurenți, aceste primate s-au adaptat la habitate variate și s-au diversificat în numeroase specii.
În 2012, oficial existau 103 specii și subspecii de lemurieni, 39 dintre ele fiind descrise de zoologi între 2000 și 2008. Sunt aproape toate clasificate drept rare, vulnerabile sau pe cale de dispariție. Cel puțin 17 specii de lemur au dispărut de când oamenii au ajuns în Madagascar.
„Când am pornit studiul despre impactul defrișărilor și al schimbărilor climatice, am constatat că fiecare în parte ar putea reduce habitatul lemurienilor cu peste 50%”, spune Baden. „Și mai alarmant este că acești doi factori vor decima habitatul pădurilor tropicale până la sfârșitul secolului.”
Datele cercetătorilor sugerează că viteza și intensitatea distrugerii pădurii estice a Madagascarului vor fi determinate dacă țara instituie protecții stricte împotriva defrișărilor sau noi măsuri politice.
Protejarea zonelor împădurite care oferă adăpost pentru lemuri și care leagă adăposturile lor este deosebit de importantă pentru supraviețuire, având în vedere rolul lor de specie-cheie care permite supraviețuirea unui număr mare de alte specii de animale și plante într-una dintre cele mai biodiverse țări din lume.
Cât de mic poate fi cel mai mic cameleon descoperit. Foto: 123rf
O serie de alte mamifere, inclusiv fosa, sunt endemice în Madagascar. Peste 300 de specii de păsări au fost înregistrate pe insulă, dintre care peste 60% sunt endemice. Națiunea insulară este locuită de două treimi din speciile de cameleoni din lume, inclusiv cea mai mică cunoscută.
„Rezultatele studiului nostru vor fi utile pentru organizațiile nonprofit, managementul parcului și comunitatea oamenilor de știință care se ocupă de conservare”, mai spune Baden.
Un cameleon-panteră (Furcifer pardalis) surprins într-un moment de repaos. Foto: 123rf
ONG-urile lucrează deja la protejarea acestei insule
Conservation International are proiecte de conservare în estul Madagascarului din 1996. Organizația nonprofit din Statele Unite susține în prezent guvernul din Madagascar în elaborarea și implementarea „unei strategii de dezvoltare durabilă pentru conservarea zonei”.
Conservation International a dezvoltat un proiect pilot în coridorul Ankeniheny-Zahamena din estul Madagascarului care are ca scop generarea de credite de carbon care pot fi vândute companiilor sau altor cumpărători care doresc să compenseze emisiile de carbon. Validat de un auditor extern, Rainforest Alliance, proiectul implică comunitățile prin acorduri de conservare, oferindu-le stimulente financiare pentru conservarea pădurilor și monitorizarea amenințărilor.
WWF activează aici de mai bine de trei decenii, colaborând cu comunitățile locale pentru a proteja mediul unic al insulei.
La inițiativa Ministerului Mediului și Dezvoltării durabile, pentru a aniversa 60 de ani de independență a Madagascarului față de Franța, vor fi plantate 60 de milioane de plante tinere pe insulă. Aproximativ 20 de organizații de mediu și mai mulți studenți sunt implicați în această acțiune.
„Ne-am propus să deschidem oficial reîmpădurirea Madagascarului în ianuarie 2020”, Jaozandry, Jean Jacques, responsabil cu managementul pădurilor din cadrul Ministerului.
Citește și
Aproape jumătate din speciile de apă dulce din Madagascar, amenințate
Madagascar, o destinație turistică fără egal
Labirintul de piatră al Madagascarului
Sursa: Ens newswire
Foto: 123rf
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius