Imagini făcute din turnul Bisericii Evanghelice cu spațiul verde din jurul Bisericii, spațiu verde care, conform PMB, nu există. Nu există înregistrat în Registrul Spațiilor Verzi. Este înregistrat la folosința curți construcții, spune Ciprian Samoilă. Foto: Ciprian Samoilă, Asociația Harta Verde RomâniaAutoritățile locale din Bistrița au în plan modernizarea Pieței Centrale din oraș, în urma căreia aproximativ 104 arbori ar urma să fie tăiați, iar spațiul verde ar fi înlocuit în mare parte cu pavaj din piatră naturală. În tot acest timp, comunitatea, în frunte cu câteva ONG-uri, se opune și caută alternative pentru un proiect prietenos cu mediul și cu locuitorii urbei.
Tema modernizării Pieței Centrale din Bistrița a intrat în atenția publică acum trei ani, când soluția de modernizare a fost contestată de un grup de localnici, susținuți de Partidul Verde filiala Bistrița Năsăud.
Durata investiției (peste 4 milioane de euro, obținuți din fonduri europene) ar fi de 45 de luni, din care peste doi ani de șantier nedorit de bistrițeni, în urma căruia vor dispărea arbori și spații verzi, construcțiile din zona istorică vor fi zguduite din temelii, zona își va pierde atractivitatea pentru bistrițeni și turiști, iar calitatea aerului va scădea.
“Concursul de proiecte a fost un simulacru, la dezbaterea publică organizată pe această temă bistrițenii au fost puși în fața faptului împlinit. Proiectul câștigător a fost desemnat de o comisie care nu a avut nici măcar un membru din Bistrița, cu atât mai puțin din rândul societății civile bistrițene. Astfel s-au încălcat grav legile 52 din 21 ianuarie 2003 privind transparența decizională în administraţia publică și nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, dar și modul corect de informare al cetățenilor prezenți la dezbatere.
Ulterior proiectul a fost contestat de bistrițeni și în cadrul ședinței de Consiliu Local Bistrița din data de 24 iunie 2015 când s-a discutat Planul Urbanistic de Detaliu (PUD) privind amenajarea Pieței Centrale, (aprobat cu HCL nr. 78/2017, plan pentru care APM Bistriţa Năsăud a emis Decizia nr. 201/12.05.2015), deoarece situația juridică a acestui perimetru este neclarificată și neactualizată în Cartea Funciară a orașului, privind modul de folosință, astfel că avizul de legalitate dat îl considerăm ilegal și nelegitim”, spune Cristi Țetcu, Preşedintele Asociaţiei GAL Ruralis.
Foto: Google Maps
Înlocuirea unui spațiu verde cu o structură minerală, pare să fie doar un pretext pentru autorități, “însă în subtext e clar că-i vorba de bani – destul de mulți, cel puțin după standardele locale, adică vreo 4.5 milioane euro”, completează Ciprian Samoilă și Doru Rusti, reprezentanții Asociaţiei Harta Verde România.
Biodiversitatea, tratată cu drujba
“În contextul în care indiferent cine ce crede despre schimbările climatice, în fiecare an și în mai fiecare lună calendaristică avem noi recorduri de temperaturi ridicate, plus vijelii, modificări bruște și radicale ale vremii de la o zi la alta, autoritățile locale din Bistrița (PMB = Primăria Municipiului Bistrița, deci oamenii aleși de concetățeni pentru gestionarea treburilor comunității) se înverșunează să trateze biodiversitatea cu drujba. De exemplu, luna aprilie a anului curent a început cu zăpadă (în contextul în care Crăciunul a fost aproape fără) și s-a sfârșit cu temperaturi de aproape 30°C. În ceea ce privește spațiile verzi, oficial stăm bine – avem 46 m2 pe cap de locuitor. Însă la cifra asta PMB ajung în mod abuziv incluzând pe lângă singurul parc adevărat din oraș (Parcul Municipal, în vecinătatea zonei Codrișor) și pădurile limitrofe Schiefferberg (Codrișor) & Schullerwald, plus parcuri și spații verzi din localitățile componente!”, mai spun reprezentanții Asociaţiei Harta Verde România.
Un spațiu verde trebuie să ocupe cel puțin un hectar pentru a se califica drept parc. În Bistrița există un singur parc, Parcul Municipal Bistrița, care conform Google Maps are 4,8 ha și nu 6 ha, așa cum susține PMB. Celelalte spații verzi din oraș, intitulate în mod oficial drept parcuri sunt simple scuaruri, care nu îndeplinesc criteriul de suprafață – «parcul» Eminescu (total 9000 mp, verde sub 2000 mp), «parcul» Eroilor are sub 2000 mp, sau Casa Albă cu 1500 mp. Pe de altă parte, printre blocurile mai vechi sau de-a lungul căilor de comunicații există mai multe spații verzi cu impact semnificativ asupra calității vieții locuitorilor, deși nu sunt recunoscute ca atare de PMB.
Foto: Ciprian Samoilă, Asociația Harta Verde România
Ce spune Agenția Pentru Protecția Mediului Bistrița Năsăud
În timp ce, la vremea redactării articolului reprezentanții primăriei nu au fost disponibili pentru declarații, Agenția Pentru Protecția Mediului Bistrița Năsăud completează: “Amenajarea propriu-zisă a pieței cu precădere a spațiului ce înconjoară biserica Evanghelică se bazează în primul rând pe studiul istoric și va avea ca obiectiv evidențierea și marcarea elementelor considerate definitorii în evoluția istorică a Pieței Centrale, urmărind punerea în evidență a Bisericii Evanghelice și a Ansamblului Sugălete precum și punerea în valoare a caracterului de spațiu public urban al pieței.
Din cei 91 de arbori amplasați în piață și pe spațiile aferente proiectului (Ansamblul Sugălete, Primărie, latura estică și de sud a amplasamentului) se vor păstra 33. Alți 16 arbori vor fi plantați, astfel că la final pe amplasament vor fi 49 de arbori. În același timp se propune o suprafață de pavaj din piatră naturală de 10.858 mp și o suprafață permeabilă de 3.386 mp (grădină urbană – fosta incintă fortificată, agregate naturale compactate și suprafețe plantate).
Cum a reacționat comunitatea la aceste decizii
Cum aminteam și la începutul articolului, primele demersuri au fost făcute în urmă cu trei ani. La începutul lunii mai 2018 Partidul Verde filiala BN a solicitat Consiliului Local al municipiului Bistrița și Primarului o serie de măsuri prin care acest proiect ar fi prietenos cu mediul și cu locuitorii urbei: Renunțarea la eliminarea perimetrelor înierbate, a rondourilor pentru flori și la tăierea aproape în totalitate a celor 104 arbori existenți, din care 64 de aliniament în cadrul proiectului “Modernizare Piața Centrală”. Restrângerea la maxim a suprafeței de teren care se dorește “mineralizată” maxim 20% din cele 2 hectare cât reprezintă Piața Centrală. Organizarea mai multor sesiuni de dezbatere publică și consultare a specialiștilor din cadrul ONG-urilor de profil înainte de stabilirea propunerii finale de proiectare.
Pe platforma Declic s-au adunat 3380 de semnături online împotriva proiectului, care au fost depuse la autorități. Aproximativ 5000 de bistrițeni au dat un vot negativ proiectului.
Foto: Ciprian Samoilă, Asociația Harta Verde România
Ce urmează pentru Piața Centrală din Bistrița
PMB intenționează continuarea proiectului, în timp ce în Consiliul Local, dar și în rândul cetățenilor există disensiuni în acest sens. “Din păcate, Piața Centrală din Bistrița se pare că va fi sacrificată! Toate acestea însă ca urmare a lipsei de viziune a unor personaje trecătoare în istoria orașului, a unor obedienți politici și a unei lipse pregnante de spirit civic local. Copiii, nepoții și strănepoții noștri ne vor aduce aminte însă de toate aceste lucruri. Și nouă și lor!”, mai spune Cristi Țetcu.
Arborii sunt viețuitoare, nu obiecte. Spre deosebire de multe vietăți ce au o existență efemeră, viața arborilor se numără în decenii și în secole, în anumite cazuri excepționale chiar în milenii. Arborii (și restul vegetației din Piața Centrală) ar trebui considerați un patrimoniu viu moștenit de la părinții și bunicii noștri, un capital natural pe care avem datoria de-al îngriji corespunzător și de a-l transmite generațiilor ce vor veni. Noi, bistrițenii dorim să ne bucurăm și în anii care vin de identitatea acestui spațiu arhitectural unic, motiv pentru care considerăm că la Bistrița a venit vremea să regândim modul cum ne raportăm la spațiile verzi, la viața non-umană din jurul nostru, la natură în general!, concluzionează Preşedintele Asociaţiei GAL Ruralis.
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius