Newsletter Agentia de carte - 22 octombrie 2019

[altmariusbook]

“Filmul „La Gomera”, prezentat la Festivalul Internațional de Film ...

---

• Filmul „La Gomera”, prezentat la Festivalul Internațional de Film V...
• “România pe vinil”, o expoziție vizual-muzicală la Bruxelles, curat...
• ”Tonomatul”, povestiri fantastice de Andrei Panțu – lansare cu Mari...
• Legendarul disident anti-comunist polonez Adam Michnik și cunoscutu...
• Editura Polirom la Salonul de Carte Bookfest Brașov, ediția a V-a
• Ziua limbii, alfabetului și culturii armene, sărbătorită la Academi...
• „Seară de poezie basarabeană“, la MNLR
• Cristian Mandeal şi Filarmonica din Târgu Mureş – concert aniversar 70
• Europa redescoperă trecutul glorios al României la Europalia
• Evgheni Vodolazkin, unul dintre cei mai importanți și îndrăgiți scr...

Filmul „La Gomera”, prezentat la Festivalul Internațional de Film V... Posted: 21 Oct 2019 11:11 AM PDT Cea de-a 57-a ediție a Festivalului Internațional de Film VIENNALE, care se desfăşoară la Viena în perioada 24 octombrie – 6 noiembrie 2019, prezintă producţia ”La Gomera”/”The Whistlers”, în regia lui Corneliu Porumboiu. Filmul va putea fi vizionat luni, 28 octombrie 2019, ora 23:00,  la cinematograful Stadtkino im Künstlerhaus, și duminică,  3 noiembrie  2019, ora 21:00, la cinematograful Gartenbaukino. Al cincilea lungmetraj al lui Corneliu Porumboiu, ”La Gomera”/”The Whistlers”, este propunerea României pentru premiile Oscar din 2020 la categoria „Cel mai bun lungmetraj internațional“ şi a avut premiera mondială în competiția de anul acesta a Festivalului de la Cannes. Coproducția România, Franţa și Germania îi are în distribuție, printre alţii, pe Vlad Ivanov, Catrinel Marlon, Rodica Lazăr şi George Piştereanu. Filmul spune povestea lui Cristi, un ofițer de politie care ajunge în insula La Gomera (Spania) pentru a învăța „El Silbo“, o formă de comunicare prin fluierat, specifică zonei. Misiunea lui este de a-l elibera pe Zsolt, un afacerist controversat aflat în arest în București. VIENNALE reuneşte 300 de producţii cinematografice în secţiunile dedicate lungmetrajelor, scurtmetrajelor, documentarelor şi filmelor experimentale, la care participă reprezentanţi ai industriei cinematografice, actori şi regizori. Programul festivalului cuprinde programe speciale, interviuri şi discuţii cu publicul. Vizitat anual de aproximativ 93.000 de spectatori, VIENNALE reprezintă cel mai important festival de film din Austria, cu participarea a peste 150 reprezentanți ai cinematografiei mondiale. Institutul Cultural Român de la Viena este partenerul celei de-a 57 ediții a Festivalului. Detalii despre festival şi programul complet al proiecţiilor de filme pot fi găsite pe pagina: http://www.viennale.at/en Număr de vizualizări :5http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/nlGXhv9E6YA?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

“România pe vinil”, o expoziție vizual-muzicală la Bruxelles, curat... Posted: 21 Oct 2019 10:38 AM PDT Expoziţia „Electrecord – Romania in Vinyl Covers”, dedicată celei mai mari și mai vechi companii de înregistrări audio din România, Electrecord, va prezenta istoria proprie vineri, 25 octombrie 2019, la Biblioteca Muntpunt, în Place de Monnaie nr. 6, din Bruxelles.  Evenimentul va cuprinde expunerea unor coperți de discuri însoțite de mostre audio din diverse genuri muzicale, cu un focus pe coperțile originale realizate în ultima parte a secolului XX de artişti vizuali precum Ion Bitzan, Ana Golici, Wanda Mihuleac, Marilena Preda-Sânc și Decebal Scriba. De asemenea, interviuri video ale acestor artiști, dar și amintirile directoarei Electrecord, Cornelia Andreescu, o veritabilă istorie vie a casei de discuri românești, și intervenția anecdotică a compozitorului Vasile Șirli, fost director artistic, completează expoziția de la Bruxelles. Această expoziție vizual-muzicală va fi deschisă oficial în cadrul Festivalului Internaţional de Arte EUROPALIA România în prezența curatorului Mihai Zgondoiu, în coordonarea lui Horia Barna (ICR), director artistic al EUROPALIA România. La vernisaj, partea de colaj muzical specific sonorităților Electrecord va fi exemplificată printr-un DJ set al artistului Bogdan Orbita. Publicul va putea vizita expoziţia din 26 octombrie până la 20 noiembrie 2019. În acelaşi timp, ferestrele exterioare de la Muntpunt vor deveni platformă de exprimare pentru artistul Dan Perjovschi care îşi va prezenta celebrele desene pline de umor şi subtilitate despre actualitatea din România şi Europa. Performance-ul live „Perjovschi” va dura o săptămână, începând din 21 octombrie 2019, iar desenele vor putea fi admirate până la 15 decembrie 2019. Expoziţia „Electrecord – Romania in Vinyl Covers” este organizată în parteneriat cu Electrecord, sub coordonarea Institutului Cultural Român.   „Casa de discuri Electrecord rămâne un brand național emblematic. Am apreciat că partenerii belgieni organizatori ai Festivalului au susținut și realizarea unui periplu vizual-muzical și istoric despre evoluția artistică a României prin intermediul activității Electrecord. Martori a multor decenii de evoluție, dar și de involuție artistică prin cenzură sau ideologizare vădită, muzicienii și plasticienii colaboratori ai Electrecord au reușit totuși, adesea, să sincronizeze și în acest domeniu România la arta europeană și mondială de vârf. Iar asta se va vedea și asculta în expoziție”, susține Horia Barna, director artistic al echipei Europalia România/ ICR. El speră ca prezentarea acestei expoziții să ajungă și în România, anul viitor.   Curatorul expoziţiei, Mihai Zgondoiu, precizează că „Electrecord – Romania in Vinyl Covers” este un proiect de revizitare istorică a primelor șase decenii de funcționare în spațiul românesc (anii 1930-1990) a celei mai vechi case de discuri din România. ”Imaginată ca un parcurs în oglindă, cu ilustrații grafice și mărturii video ale artiștilor colaboratori, dar și ale directorilor artistici, expoziția propune noi reflecții, noi lumini și umbre asupra libertății de exprimare într-o epocă în care artiștii au încercat să treacă de matrițele ideologizante ale regimului comunist”, precizează Mihai Zgondoiu.   Piese de „rezistenţă” în expoziţie    Publicul va vedea o selecţie de melodii imprimate pe vinil din perioade și genuri muzicale diferite: new wave, lăutărească, jazz, folk/rock, psychedelic, acid rock/beat, jazz/rock, synth/pop, rock, disco, muzică pentru copii, muzică patriotică, folclor, electro-acustică, clasică-contemporană, muzică uşoară (anii 1950-1990), muzică uşoară interbelică, romanţe/ cântece de petrecere.   Ion Bitzan a propus ilustrații-colaj pentru discul Paul Constantinescu și Cesar Franck; Wanda Mihuleac a ales imagini din instalațiile și lucrările proprii pentru compozitorii Anatol Vieru, Octavian Nemescu sau Mozart în interpretarea pianistei Ilinca Dumitrescu; Decebal Scriba a desenat compoziții elaborate pentru trupele de rock autohton  Roșu și Negru, Kripton, sau pentru Florian din Transilvania; Ana Golici a ilustrat cu succes basme pentru copii și muzică contemporană compusă de Nicolae Brînduș; iar Marilena Preda Sânc creează compoziții picturale și colaje pentru muzicianul Mihai Pocorschi, dar și pentru muzică ușoară – Melodii de dans ’85-’86.   „Ne dorim ca prin acest proiect să relevăm un context social-politic și cultural prin ochii artiștilor care au creat aceste machete de copertă de disc în epoca cenzurii comuniste, o epocă în care industria fonografică și-a oferit serviciile atât Radioului Național, Societății Compozitorilor Români, festivalurilor de muzică ușoară (Cerbul de Aur), folk (Cenaclul Facăra), populară, cât și propagandei Partidului Comunist”, explică Mihai Zgondoiu. Cu toate acestea, de la muzica clasică, la pop, rock și jazz, până la basme, teatru radiofonic sau lecții de limbi străine, curatorul subliniază că artiștii români au găsit rezolvări dintre cele mai inedite și rezonante vizual cu modele acelor timpuri precum desenul, acuarela, colajul, fotomontajul și fotografia.   La Muntpunt vizitatorii îşi vor putea conecta telefoanele la câte un QR Code în fiecare secțiune de expunere şi vor putea asculta piese muzicale emblematice din genurile muzicale selectate și ilustrate prin coperți originale. Expoziţia va fi însoțită de un website (www.imaginElectrecord.ro), iar Mihai Zgondoiu şi Horia Barna vor organiza pentru vizitatori tururi ghidate speciale în 26 octombrie după-amiază.   Despre ELECTRECORD Fondată în 1932, Electrecord a fost singura casă de discuri din România în timpul epocii comuniste. De-a lungul istoriei sale, Electrecord a fost nevoită să se ocupe de cerinţele şi limitările impuse de regim, raportându-se totuşi la muzicieni şi ascultători. Numeroşi artişti vizuali, dintre care unii au dobândit de atunci recunoaştere internaţională, au colaborat la crearea designului coperţilor de vinil lansate în acea epocă.   Despre Festivalul Artelor EUROPALIA Festivalul Artelor EUROPALIA este considerat manifestarea culturală de cea mai mare amploare din Belgia, fiind organizat sub patronajul Familiei Regale a Belgiei, o dată la doi ani, în Belgia și în țări învecinate – Franța, Olanda, Luxemburg și Germania sau Marea Britanie. Institutul Cultural Român este coordonatorul participării României la cea de-a 27 a ediţie a Festivalului EUROPALIA, proiect de anvergură desfășurat în perioada octombrie 2019 – februarie 2020 şi implementat în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii şi Identității Naționale și Secretariatul General al Guvernului, alături de Asociația EUROPALIA International, organizatorul tradițional al  manifestării. Cea de-a 27-a ediție a Festivalului EUROPALIA este dedicată României.   Număr de vizualizări :33http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/hjUBNz6hGlo?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

”Tonomatul”, povestiri fantastice de Andrei Panțu – lansare cu Mari... Posted: 21 Oct 2019 10:29 AM PDT ​Miercuri, 23 octombrie 2019, la ora 19.00, în librăria Humanitas de la Cișmigiu, va avea loc lansarea volumului de povestiri fantastice cu care debutează Andrei Panțu, ”Tonomatul”, care încapsulează mister, bizar și tensiune psihologică în 29 de proze scurte pline de suspans și imaginație. La eveniment vor participa, alături de autor, Marius Chivu, Nona Rapotan și Michael Haulică.”Tonomatul” a fost publicat în colecția 821.135.1 – Scriitori români contemporani a Editurii Humanitas, coordonată de Andreea Răsuceanu. Stranii, uneori întunecate, alteori exotice, întâmplările din povestirile lui Andrei Panțu conduc cititorul într-o lume fantastică, populată deopotrivă de animale vorbitoare, făpturi mitologice sau personaje aparent banale, care se trezesc angrenate în evenimente neobișnuite. Fie că e vorba despre dispariții misterioase, inexplicabile alunecări în timp sau intervenții ale unor entități supranaturale, că întâmplările sunt povestite în cheie ironică, macabră sau au intrigă polițistă, universul acestora e perfect conturat, având, de obicei, în centru o enigmă pe care trebuie să o dezlege cititorul.   „Am încercat să tratez mai multe teme care m-au obsedat întotdeauna – singurătatea, nevoia de perfecțiune, dorința de a avea succes, cinismul, gelozia. Am abordat povestirile din perspectivă fantastică, pentru că e registrul de care mă simt cel mai apropiat, şi pe care îl şi stăpânesc cel mai bine. Cu ajutorul fantasticului, am vrut să arunc o lumină nouă asupra acestor teme.“ – (Andrei Panțu)   Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile, și se face printr-o rezervare prin Eventbook: https://eventbook.ro/other/bilete-lansare-tonomatul   Andrei Panțu (n. 1983) a studiat filozofie şi literatură la European College of Liberal Arts, ştiinţe politice şi relaţii internaţionale la AUBG, apoi a obţinut o diplomă de masterat în ştiințe politice de la Universitatea din Leiden şi Universitatea din Manchester. În perioada 2014–2018 a fost editor al revistei academice Romanian Journal of Political Science. Lucrează de mai mulți ani în domeniul IT. A publicat până acum proză scurtă în revistele Biserica de Lemn, Revista de Povestiri, ARGOS, Gazeta SF, iocan, Revista de suspans, Helion, pe platforma Literomania, precum și în antologiile ARGOS DOI și Eroi fără voie. Volumul Tonomatul reprezintă debutul său editorial.     Număr de vizualizări :29http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/jjwICyynxw0?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Legendarul disident anti-comunist polonez Adam Michnik și cunoscutu... Posted: 21 Oct 2019 10:23 AM PDT Miercuri, 23 octombrie 2019, debutează cea de-a VIII-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara „La Vest de Est / La Est de Vest”. Iubitorii de literatură din capitala Banatului sunt așteptați timp de trei seri (pe 23, 24 și 25 octombrie, începând cu ora 19.00) la Sala Barocă a Muzeului de Artă din Timișoara, ultima dezbatere din cadrul ediției din acest an fiind programată să aibă la loc la librăria independentă „La Două Bufnite”, pe 26 octombrie, tot de la ora 19.00. Cea de-a opta ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara își propune să pună în fața scriitorilor invitați tema deloc comodă a relației dintre libertatea istorică, socială, economică și creația literară. Ce înseamnă libertatea pentru un scriitor care a trăit mare parte din viață după gratiile regimurilor comuniste din URSS, Polonia sau România? Ce înseamnă ea pentru un scriitor portughez născut în anul instalării celei de-a Treia Republici? Este o relație între libertate și viața închinată experimentului poetic continuu? Cum privesc scriitorii care au participat activ la mișcările de stradă din Timișoara, cele care au aprins scânteia Revoluției, cele trei decenii de libertate post-comunistă? AgențiadeCarte.ro este partener media. PROGRAM: # MIERCURI 23 octombrie, ora 19.00 – CELE TREI CHIPURI ALE MEMORIEI: ÎNȚELEGERE, ASUMARE, IERTARE Muzeul de Artă din Timișoara, Sala Barocă Deschiderea celei de a VIII-a ediții a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara „La Vest de Est / La Est de Vest” – Robert Şerban, Președintele Festivalului • Dialog Adam Michnik (Polonia) – Adrian Cioroianu (România), moderat de Magda Grădinaru, editor coordonator Ziare.com • Dialog cu publicul   # JOI, 24 octombrie, ora 19.00 – ROMANUL FRANKENSTEIN: TREI IPOSTAZE ALE LITERATURII CARE SE NAȘTE ÎN CIMITIRUL ISTORIEI Muzeul de Artă din Timișoara, Sala Barocă Lectură publică Evgheni Vodolazkin (Rusia), fragment din romanul Aviatorul (traducere și note de Adriana Liciu, Editura Humanitas Fiction, 2017) Lectură publică José Luís Peixoto (Portugalia), fragment din romanul Scrabble (Abraço), tradus în limba română de Simina Popa Lectură publică Lucian Dan Teodorovici, fragment din volumul Povestiri în acrilice (titlu provizoriu), proiect în pregătire, realizat în colaborare cu artistul vizual Felix Aftene) Dialog, moderat de Mihaela Dedeoglu, realizatoarea emisiunii „Zebra” de la RFI România • Dialog cu publicul   # VINERI, 25 octombrie, ora 19.00 – AVANGARDA CONTINUĂ: EXPERIMENTUL LIRIC, O MISIUNE DE-O VIAȚĂ Muzeul de Artă din Timișoara, Sala Barocă Lectură publică Andrei Codrescu (Statele Unite ale Americii), selecție de poeme din volumul Metroul F: doi ani pe românește (Editura Scrisul Românesc, 2019) Lectură publică Nora Iuga, selecție de poeme din volumele publicate de-a lungul timpului Lectură publică Constantin Abăluță, selecție de poeme din volumul aflat în pregătire, cu titlul Lucruri și oameni • Dialog, moderat de scriitorul Robert Șerban • Dialog cu publicul   # SÂMBĂTĂ, 26 octombrie, ora 19.00 – SCÂNTEIA CARE APRINDE TORȚA: MUZA CARE NU TACE Librăria „La Două Bufnițe” Dialog Daniel Vighi, Viorel Marineasa și Petru Ilieșu, moderat de scriitorul Alexandru Potcoavă • Dialog cu publicul Încheierea celei de-a VIII-a ediții a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara „La Vest de Est / La Est de Vest”   Primele trei seri ale Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara (23,24 și 25 octombrie) au loc la Sala Barocă a Muzeului de Artă din Timișoara, iar ultima seară (26 octombrie) are loc la librăria independentă „La Două Bufnițe”. Programul serilor debutează la ora 19.00.    Festivalul Internațional de Literatură de la Timișoara (FILTM) este un proiect inițiat în 2012 care își propune să continue, într-o manieră deschisă publicului larg, tradiția studiilor comparatiste inițiate de Fundația „A Treia Europă”. Membri fondatori: Robert Șerban, Oana Boca Stănescu și Ioana Gruenwald. Din 2014, echipa le reunește și pe Oana Doboși-Potcoavă și Raluca Selejan. Festivalul Internațional de Literatură de la Timișoara (FILTM) este un proiect susținut de Primăria Municipiului Timișoara, cu sprijinul Consiliul Județean Timiș. Organizatori: Fundația Politehnica Timișoara și Headsome Communication Cu sprijinul: Ministerul Culturii și Identității Naționale Parteneri strategici: Asociația Timișoara 2021, Muzeul de Artă din Timișoara, Librăria „La Două Bufnițe”, Universitatea de Vest, Universitatea Politehnica Timișoara, Institutul Camões, ArtEncounters, Fundația Interart Triade, Jecza Galley Parteneri: Editura Humanitas Fiction, Editura Polirom, Curtea Veche Publishing, Casa de Pariuri Literare, Editura Scrisul Românesc, Editura Tracus Arte, Planetarium, Editura Cartier, Uniunea Scriitorilor Români – Filiala Timiș Parteneri media naționali: RFI România, Ziare.com, IqAds, Observator cultural, Radio România Cultural, Știrile TVR, La Punkt, Bookblog, Bookhub, Semne bune, Agenția de carte, Filme și Cărți, The Romania Journal, Suplimentul de cultură, Ceașca de cultură Parteneri media locali: TVR Timișoara, Orizont, UVT -TV, TeleU, Ziarul Timișoara, Banatul Azi, Timpolis, Puterea A Cincea, Știri de Timișoara, Banater Zeitung, West City Radio, Banatul meu, Ziua de Vest, Actualitatea literară Sponsori: ZOPPAS INDUSTRIES ROMANIA SRL, Dosetimpex, Enoteca de Savoya, Grafoprint, 888 Functional Monkeys Număr de vizualizări :29http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/XpnuVOPnuU8?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Editura Polirom la Salonul de Carte Bookfest Brașov, ediția a V-a Posted: 21 Oct 2019 10:09 AM PDT În perioada 24-27 octombrie 2019, Editura Polirom participă la cea de-a V-a ediție a Salonului de Carte Bookfest Brașov, ediția a V-a, cu peste 500 de titluri, toate aflate la reducere (25%). Programul complet de evenimente din cadrul tîrgului, mai jos.   Sîmbătă, 26 octombrie ora 16.00 Cristian Fulaș, Fâșii de rușine și După plâns Lansare de carte & Ședință de autografe Prezintă, alături de autor: Petronela Rotar Moderează: Iuliana Răducan, Libris Brașov   Fâşii de ruşine „Romanul lui Cristian Fulaş este o cronică sui-generis a unui război personal cu instabilitatea, cu dependenţa, cu nesiguranţa, cu demonii care bîntuie existenţa personajului principal – un tînăr bătrîn, «o adunătură de bucăţi sparte de porţelan tremurător». Cu o construcţie narativă pe cît de simplă, pe atît de elaborată, Fîşii de ruşine spune povestea unei dureroase şi îndelungate învieri, după o dramatică peregrinare prin bolgiile infernului. De la tristeţe la disperare, de la singurătate la ruşine, nimic nu rămîne netrăit în acest intens roman al descompunerii şi recompunerii morale şi existenţiale.” (Carmen Muşat)   După plâns Există călătorii spre capătul nopții, dar la fel de bine există călătorii spre capătul zilei, care nu încetează niciodată să înceapă sau să se termine și care au ca scop, dacă asta vreodată a fost un scop, viața. La fel e și După plâns: o carte despre un om singur într-o lume de oameni singuri, un solilocviu despre neputința de a mai vorbi atunci cînd toate cuvintele sînt greșite. Ce nu transpare însă în tot acest amestec de text și joc narativ e posibilitatea recreării unui cîmp social. Pentru că, dacă în dependență se pierde ceva cu adevărat – un lucru aproape imposibil de recuperat –, exact apartenența la orice societate e acest lucru. Morgana oricărui dependent, după ce a renunțat la alcool sau droguri, constă în apartenența la un cîmp social, la un grup, la o formă de normalitate. Personajul cărții nu are nume pentru că și-a pierdut posibilitatea oricărui nume, în cădere și-a pierdut pînă și identitatea. Iar în lipsa numelui totul poate fi spus, totul e posibil și, în același timp, imposibil, textul literar e viață și viața e text literar și orice limită se șterge înainte de a exista.   ora 16.30 Maria Manolescu, Vânători-culegători Lansare de carte & Ședință de autografe Prezintă, alături de autoare: Dan Ţăranu, Andrei Dósa Moderează: Iuliana Răducan, Libris Brașov   Vânători-culegători „Petra vrea să fie scriitoare, Petrei i-e frică să fie mamă. Pentru o protagonistă feminină în literatura română, Petra e deosebit de antipatică. O închipuită. Dar literatura română a zilelor noastre are tot mai multe scriitoare gata să dărîme, cu scrisul lor, mitul maternității ca binecuvîntare, ceas magic și predestinare. Niciuna dintre mamele cărții de față (tinere sau bătrîne) nu e, filtrată prin ochii «răi» ai Petrei, o sfîntă, fiindcă lumea (a noastră) pe care o descrie Maria Manolescu e o lume a bărbaților, doriți, răsfățați, idealizați în varianta lor eroică și inaccesibilă de cuceritori. Pentru că ne plac vînătorii, nu culegătorii, luptele scurte, nu cultivatul cu răbdare. Din fericire, Maria Manolescu are simțul umorului și al grotescului, iar Petra supraviețuiește scriitoricește propriilor închipuiri. Petra, această voce care se povestește la persoana a III-a în romanul Mariei Manolescu, scrie piese de teatru, cu titluri care se tot schimbă, și e fascinată de teatru, pe cale de moștenire de familie și din dor de tatăl-actor dispărut. În textele inserate în roman e vorba și despre teatrul politic care-salvează-lumea (not) și mai ales despre specialitatea semideclarată a romancierei, relațiile de iubire și de cuplu (acum, și la maturitate). Dacă n-o cunoașteți pe Maria Manolescu dramaturga, Vînători-culegători e introducerea ideală, într-o confruntare prietenească la grătar stă o viață-ntreagă de visuri ratate.” (Iulia Popovici)   Duminică, 27 octombrie ora 14.00 Mariana Gorczyca, Dincoace și dincolo de tunel. 1945 Lansare de carte & Ședință de autografe Prezintă, alături de autoare: Caius Dobrescu, Romulus Bucur Moderează: Iuliana Răducan, Libris Brașov   Dincoace și dincolo de tunel. 1945 Este o poveste de iubire între doi tineri sași, ea rămasă în Sighișoara, el deportat la Stalino, sau povestea unuia dintre cei mai tragici ani ai secolului XX? În fapt, cele două fire epice se susțin reciproc în acest roman în care totul stă sub semnul dublului: surorile, frații, albul troienelor de zăpadă și negrul cărbunelui, nazismul și comunismul… Una dintre puținele cărți din literatura română din care se pot afla amănunte despre viața unei comunități săsești transilvane, sever diminuate numeric după al Doilea Război Mondial, în timpul regimului Ceaușescu și în anii ’90, Dincoace și dincolo de tunel este un roman despre multiculturalitate și memorie. Număr de vizualizări :30http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/s0qUW4qYYnk?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Ziua limbii, alfabetului și culturii armene, sărbătorită la Academi... Posted: 21 Oct 2019 10:07 AM PDT Academia Română, în parteneriat cu Uniunea Armenilor din România, organizează miercuri,  23 octombrie 2019, sesiunea festivă „Ziua limbii, alfabetului și culturii armene“. Manifestarea se va desfășura în Aula Academiei Române din Calea Victoriei nr. 125,  începând cu ora 11. Evenimentul dedicat limbii, alfabetului și culturii armene va fi deschis de acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, și de acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române. În cadrul manifestării vor lua cuvântul: ES Sergey Minasyan, ambasador al Republicii Armenia în România, IPS Datev Hagopian, episcop al Bisericii Armene din România, Varujan Vosganian, președintele Uniunii Armenilor din România, Varujan Pambuccian, deputat al Uniunii Armenilor din România, Tudor Sălăgean, directorul Institutului de Armenologie din Cluj-Napoca, precum și dr. Andrei Timotin, directorul Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, prof.univ. Francisca Băltăceanu, Catedra de limbi clasice (limba armeană veche) -Universitatea din București, și istoricul Andrei Daniel Gheorghe. Vorbitorii vor evidenția istoria și statutul comunității armene din România, specificul și valorile culturii armene, una dintre cele mai vechi din spațiul indo-european, relațiile dintre cultura armeană și cultura română și vor evoca personalități armene care au îmbogățit prin munca și creația lor cultura și știința românească, contribuind la dezvoltarea statului român. Între acestea se numără membri titulari ai Academiei Române precum: Costache Negruzzi, membru fondator al Societății Academice Române (1867), Spiru Haret, ministru al educației, recunoscut pentru organizarea învățământului românesc, George Assaky, unul dintre primii chirurgi din Principatele Române, nepot al scriitorului Gheorghe Asachi, reputata Ana Aslan, scriitorul Garabet Ibrăileanu, economistul Virgil Madgearu.   Sesiunea festivă este însoțită de o expoziție prezentată în foaierul Aulei Academiei Române, ce conține imagini ale celor mai reprezentative cărți de învățătură și documente aflate în colecțiile Bibliotecii „Matenadaran“ din Erevan și ale manuscriselor armene din fondul Bibliotecii Academiei Române.   Manifestarea organizată la Academia Română este prilejuită de adoptarea recentă în Parlamentul României a Legii nr. 181/2019 privind instituirea zilei de 12 octombrie ca „Ziua limbii, alfabetului și culturii armene“, aceasta fiind data la care sunt sărbătoriţi în întreaga lume primii creatori de cultură armeană, care au scris în această cu limbă, utilizând alfabetul armean, cu peste 1500 de ani în urmă.   Număr de vizualizări :32http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/rd4B07HjfnQ?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

„Seară de poezie basarabeană“, la MNLR Posted: 21 Oct 2019 10:00 AM PDT Miercuri, 23 octombrie 2019, ora 18.00, la sediul expozițional al MNLR din Str. Nicolae Crețulescu 8, Sala „Perpessicius”, Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la o „Seară de poezie basarabeană“. Poeți basarabeni invitați: Diana Iepure, Nicolae Popa, Irina Nechit și Andrei Gamarț. Poeți bucureșteni invitați: Simona Popescu, Liviu Ioan Stoiciu, Nicolae Țone, Simona-Grazia Dima, Elena Vlădăreanu, Gelu Diaconu, Cosmin Perța, Claudiu Komartin, Nicolae Guțu, Marian Drăghici, Cătălina Bălan și Vasile Gribincea. AgențiadeCarte.ro este partener media.   Poeții basarabeni sunt citiți pe malul drept al Prutului, sincronizarea literaturii din Republica Moldova cu cea din România s-a produs, dar mai sunt multe de făcut pentru o comunicare vie, reală, permanentă între autorii de pe cele două maluri. Seara de poezie basarabeană din 23 octombrie este un bun prilej de a oficia apropierea dintre poeții basarabeni de cei bucureșteni prin intermediul Poeziei, într-un spațiu în care istoria literară se îmbină cu modernitatea literaturii române. „Nu e de ajuns să ne căutăm versurile pe internet sau prin biblioteci, librării, pe la târgurile de carte, ci să le auzim chiar citite de cei care le-au scris și să-i privim, să le percepem prezența imediată, să lăsăm emoția să circule între noi, direct, fără piedici văzute sau nevăzute”, afirmă Irina Nechit. Serata poeților basarabeni și a celor bucureșteni va înlătura distanțele, așezându-i pe aceștia față în față, ca la un ceremonial al revederii. E o întâlnire așteptată de toți cei înrudiți prin scris, pentru că glasurile lor vor fi ascultate cu bucurie și-și vor spune, cu ajutorul poemelor, cât de dor le-a fost unii de alții. Organizând acest eveniment, Muzeul Național al Literaturii Române oferă poeziei basarabene șansa de a-și reconfirma valoarea, ca parte imposibil de ignorat a literaturii române. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.         Număr de vizualizări :28http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/iA1DwMba3mg?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Cristian Mandeal şi Filarmonica din Târgu Mureş – concert aniversar 70 Posted: 21 Oct 2019 09:58 AM PDT Joi, 31 octombrie 2019, Cristian Mandeal va dirija, la Palatul Culturii, un concert care aniversează 70 de ani – Filarmonica din Târgu Mureş, cu un program ce cuprinde Concertul pentru pian și orchestră nr. 2 în Si bemol major, solist Alexei Nabioulin (Rusia) şi Simfonia a II-a în Re major de Johannes Brahms. Concertul va închide ediţia a 29-a a Festivalului internaţional „In memoriam Constantin Silvestri” ce se desfăşoară între 3 şi 31 octombrie 2019. Cristian Mandeal : “Legătura mea cu Filarmonica din Târgu Mureș datează aproape dintotdeauna. A fost prima orchestră profesionistă care mi-a oferit un loc de dirijor. Eram necunoscut și neexperimentat, aveam timidități și stângăcii. Am ajuns să dirijez aici pentru prima dată în 1976, datorită unui concurs de împrejurări, pe vremea când eram angajat corepetitor la Opera Română din București. N-am să uit  niciodată prima repetiție  cu Beethoven – Simfonia a V-a, atunci când secretarul muzical din acea vreme, Csiki Boldizsar, marele compozitor maghiar contemporan nouă, m-a abordat la prima pauză ca să-mi propună postul de dirijor vacant de 7 ani ce fusese înainte ocupat de Remus Georgescu, între timp transferat la Timișoara. Consternarea și fericirea mea au fost totale. Nu doream nimic altceva mai fierbinte decât să am propria mea orchestră, indiferent unde, chiar și pe lună. Au urmat apoi alte patru concerte de probă cu repertorii cât mai diverse, iar eu am fost pus în situații limită. Eram invitat inopinat, de la o zi la alta aproape, sărind în programe necunoscute mie de dinainte, pus în situații limită pentru un foarte tânăr dirijor încă lipsit de un repertoriu exhaustiv. Abia apoi a urmat concursul la a cărui notare a participat întreaga orchestră. Si iată că miracolul s-a împlinit. Aveam doar 33 de ani și eram dirijorul unei orchestre de bună condiție. Au urmat 3 ani de lucru intens cu ei în care dirijam cam 8 concerte pe an, fiecare cu un repertoriu nou, necunoscut dinainte. În felul ăsta mi s-au “întărit mușchii”, astfel încât în 1980 m-am putut prezenta la concursul de dirijor la Filarmonica din Cluj. Am rămas însă pentru totdeauna legat de această orchestra, ca de prima dragoste care nu se uită niciodată. Deși orchestra s-a reîmprospătat în măsura în care nici un singur instrumentist de pe vremea mea nu mai cântă astăzi, sentimentul meu de “acasă” a rămas la fel de acut ca pe vremuri. De fiecare dată când revin, încerc să dăruiesc orchestrei tot ceea ce înaintașii lor mi-au dăruit mie.”   CRISTIAN MANDEAL   În cei peste 40 de ani de activitate dirijorală neîntreruptă, Cristian Mandeal şi-a exercitat profesia atât în străinătate, cât mai ales în România. A studiat la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” timp de 10 ani (1965 – 1975) pianul principal, dirijatul (Constantin Bugeanu) şi compoziţia (Ştefan Niculescu), completându-şi ulterior studiile la Berlin (Herbert von Karajan, 1980) şi München (Sergiu Celibidache, 1990). A început prin a fi corepetitor la Opera Română Bucureşti (1974 – 1977), devenind apoi dirijor al Filarmonicilor din Târgu Mureş (1977 – 1980), Cluj (1980 – 1987) şi Bucureşti (1987 – 2009). A fost Director Artistic al Festivalului şi Concursului Internaţional „George Enescu”, ediţia 2001 şi 2003. Ca Dirijor Principal şi Director General al Filarmonicii „George Enescu” (1991 – 2009) a ridicat nivelul acesteia la cote deosebit de înalte, lăsând în urmă o instituţie – etalon pentru România. În străinătate, Cristian Mandeal a dirijat sute de concerte ca invitat a zeci de orchestre, pe 4 continente, în 35 de ţări şi 31 de capitale. A participat la multe festivaluri internaţionale de prestigiu în compania celor mai reputaţi solişti ai contemporaneităţii. A fost Director Artistic al Northern Israelian Orchestra – Haifa (1999 – 2002) şi la Orchestra Naţională Bască – San Sebastian (2001 – 2008), Dirijor Permanent la Orchestra Haydn din Bolzano e Trento (2000 – 2003), Dirijor Oaspete Principal al Orchestrei Hallé Manchester (2003 – 2008) – primul deţinător al acestui titlu în întreaga existenţă de 150 de ani a acestei orchestre, al Filarmonicii din Belgrad (stagiunea 2006 – 2007) şi al Filarmonicii din Copenhaga (2006 – 2013). Un punct de mare interes în ultima perioadă de activitate a lui Cristian Mandeal îl reprezintă colaborarea cu Orchestra Română de Tineret pe care o cultivă, educă şi dirijează constant începând din 2008.   Număr de vizualizări :26http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/esF6-gUkjWg?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Europa redescoperă trecutul glorios al României la Europalia Posted: 21 Oct 2019 09:50 AM PDT Expoziția „Dacia Felix. The Glorious Past of Romania“/„Dacia Felix. Trecutul glorios al României” a fost deschisă vineri, 18 octombrie 2019, ora 19.30, la Muzeul Galo-Roman din Tongeren, cel mai vechi oraș belgian, în cadrul Festivalului Internațional de Artă EUROPALIA. Expoziția-eveniment dedicată patrimoniului istoric al României, ce reunește 298 de artefacte și seturi de piese antice descoperite pe teritoriul țării noastre, prezentat ca spațiu de interferență al civilizațiilor scitică, greacă, celtică, dacică, getică și romană, va putea fi vizitată până la 26 aprilie 2020. Publicul belgian va descoperi nu doar istoria civilizațiilor antice de pe teritoriul românesc, ci, grație unui documentar-suport realizat de o echipă belgo-română, poate vedea peisaje și locuri fabuloase ale României de astăzi, filmate cu drone și cu camera video la finalul lunii iunie a acestui an. În prezența a peste două sute de participanți, printre care și Ambasadorul României în Regatul Belgiei, E.S. Doamna Andreea Păstârnac, vineri au luat cuvântul președintele interimar al Institutului Cultural Român, Mirel Taloș, directorul general Europalia International, Koen Clement, directorul Muzeului Național de Istorie a României, dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul ICR Bruxelles, Liliana Țuroiu, coordonator general Europalia România, An Christiaens, consilier cultural la Primăria din Tongeren și directorul Muzeului Galo-Roman din Tongeren, Bart Distelmans.   Directorul general Europalia International, Koen Clement, a afirmat că este bucuros că, la a 50-a aniversare, festivalul internațional Europalia are ca invitat o țară europeană mare, cu o cultură bogată, și că entuziasmul publicului invitat la deschiderea oficială preconizează că și expoziția de la Tongeren va avea succes, amintind de numărul impresionant de vizitatori, de până acum, ai expoziției Brâncuși de la Bruxelles.   Dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu a subliniat faptul că partenerii belgieni „s-au străduit să facă o prezentare cu totul deosebită unor piese pe care și ei le consideră excepționale“. Directorul MNIR a spus că în expoziție sunt etalate „bijuterii ale coroanei patrimoniului nostru istoric“, amintind de Coiful de la Coțofenești sau de brățările regale dacice de la Sarmizegetusa. De asemenea, a scos în evidență maniera modernă și completă de prezentare a exponatelor, întrucât, pe lângă obiecte, organizatorii au pus la dispoziție hărți, prezentări digitale, atât pentru adulți cât și pentru copii, animații etc.   Considerând expoziția „o fereastră către civilizațiile antice de pe teritoriul României“, președintele interimar al ICR, Mirel Taloș, a evidențiat în mod special moștenirea pe care am primit-o de la romani noi, românii, și întreaga Europă: „Fără Imperiul Roman nu putem vorbi despre Europa, iar trecutul României se intersectează, în toate punctele sau evenimentele majore ale istoriei, cu trecutul Europei. Și, înțelegând contribuțiile populațiilor pre-romane la cultura europeană, vom avea o imagine mai clară a dezvoltării Europei de-a lungul secolelor, pe care ne-o putem imagina ca un arbore cu o coroană bogată, care are una dintre rădăcini în pământul de la nordul Dunării“.   Citând din poetul Alfred de Vigny, directorul ICR Bruxelles, Liliana Țuroiu, a amintit că „istoria este romanul scris de un popor“, și că această poveste trebuie spusă deopotrivă adulților și copiilor, pentru că istoria este un pilon de bază al unei educații moderne. Coordonatorul Europalia România a înmânat distincțiile de onoare, oferite din partea Institutului Cultural Român colaboratorilor care au făcut posibil acest proiect amplu: primarului localității Tongeren, Patrick Dewael, directorului MNIR, dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, și directorului Muzeului Galo-Roman din Tongeren, Bart Distelmans.   Organizată de Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), Institutul Cultural Român (ICR) și Muzeul Galo-Roman din Tongeren, cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale și al Ministerului Afacerilor Externe, expoziția „Dacia Felix. The Glorious Past of Romania“/„Dacia Felix. Trecutul glorios al României” se dorește a fi un exercițiu de înțelegere a unei civilizații actuale, cea românească, din perspectiva raportării la un trecut comun european. Selectate și amplasate după un concept al Muzeului Galo-Roman din Tongeren, exponatele provin de la MNIR și de la alte 18 instituții muzeale din țară, care au contribuit la realizarea acestui proiect amplu: Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” – Bacău; Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud; Institutul de Cercetări Eco-Muzeale – Tulcea; Muzeul Civilizație Dacice și Romane – Deva; Muzeul Județean Satu Mare; Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” – Vaslui; Muzeul Județean Argeș – Pitești; Muzeul Județean Buzău; Muzeul Județean de Istorie și Artă – Zalău; Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș – Baia Mare; Muzeul Județean Mureș – Târgu Mureș; Muzeul de Istorie Turda; Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei – Cluj-Napoca; Muzeul Național al Unirii – Alba-Iulia; Muzeul Romanațiului – Caracal; Muzeul Țării Crișurilor – Oradea; Muzeul Județean Ialomița – Slobozia; Muzeul de Istorie Națională și Arheologie – Constanța.   Festivalul EUROPALIA este considerat manifestarea culturală de cea mai mare amploare din Belgia, fiind organizat sub patronajul Familiei Regale a Belgiei, o dată la doi ani, în Belgia și în țări învecinate – Franța, Olanda, Luxemburg și Germania sau Marea Britanie. Institutul Cultural Român este coordonatorul participării României la cea de-a 27 a ediţie a Festivalului EUROPALIA, proiect de anvergură desfășurat în perioada octombrie 2019 – februarie 2020 şi implementat în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii şi Identității Naționale și Secretariatul General al Guvernului, alături de EUROPALIA International, organizatorul manifestării. Cea de-a 27-a ediție a Festivalului EUROPALIA este dedicată României, țara invitată de onoare.   Număr de vizualizări :25http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/tHUYWDTXGvs?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Evgheni Vodolazkin, unul dintre cei mai importanți și îndrăgiți scr... Posted: 21 Oct 2019 09:47 AM PDT Evgheni Vodolazkin, unul dintre cei mai importanți și îndrăgiți scriitori, revine în România, în perioada 24–28 octombrie 2019, la invitația Editurii Humanitas Fiction și a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara – FILTM 2019. Tradus în peste 30 de limbi, Evgheni Vodolazkin a primit cele mai prestigioase premii literare din Rusia: Premiul Bolșaia Kinga (Marea Carte) pentru romanele Laur (2013) și Aviatorul (2016), Premiul Iasnaia Poliana (Premiul Lev Tolstoi) pentru romanul Laur (2013), Premiul Kniga Goda (Cartea Anului) pentru romanul Brisbane (2019) și Premiul Soljenițîn pentru întrega operă (2019). Evgheni Vodolazkin este creatorul unui univers literar unic în care teme precum timpul, iubirea, libertatea și memoria sunt tratate în mod sclipitor, cu un registru stilistic al cărui ritm își păstrează intactă capacitatea de a suprinde mereu citirorul. În România, romanele lui Evgheni Vodolazkin, publicate în colecția „Raftul Denisei“ coordonată de Denisa Comănescu, s-au vândut până în prezent în peste 60 000 de exemplare. Programul evenimentelor de la Timișoara, București și Brașov Timișoara – joi, 24 octombrie, ora 19.00 Evgheni Vodolazkin invitat al Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara – FILTM, ediția a VIII-a, cu tema „Libertatatea între istorie și literatură“ Lectură publică alături de scriitorii José Luís Peixoto și Lucian Dan Teodorovici Moderator: Mihaela Dedeoglu Muzeul de Artă din Timișoara, Sala Barocă, Piața Unirii nr. 1 București – vineri, 25 octombrie, ora 19.00 Lansarea romanului Brisbane și sesiune de autografe Participă: Evgheni Vodolazkin, Ioana Bâldea Constantinescu, Marian Voicu și Denisa Comănescu Librăria Humanitas de la Cișmigiu, bd. Regina Elisabeta nr. 38 Acces gratuit, în limita locurilor disponibile, pe baza rezervării prin Eventbook Brașov – sâmbătă, 26 octombrie, ora 13.00 Evgheni Vodolazkin la Bookfest Brașov Lansarea romanului Brisbane și sesiune de autografe Participă: Evgheni Vodolazkin, Adrian Lăcătuș, Denisa Comănescu și Mihail Vakulovski Aula Universității Transilvania, str. Iuliu Maniu nr. 41A București – luni, 28 octombrie, ora 18.30 Evgheni Vodolazkin în dialog cu Marius Constantinescu Sesiune de autografe Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I“, str. Boteanu nr. 1 Acces gratuit, în limita locurilor disponibile, pe baza rezervării prin Eventbook • • Brisbane, cel mai recent roman al scriitorului Evgheni Vodolazkin, a apărut în luna octombrie în colecția „Raftul Denisei“, în traducerea Adrianei Liciu. „Cred că mesajul romanelor mele este acesta: «Nu te lăsa pradă disperării». El se aude şi în Brisbane, în care eroul principal pierde sensul vieţii; dar viaţa e mai cuprinzătoare decât sensul ei.“ – Evgheni Vodolazkin La 50 de ani, Gleb Ianovski, un virtuoz al chitarei recunoscut internațional, născut la Kiev, cu studiile făcute la Sankt-Petersburg și care cunoaște succesul la München, e diagnosticat cu boala Parkinson. Un autor rus întâlnit întâmplător vrea să-i scrie biografia, și astfel Gleb pornește pe firul amintirilor, în încercarea de a găsi un nou sens existenței sale. Tot întâmplarea îi prilejuiește întâlnirea cu Vera, fiica de 13 ani a unei iubite din tinerețe, extrem de talentată la pian, și ea măcinată de o boală gravă. Conceput pe două voci, a muzicianului și a biografului său, pendulând între prezent și trecut, Brisbane e un roman simfonic în care moartea e învinsă nu prin muzică, nici prin iubire, ci prin puterea memoriei și a cuvântului. „Cu orașul Brisbane propriu-zis romanul meu nu are nici o legătură; altfel nu i-aș fi dat acest titlu“, declara Vodolazkin într-un interviu. Și totuși Brisbane e cheia întregii povești. EVGHENI VODOLAZKIN s-a născut în 1964 la Kiev, unde și-a făcut studiile universitare. Este doctor în știinţe filologice, specialist în literatura rusă veche. Din 1990 devine cercetător la Institutul Literaturii Ruse (Puskinskii Dom) din Sankt-Petersburg. Este autorul a peste 100 de lucrări știinţifice, a contribuit la elaborarea enciclopediei Cântec despre oastea lui Igor și a Bibliotecii literaturii Rusiei Vechi, precum și a lucrării Cuvioșii Kiril, Ferapont și Martinian din Belozersk. În 1992, la invitaţia Universităţii din München, și-a aprofundat studiile de medievistică occidentală, ţinând și cursuri de literatură rusă veche. În 1998 a organizat conferinţa internaţională „Cultura mânăstirească: Orient și Occident“. În perioada 1998–2002 a fost (cu întreruperi) bursier al Fundaţiei Alexander von Humboldt, desfășurând o activitate de cercetare și publicând, în 2000, la München, monografia Istoria universală a Rusiei Vechi. Din anul 2012 este redactor-șef al revistei Text și tradiţie, editată de institutul său. În paralel, începe să scrie literatură. Debutează ca romancier în 2005 cu Răpirea Europei. În 2009 publică romanul Soloviov și Larionov (Humanitas Fiction, 2015), care se bucură imediat de succes, fiind nominalizat la premiile Andrei Belîi și Bolșaia Kniga (Marea Carte). În 2011 îi apare culegerea de studii și eseuri Instrumentul limbii. În 2012 apare romanul Laur (Lavr; Humanitas Fiction, 2014), care devine revelaţia literară a anului 2013 în Rusia. În 2016, publică Aviatorul (Aviator; Humanitas Fiction, 2017) iar în 2018, Brisbane (Brisben; Humanitas Fiction, 2019). În 2017, Evgheni Vodolazkin a fost distins cu titlul de Doctor Honoris Causa al Universității din București. • • Romanul Brisbane este citit de Radio Guerrilla și recomandat de Bookhub. • • EVGHENI VODOLAZKIN, BRISBANE Editura Humanitas Fiction, 2019 / Colecția „Raftul Denisei“ ISBN 978-606-779-610-0 format 13×20 cm, 376 pagini, 42 lei