Foto: Dragos LumpanMoldova secolelor XV-XVI era racordata la circuitul economic si cultural dintre Orient si Occident ceea ce i-a adus multi bani dar si faima.
Cu mai bine de cinci sute de ani in urma unul dintre cele mai importante drumuri comerciale ale Europei, “drumul mirodeniilor” trecea prin Moldova, iar Stefan cel Mare a fost primul care a inteles importanta aceastui mare avantaj si l-a exploatat in folosul sau.Comertul a fost unul dintre principalele lui ratiuni de stat pentru care a purtat razboaie, a incheiat aliante si chiar si-a ales miresele.
In mod paradoxal, inainte de a avea o gandire militara, voievodul moldovean a avut o gandire economica deosebit de practica si eficienta. Cum a reusit Stefan, in acele timpuri dure, necrutatoare si in acelasi timp nesigure, sa-si faca loc lui si Moldovei pe harta si-n cartile Europei mijlocului de sec. XV? Cineva a spus mai demult ca omenirea inainteaza cand indivizi ca Napoleaon incearca sa-si faca loc prin lume. Ceea ce imi aminteste de ce Napoleon insusi a spus: “ca sa cuceresti lumea, ai nevoie de trei lucruri: bani, bani, bani.”
Stefan III, al Bogdanestilor sau Musatinul, a venit la domnie in 1457, intr-o Moldova dezordonata si dezbinata, in pragul pierderii identitatii, intr-o Moldova pe care a asezat-o din temelii.
Europa celei de-a doua jumatati a sec. XV incerca sa-si revina dupa socul caderii Constantinopolelui. Pericolul otoman crestea vertiginos. Populatia continentului se confrunta cu valuri de foamete, datorita cresterii demografice, a deplasarilor de populatii si a razboaielor, dar si cu un val de frig – asa numita “mica glaciatiune”. Ca urmare a crescut cererea de alimente – grane, peste, sare, vin – dar si alte produse precum pieile, blanurile, lana, etc. intensificandu-se comertul.
Drumurile erau lungi, transportul depindea de viteza si rezistenta cailor sau magarilor iar posibilitatile de conservare a alimentelor erau foarte scazute. A crescut astfel consumul de sare, dar si de mirodenii care se foloseau atat pentru a da gust mancarii, cat si pentru a estompa izul de alterat, pentru ca deseori carnea se consuma si asa. Avem de-a face cu o Europa tot mai carnivora care incepe sa lanseze “trenduri” vestimentare: se poarta blanuri, postavuri grele, catifeluri si bumbac. Drumurile comerciale care legau Marea Neagra de Europa Centrala s-au deschis la sfarsitul secolului XIII, dupa ce cruciatii au pierdut controlul asupra Mediteranei Orientale, iar mongolii (tatarii) si-au intins imperiul de la Pacific pana la Carpatii Orientali. Marea Neagra a devenit astfel principala cale prin care se putea face legatura cu Orientul.
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius