Newsletter Agentia de carte - 9 decembrie 2018

[altmariusbook]

“A XX-a ediție a Galei Premiilor APLER” plus 4 more

---

• A XX-a ediție a Galei Premiilor APLER
• ”Papagalul mut” – Istorii aproape adevărate despre un spion aproape...
• Vernisajul expoziției de pictură și grafică „Poduri de culoare” sem...
• Centenar Radu Beligan, la TNB
• ”Cronologia diplomației România-Israel (1948-1991)”

A XX-a ediție a Galei Premiilor APLER Posted: 08 Dec 2018 06:36 AM PST Luni, 10 decembrie 2018, ora 17:00, în Sala ”Ion Băieșu” a Muzeului Național al Literaturii Române din București (Calea Griviței, nr.64-66), are loc cea de-a XX-a ediție a Galelor APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România). Juriul format din prof.univ.dr. Silviu Angelescu (președinte) și scriitorii Ioan Groșan și Dan Mircea Cipariu va acorda 14 premii pentru anul editorial 2017. Evenimentul este finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale, având parteneri societatea de gestiune a drepturilor de autor – Opera Scrisă.ro, Radio România Cultural și AgențiadeCarte.ro. Președintele APLER, dl. Ioan Cristescu, va acorda Premiul pentru Jurnalism Cultural realizatoarei de emisiuni și producătorului Anamaria Spătaru de la Radio România Cultural. Laureații acestei ediții sunt Ioana Crăciunescu și Teodor Dună pentru ”Cartea anului 2017”, Editura Muzeului Literaturii Române din București, editurile Școala Ardeleană și Neuma de la Cluj, revista ”Contemporanul-Ideea Europeană”, Alexandru Calmâcu – Premiul special pentru proză, Dumitru Păcuraru – Premiul Special pentru poezie, Florina Zaharia – Premiul pentru cel mai bun manager de proiecte literare și editorial, graficianul Andrei Gamarț, redactorii Vasile Mihalache și Andrei Dósa, precum și Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman“ din Craiova. Afișele, diplomele și invitațiile sunt concepute de artistul vizual Mihai Zgondoiu.     Gala Premiilor APLER, ediția a XX-a Juriu: prof.univ.dr. Silviu Angelescu – președinte, Dan Mircea Cipariu și Ioan Groșan   Premiul Cartea Anului 2017 Ioana Crăciunescu – ”Mon General”, Editura Tracus Arte Ioana Crăciunescu – ”Piața Chibrit”, Editura Charmides Teodor Dună – ”kirila”, Editura Tracus Arte   Premiul Revista anului 2017 –  Contemporanul – Ideea Europeană   Premiul Editura anului 2017 – Editura Muzeului Literaturii Române din București   Premiul Graficianul de carte al anului 2017 –  Andrei Gamarț, Casa de editură Max Blecher   Premiul pentru cel mai bun manager de proiecte literare și editoriale – Florina Zaharia, directorul Centrului Cultural ”Dunărea de Jos”, Galați   Premii speciale pentru proză: Alexandru Calmâcu – Inscripție despre Absurd, Editura Tracus Arte / premiu finanțat de către APLER pentru poezie: Dumitru Păcuraru – ”Punctul de inversare a memoriei”, Casa de editură Max Blecher / Editura Școala Ardeleană   Redactorul de carte al anului 2017 – Vasile Mihalache, Tracus Arte, și Andrei Dósa, Casa de editură Max Blecher   Premiul Cea mai bună bibliotecă a anului 2017: Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman“, Craiova, Dolj, pentru realizarea Bibliotecii exilului românesc la Paris „Academician BASARAB NICOLESCU” şi începerea unicului proiect din România= Biblioteca exilului românesc   Premiul pentru Jurnalism Cultural: Anamaria Spătaru, Radio România Cultural   Premiul de Excelență 2017: Editura Școala Ardeleană ”pentru contribuția editorială excepțională în anul Centenarului Marii Uniri” Premiul de Excelență 2017: Editura Neuma ”pentru susținerea literaturii române contemporane”     Președintele APLER   Ioan Cristescu (n. 1965) este directorul Muzeului Național al Literaturii Române din București, conferenţiar univ. dr. la Universitatea Hyperion din Bucureşti, specializat în Istoria teatrului universal, fondator al Editurii Tracus Arte, președintele Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România. Coordonator al mai multor proiecte culturale, literare și artistice de anvergură națională și internațională: „Teatru la Muzeu” – producţie de spectacole pe texte de Matei Vişniec – regia Mircea Marin; Ioan Flora– regia Alexandru Dabija; Drumul spre Momfa, în colaborare cu Teatrul Naţional din Cluj, regia Mihai Măniuţiu; Neguţătorul de ochelari, regia Dan Tudor; coordonator al „Serilor de poezie şi muzică ale MNLR” – lecturi publice ale poeţilor contemporani însoţite de muzică – 60 de ediţii; director al Festivalului anual de jazz „Jazzy Spring”, Bucureşti – 3 ediţii –, împreună cu Mircea Tiberian; realizatorul proiectului „10 ani de la vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România” – expoziţie vernisată în 15 oraşe din România; realizatorul proiectului „Comedia românească” – momente şi schiţe: realizator de expoziţii de anvergură naţională şi internaţională „Paul Celan – dimensiunea românească”, „Marin Sorescu, Şcoala ardeleană – iluminismul românesc” etc. Coproducător al Maratonului de Poezie şi Jazz; inițiatorul Festivalului Internațional de Poezie București; coordonatorul Festivalului Capitalelor Centenare. A debutat editorial cu volumul Dramaturgia lui Radu Stanca, Editura Muzeul Literaturii Române (2011), volum distins cu Premiul de debut al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. În pregătire: Resurecţia oratoriei şi antiteatrul.   Juriul   Silviu Angelescu s-a născut la 24 ianuarie 1945, în București. Folclorist, etnolog, antropolog, teoretician literar, eseist şi prozator, eminent profesor al Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti. Studii: Facultatea de Filologie a Universității din București, între 1967 și 1972. Doctor în filologie, în 1983, cu o teză despre portretul literar. Profesor universitar la Catedra de Etnologie și Folclor, Facultatea de Litere a Universității București; a fost directorul Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române. Lucrări publicate (selectiv): Portretul literar, Editura Univers (1985) – Premiul „G. Călinescu” al Academiei Române pentru critică literară; Calpuzanii, Editura Cartea Românească (1988) – Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române; Mitul și literatura, Editura Cartex (1995), ediția a II-a, Editura Univers (1999); Legenda, Editura Cartex (1995).   Dan Mircea Cipariu (născut la 7 septembrie 1972, București), licențiat al Universității București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, scriitor, jurnalist și manager de proiecte și programe culturale. A debutat în presa literară în 1988 (SLAST), iar editorial, în 1999, cu volumul Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara (Editura Libra). În 2007, volumul său de poeme Tsunami (Editura Brumar, 2006) a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București. În 2008, a inițiat și coordonat proiectul ,,Scriitori pe Calea Regală”, iar din 2009 până în prezent, proiectul „Maratonul de poezie și jazz”. Între 2011 și 2018, de Ziua Culturii Naționale, a inițiat și coordonat proiectul „Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului”. Este fondatorul și președintele asociației Euro CulturArt, ce deține o galerie dedicată tinerilor artiști vizuali din Europa – „Atelier 030202”, coordonată de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Este editorul www.AgențiadeCarte.ro, spațiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte și artă. Este președintele Opera Scrisă.Ro, societate de gestiune a drepturilor de autor. Volumul său singurătatea vine pe facebook, publicat în anul 2012 la Editura Tracus Arte din București, este considerat de editorul Cosmin Perța „unul dintre cele mai bune volume de poezie ale anului 2012 și nu numai”. În prezent, lucrează la tema doctorală de cercetare „Tipare ale imaginii poetice”, sub coordonarea prof. univ. dr. Silviu Angelescu, la Școala Doctorală a Facultății de Litere, Universitatea din București.   Ioan Groşan (n. 1954) a absolvit Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Debutul său cu volumul de povestiri „Caravana cinematografică” din 1985 a fost distins cu Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor. A fost de-a lungul timpului profesor, director artistic al studioului de creație cinematografică al Ministerului Culturii, precum şi publicist-comentator la mai multe reviste şi ziare. În 2009, povestirea „Caravana cinematografică” a fost ecranizată de regizorul Titus Muntean. Povestirile sale au fost traduse în rusă, în franceză, germană, engleză, poloneză, maghiară, rusă şi vietnameză. Cărți recent publicate: „Un om din Est”, roman, Editura Tracus Arte, 2010, ”Lumea ca literatură. Amintiri” (Polirom, 2014) ”Lumea ca literatură. Alte amintiri” (Editura Polirom, 2017).     Premiați   Alexandru Calmâcu  a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti în 1981. În timpul studenţiei a frecventat cenaclul de proză „Junimea”, condus de criticul Ovid. S. Crohmălniceanu. După un apostolat de trei ani în învăţământul rural a intrat în presa scrisă şi, în perioada 1991-1992, a fost corespondent de front în Transnistria, din partea agenţiei naţionale „Agerpres”. Ulterior a lucrat la cotidianele „Evenimentul zilei” (1992-1999), „Gardianul” (2002-2010), publicând concomitent recenzii şi editoriale în mai multe ziare şi reviste româneşti. Din 2012 conduce Editura Universităţii din Bucureşti. Dintre cărţile semnate de Alexandru Calmâcu se remarcă volumele de editoriale „Critica educaţiei”, Editura Paralela 45 (2010), „Vise în paragină”, Editura Universităţii din Bucureşti (2015), precum şi romanul „Cronică despre alb sau negru”, Editura Tracus Arte, (2015).   Ioana Crăciunescu (actriță de teatru și cinema și poetă) s-a născut la 13 noiembrie 1950, în București. În 1973 a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București și a devenit actriță a Teatrului Nottara. A publicat volumele: Scrisori dintr-un câmp de maci (Editura Cartea Românească, București, 1979), Duminica absentă (Editura Cartea Românească, București, 1980), Supa de ceapă (Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981), Iarna clinică (Editura Cartea Românească, București, 1983), Mașinăria cu aburi (Editura Eminescu, București, 1984), Creștet și gheare(Editura Cartea Românească, București, 1998), Supa de ceapă / Soupe à l’oignon (Editura Brumar, Timișoara, 2007), Mon General (Editura Tracus Arte, București, 2017); Piața Chibrit(Editura Charmides, Bistrița, 2017). Filmografie: Actorul și sălbaticii (1975); Ediție specială (1978), Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii (1979), Artista, dolarii și ardelenii (1980), De ce trag clopotele, Mitică? (1981), La capătul liniei (1982), Femeia din Ursa Mare (1982), Să-ți vorbesc despre mine (1987), Duminica în familie (1987), Quelque part vers Conakry (1992), Mensonge (1993), Pullman paradis (1995), Undeva la Palilula (2012), Sieranevada (2016). Este membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din Români, a UCIN și UNITER.   Andrei Dósa. Nu doar unul dintre cei mai bun autori debutați după 2010, cu patru volume de poezie (Când va veni ceea ce este desăvârșit, 2011; American Experience, 2013; Nada, 2015; adevăratul băiat de aur, 2017) și un roman (Ierbar, 2018) primite foarte bine, dar și cel mai activ și mai dedicat traducător de poezie din limba maghiară al momentului, Andrei Dósa mută conștiincios calitățile scrisului său — mână sigură, concentrare admirabilă și acribie — în ipostaza sa de redactor: cărțile la care a lucrat pe colaborări punctuale cu Editura Charmides și Casa de Editură Max Blecher (printre care Când de strici, volumul unuia dintre cei mai buni poeți maghiari ai ultimului deceniu, Krusovszky Denes, apărut la Charmides în 2017) o demonstrează fără rest.         Teodor Dună (n. 1981) a absolvit Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. A publicat volumele: trenul de treieşunu februarie, Editura Vinea (2002 – Premiul Național „Mihai Eminescu”, Opera Prima, Botoșani); catafazii, Editura Vinea (2005); de-a viul, Editura Cartea Românească (2010); Der lärm des fleisches (trad. de Georg Aescht), Edition Solitude, Germania (2012); obiecte umane, Editura Cartea Românească (2015 – Premiul Cartea de Poezie a anului 2015, Gala Tinerilor Scriitori) și kirilă, Editura Tracus Arte (2017). Grupaje din poemele sale au fost traduse în franceză, engleză, suedeză, spaniolă, bulgară, maghiară.   Andrei Gamart (n.1980, Chișinău, Republica Moldova) Pictor, grafician. Locuiește și activează în București, România.Studii:1999 – BFA – Pictura, Colegiul Republican de Arte Plastice, Chișinău, Republica Moldova; 2004 – MFA – Pictura, Academia de Arte, Chișinău, Republica Moldova. Expoziții personale: 2018 – Hidden in The Blinding Light, Art Resident Busapest, Hu; 2018 – Memories Are Here and It’s Spring Again, Centrul Cultural Palatele Brâncovenești, Mogoșoaia 2017: – Seasons, Mobius Gallery Pop Up, București, Ro; 2017 – The Great Escape, Proiect special pentru Noaptea Albă a Galeriilor, București, Ro:   2016 – Mirror For The Full Moon, Mobius Gallery, București, Ro; 2014 – This Garden Was Enchanted, Zorzini Gallery, București, Ro; 2013 – Shifting Presence. Zorzini Gallery, Port Cultural Cetate, Ro; 2012 – The Error, Zorzini Gallery, București, Ro. Expoziții de grup: 2018 – Homo Deus, Mobius Gallery & Vacation Gallery, New York; 2018 – EYE TO I, Mobius Gallery, București: 2017 – Out of the Blue, Mobius Gallery, București. Rezidențe artistice: 2018 – Budapest Art Factory, Hu; 2016 – 1st Worldwide Apartment and Studio Biennale participant; 2013 – Port Cultural Cetate, Ro. Activitate editorială: 2012 – 2011 Grafician Editura Litera;  2011 – 2008 Grafician Editura Humanitas. Colaborări editoriale: Editura TREI, Editura MAX BLECHER, Editura VELLANT, Editura VINEA, Editura ART, Editura POLIROM, Revista PSICHOLOGIE, Clubul Ilustratorilor. Cărți ilustrate: Cum se face un Univers, Alex Doppelganger, Ed, Trei, 2016; Amintiri şi povestiri mai deocheate, Neagu Djuvara. Ed. Humanitas, 2009; Mic tratat de pisicologie, Antologie îngrijită de Serban Foarţă, Ed. Humanitas, 2009; Ieudul fără ieşire, Ioan Es. Pop, Ed. Ninpres, 2009.     Vasile Mihalache (n. 1985, București) a absolvit Facultatea de Litere a Universității din București, un masterat în teoria literaturii și din 2012 este doctor în filologie. În 2011 a urmat un stagiu de cercetare la Leiden Universiteit, după ce anterior fusese, timp de doi ani, profesor de română la un liceu din Capitală. Este cofondator al revistei de teorie și studii culturale Post/h/um. Jurnal de studii (post)umaniste (posthum.ro), redactor-șef la editura Tracus Arte și colaborator al revistei Caietele Avangardei. A mai scris articole despre postumanism și avangardă în Observator cultural și Cultura. A publicat un volum de teorie critică, „Noli me tangere”? Despre legitimitate şi autonomie în literatură (Tracus Arte, 2013), și unul de poezie, mort după om (Tracus Arte, 2016).   Dumitru Păcuraru (născut în 1955). Director al revistei Poesis, al cotidianului Informația Zilei și al postului de televiziune Informața TV, Satu Mare. Debutează cu volumul „Miere de Viespi” ( Editura Litera, București, 1988), urmate de:„Spirit de haită”, poeme, ( Editura Dacia, 2002), „Salutator universal”,  poeme (Editura Limes, Cluj, 2008), „Poeme din altă carte” ( Editura Brumar, Timișoara, 2010), „Aurel Popp, între două culturi”, monografie, album  (Editura RAO, 2017), ”Punctul de inversare a memoriei”, poeme (Casa de editură Max Blecher, București / Editura Școala Ardeleană, Cluj, 2017). Scriitorilor pe 2017, pentru critică și istorie literară; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca.       Anamaria Spătaru este în colectivul Radio România din anul 2000. A obținut licența în jurnalism la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și are un master în antropologie culturală și dezvoltare comunitară la Facultatea de Sociologie din cadrul Universității București. A colaborat cu materiale culturale la mai multe posturi, precum: Radio România Actualități, Radio România Internațional, Radio România Tineret și, de mai mulți ani, face parte din echipa postului Radio România Cultural în calitate de realizator de emisiuni. Fluxurile la care contribuie constant în această perioadă sunt „Născut în România”, „Ascultă Vocile de Azi”, „Poezie Românească” etc. În anul 2018 a coordonat campania „Centenarul meu”. Este producător al mai multor evenimente culturale precum „Gala Tinerilor Scriitori” sau „Maratonul de poezie și jazz”. Colaborează cu echipa Gaudeamus pentru promovarea târgului și organizarea unor evenimente în cadrul acestuia. Contribuie la promovarea Orchestrelor și Corurilor Radio. A publicat interviuri în: Revista Cultura, Revista Euphonia, România liberă, Adevărul, AgențiadeCarte.ro.   Florina Zaharia ([e-mail]) s-a născut la Galaţi. Este absolventă a Universităţii Dunărea de Jos, Facultatea de Litere  şi a unui Master în „Teoria şi practica textului”. Debutează în presa literară în 1996 (Porto-Franco).  Din anul 2000 este membru al Uniunii Scriitorilor din România. În prezent este directorul Centrului Cultural Dunărea de Jos din februarie 2016. Cărţi publicate: „goală pe străzi” Ed.Eminescu, Bucureşti, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut;  „possssssster”, 1999, Ed. Prier, Craiova, Premiul Nichita Stănescu; „alextandru – manuscris de mângâiat”, 2001, Ed. Cartea Românească, Bucureşti; „nueuflorina”, 2004, Ed. Vinea, Bucureşti: „1863 – 1894 aşteptarea fără braţe”, 2007, Ed. Opera Magna, Iaşi, Premiul Hyperion; „eua”, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2010, Premiul USR, Filiala Sud Est: „bandagebody”, Ed. Fundaţiei Culturale Antares, 2011:  „manifestrup”, Ed. Tipo Moldova, Iaşi, Colecţia Poeţi români contemporani, 2011. A coordonat următoarele proiecte culturale: – Revista Dunărea de Jos, 2002 – 2017; cArtESENŢE, colecţia de poezie, 2011 – 2014; „Galaţi, oraşul scrie, oraşul citeşte” – cărţi poştale (2009 – 2017); „Blues Poems, o felie de poezie” – Ziua Poeziei, 2010; „Festivalul de Film „Future Movie”, coordonator Galaţi, 2010 – 2016; „Film şi literatură”, 2008 – 2011; „trimbulinziipunctro”, 2002 – 2008; Almanahul Revistei Dunărea de Jos, 2007; O antologie a literaturii gălăţene contemporane, 2008; Opt încercări de a te naşte singur, 2005; „Omul de pe lună”, 2004 – 2008 – 2011: „Poeţi la castel”, 2000 – 2011; Endless Book, Ziua Mondială a Cărții, 2012; Domnească 61 Poezie, 2016 – 2018; Festival de Literatura Poezia – Port la Dunăre, 2016 – 2018; PoveștIE, 2017 – 2018.     Art director   Mihai Zgondoiu (n. 1982) este artist, curator și galerist cu studii masterale și doctorale în domeniul artelor vizuale. Începând cu anul 2014 predă ca asist. univ. dr. la Universitatea Națională de Arte din București – FADD, dep. Design. În practica sa artistică, oscilează cu lejeritate într-o arie largă de genuri și tehnici vizuale, de la desen, colaj și print experimental, la video-instalații, acțiuni-performance și intervenții urbane. Proiectele sale evocă un spirit critic (și autocritic după caz) față de clișeele de gândire din societatea noastră actuală, parodiind falsele valori și icon-uri create de noile media prin diferite tipuri de propagandă fake news. Cele mai recente expoziții/proiecte personale sunt: Fighting with Mozart!, Galeria Creart (București, 2018), EXTRAfaces, Galeria Uj Kriterion (Miercurea Ciuc, 2017), Fight with Mozart!, RKI – Vienna Contemporary (AT, 2017), New Wall – Calina. Spațiu de artă contemporană (Timișoara, 2017), Dada Brancusi, Galeria MB-XL (Bruxelles, BE, 2016) & Galeria Galateca (București, 2016), The Artist’s Golden Hand, Galeria FivePlus (Viena, AT, 2014) & Galeria Aiurart (București, 2013), Lenin’s Sleep, Piața Presei (Bucureşti, 2011), The Red Line, Centrul Național al Dansului (Bucureşti, 2011), The Red Carpet, Curtea Muzeului Schloss (Linz, AT, 2011), Freedom as Visual Pattern, Galeria Hampden – Incubator Art Space (Amherst, Massachusetts, USA, 2010), Me Matrix, Galeria Calina (Timișoara, 2009), Me, Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Național Brukenthal (Sibiu, 2008).     Număr de vizualizări :6http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/gQoMZRBc37c?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

”Papagalul mut” – Istorii aproape adevărate despre un spion aproape... Posted: 08 Dec 2018 12:54 AM PST Unul din cei mai cunoscuţi regizori români de film, multi-premiatul Nae Caranfil, după trei decenii de la debutul său în cinematografie, se află, la acest final de 2018 în pragul unui îndrăzneţ demers teatral. Ne amintim că, la începutul carierei sale, regizorul a montat câteva spectacole pe scene din Bucureşti şi Piatra Neamţ, iar acum este la prima colaborare cu Teatrul Naţional din Bucureşti. Invitat cu un proiect personal, semnează scenariul şi regia uneia dintre cele mai savuroase poveşti despre diplomaţie, politică, spionaj şi alcov, într-un melanj comic surprinzător. Papagalul mut – Istorii aproape adevărate despre un spion aproape uitat, piesă în două acte de Nae Caranfil, este o poveste incredibilă, dar reală, având în centru una dintre cele mai enigmatice şi fascinante figuri ale secolului al XVIII-lea. Pe numele său adevărat Charles-Geneviève-Louis-Auguste-André-Thimothée d’Eon de Beaumont, spionul travestit Charles d’Eon/ Lia de Beaumont, cunoscut în istorie drept Cavalerul d’Eon, a trăit jumătate din viaţă ca femeie. Mai exact, 33 de ani din viaţă i-a trăit travestit în femeie şi alţi 49 ca bărbat, derutând lumea, intrigând-o, seducând-o şi obţinând aproape întotdeuna avantaje personale cât se poate de substanţiale. Fiinţă ambivalentă, trădător uneori, alteori sălbatic, dar credincios regelui său Ludovic al XV-lea, el a intrat în legendă ca primul dintre agenţii secreţi ai istoriei Franţei. Un spectacol cu personaje şi fapte istorice reale, plin de haz, farmec, îndrăzneală, despre intrigi politice şi amoroase, desfăşurate la una dintre cele mai extravagante curţi imperiale ale lumii, cea a Rusiei din timpul ţarinei Elisabeta I, fiică a lui Petru cel Mare și împărăteasă a Rusiei între 1741 – 1762. La Sala Studio, în scenografia barocă a lui Dragoş Buhagiar, Nae Caranfil aduce în scenă o lume pendulând într-un joc permanent şi periculos, între adevăr şi minciună. În distribuţia spectacolului : Vlad Logigan şi Claudiu Bleonţ – în rolurile principale, alături de Miruna Bilei, Raluca Petra, Mihai Calotă, Eduard Cîrlan, Magda Catone, Tomi Cristin, Marius Rizea, Alexandru Georgescu, Dragoş Stemate, Eduard Adam, Cosmin Dominte, Axel Moustache, Dragoş Dumitru, Mihai Munteniţă, Daniel Badale. Coregrafia este semnată de Florin Fieroiu. Luptele scenice: Ionuţ Deliu. Muzica live: Trio Mirea. Artist rafinat, pe care nu o dată publicul şi criticii l-au putut admira în dublă calitate, de scenarist şi regizor, în timp ce juriile de specialitate i-au răsplătit talentul la numeroase festivaluri naţionale şi internaţionale, Nae Caranfil este autorul filmelor E pericoloso sporgersi, Asfalt Tango, Dolce far niente, Filantropica, Restul e tăcere, Closer to the Moon, 6,9 pe scara Richter, care i-au adus recunoaşterea internaţional încă de la debut, menţinută constant prin realizările ulterioare. Avanpremiere sunt programate pe 8 şi 9 decembrie. Premiera oficială: 12 decembrie. Următoarea reprezentaţie, ultima din 2018, este programată pe 13 decembrie. Spectacolul se reia joi, 10 ianuarie 2019. Toate aceste spectacole încep la ora 19.00, la Sala Studio. *** Nae Caranfil s-a născut în 1960 la București. Este absolvent al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale”, secția Regie Film, promoția 1984. Filmul său de student, Frumos e înseptembrie la Veneția, câștigă premii în țară și în străinătate (București, Tours, Torino). După câțiva ani în care exersează regia de teatru prin câteva puneri în scenă în București și Piatra Neamț, pleacă la Bruxelles pentru a urma Programul Scenariștilor Europeni din cadrul FEMI (Flemish European Media Institute) și elaborează, de-a lungul anului 1988, scenariul ce va deveni, aproape 20 de ani mai târziu (2007) filmul Restul e tăcere.   Între 1989 și 1991 scrie scenarii pentru casa de producție franceză Compagnie des Images. În 1992 realizează primul său lung-metraj,  E pericoloso sporgersi, o coproducție franco-română prezentată la Cannes în 1993, în secțiunea Quinzaine des Réalisateurs, și premiată ulterior în festivaluri la Montpellier, Bratislava sau La Baule. Continuă cu Asfalt Tango(1995), o altă comedie franco-română având-o pe Charlotte Rampling cap de afiș. Al treilea său lung-metraj este coproducția franco-italo-belgiană Dolce far niente (1998) cu Giancarlo Giannini, François Cluzet și Marguerita Buy în distribuție (Premiul pentru Scenariu la Namur în 1998 și participare în competiția oficială la Karlovy Vary în 1999). Filantropica (2002) este încă o colaborare româno-franceză, o comedie neagră ce obține Premiul Publicului la Festivalul Internațional de Film de la Paris și numeroase alte premii la Wiesbaden, Mons, Wurtzburg, Bratislava, Newport Beach și Atena, precum și un important succes de public și de critică în țară.   Scenariul Restul e tăcere a câștigat, de-a lungul timpului, Marele Premiu pentru Scenariu la Festivalul Internațional de Film de la Paris 1995 si Premiul 2 în Hartly & Merrill International Scriptwriting Competition, Hollywood 1999. Filmul a fost prezentat în avanpremieră la Cluj în cadrul TIFF (Festivalul Internațional de FilmTransilvania) în 2007 și a închis competiția oficială la Locarno în același an. A câștigat, deasemenea, nouă Premii GOPO, incluzând Premiul pentru Cel Mai Bun Film al anului. A fost propunerea României pentru Premiile Oscar 2009.   În 2014 lansează Closer to the Moon, cu un casting anglo-american condus de Vera Farmiga, Mark Strong si Harry Lloyd. Filmul este realizat în limba engleză și a deschis festivalul Making Waves de la Lincoln Center, New York, cu câteva luni înainte. Este recompensat cu alte nouă Premii GOPO, inclusiv pentru Cel Mai Bun Film al anului.   Ultima sa producție este 6,9 pe scara Richter, la care semnează, pe lângă scenario și regie, muzica și versurile numerelor de „musical” din film. Prezentat în deschidere la TIFF 2016. Premiera a avut loc la începutul anului 2017. Câștigător a șase Premii GOPO.   Număr de vizualizări :35http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/lU1hEARJhFM?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Vernisajul expoziției de pictură și grafică „Poduri de culoare” sem... Posted: 07 Dec 2018 09:03 PM PST Joi, 6 decembrie 2018, a cincea seară de Hanukkah și Sf. Nicolae, la Institutul Cultural Român de la Tel Aviv a avut loc vernisajul expoziției de pictură și grafică „Poduri de culoare” semnată de tineri artiști din România și Israel. Proiectul, organizat de ICR Tel Aviv în colaborare cu Primăria și Palatul Copiilor din Piatra Neamț, reunește o serie de lucrări – picturi în ulei și acuarelă, grafică, realizate pe formate şi în tehnici diverse, care fac referire la oraşul Piatra Neamț în care tinerii artişti s-au cunoscut, participând la ediția 2018 a Festivalului Internațional Creativ. Lucrările au ca teme principale edificii arhitecturale simbol, mărturii ale secolelor de artă, cultură, istorie şi tradiţii ale orașului. Vernisajul expoziției s-a deschis cu ceremonia de aprindere a lumânării de Hanukkah, sărbătoare tradițională evreiască, pe un fond muzical interpretat de Rely Schwartzberg, seara fiind apoi moderată de Cleopatra Lorințiu, director adjunct ICR Tel Aviv. Delegația artistică din Piatra Neamț care a participat la eveniment a fost formată din Crina Gogu Craiu, consilieră în cadrul Primăriei Piatra Neamț, reprezentanții Palatului Copiilor – Cristina Pietrariu și Lucian Gogu-Craiu, dr. Mariana Ciobanu, Silvia Trăistariu – directoarea Muzeului de Artă din Piatra Neamț, însoțiți de tinerele artiste Theodora Musceleanu (17 ani), Ana Maria Gogu-Craiu (11 ani) și Miruna Morțe (15 ani).   Din Israel au luat cuvântul Shirley Segal, coordonatoare și curatoare a lucrărilor tinerilor israelieni, Etgard Bittel, jurnalist israelian de origine română, Moshe Shimon, președintele Asociației Internaționale a Evreilor Originari din Piatra Neamț și Târgu Neamț, și reprezentantul primăriei localității Kiriat Malachi.   Evenimentul s-a desfășurat sub egida Centenarului Marii Uniri, iar publicul, prezent în număr mare la vernisaj, a fost format în principal din copii și adolescenți israelieni însoțiți de familiile lor.   Expoziția este deschisă la sediul ICR Tel Aviv, până în data de 18 ianuarie 2019, de luni până joi între orele 09:00 – 17:00, vineri între orele 09:00 – 14:00, precum și în timpul evenimentelor la sediu organizate în această perioadă.   Număr de vizualizări :45http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/2JI52AgAIaI?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Centenar Radu Beligan, la TNB Posted: 07 Dec 2018 08:57 PM PST La exact 100 de ani de la nașterea lui Radu Beligan, pe 14 decembrie 2018, începând cu ora 17.00, Teatrul Național București, în parteneriat cu Primăria Capitalei și Centrul Cultural ArCub, vă invită la evenimentul „Centenar Radu Beligan.” Om de teatru complex – actor, regizor, profesor, director și animator teatral -, Radu Beligan s-a născut la 14 decembrie 1918, la doar câteva zile după nașterea României Mari, de al cărei destin urma să fie legat până la sfârșitul vieții. Cariera lui artistică se întinde pe mai multe perioade ale istoriei noastre, de la capitalism la comunism și la prezentul post-revoluționar. S-a bucurat încă din tinerețe de un mare succes, a făcut parte din distribuțiile de aur ale spectacolelor regizate de Sică Alexandrescu după piesele lui Caragiale, numele său devenind sinonim cu Rică Venturiano și Agamiță Dandanache. În anii ‘60 a fost ctitorul Teatrului de Comedie, care, în plină epocă a dictaturii comuniste și a esteticii realismului socialist, a introdus un suflu de o modernitate uluitoare, propulsând România într-un circuit teatral internațional remarcabil. A condus, timp de 20 de ani, Naționalul bucureștean, unde s-au montat spectacole după piese de referință din dramaturgia românească și universală, dar și texte ale unor autori străini interziși la vremea aceea. Evenimentul va fi moderat de criticul de teatru Marina Constantinescu și se va desfășura după cum urmează: Ora 17.00: Proiecție video-mapping pe fațada Sălii Studio; Foaier Sala Studio: Vernisajul expoziției Radu Beligan (expoziția  va fi deschisă între 14 și 21 decembrie). Ora 17.30: Foaier Sala Studio: Lansarea Albumului „Radu Beligan – 100”. Ora 18.00: Sala Pictură: Evocare Radu Beligan, cu participarea următorilor: Felix Alexa, Simona Bondoc, Ion Caramitru, Mihai Călin, Florina Cercel, Marius Manole, Sanda Manu, Maia Morgenstern, Ludmila Patlanjoglu, Mircea Rusu, Adrian Vasilescu. Mulțumiri Televiziunii Române pentru imaginile de arhivă folosite în cadrul acestui eveniment. Număr de vizualizări :50http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/Q_ljURzRkaA?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

”Cronologia diplomației România-Israel (1948-1991)” Posted: 07 Dec 2018 08:06 PM PST Miercuri, 5 decembrie 2018, ICR Tel Aviv a organizat și găzduit o prezentare de carte, dedicată cronologiei diplomației dintre România și Israel. Volumul, intitulat „România-Israel. Relații bilaterale (1948-1991)”, apărut în 2016 la Editura Argonaut din Cluj-Napoca, a fost prezentat în prezența autorului. Florin C. Stan este doctor în istorie, cadru didactic asociat la Facultatea de Istorie și Științe Politice la Universitatea „Ovidius”, autor al mai multor lucrări privind statutul evreilor români, printre care volumul „Situația evreilor din România între anii 1940-1944” (Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2012). În cuvântul de deschidere, Martin Salamon, directorul ICR Tel Aviv, a subliniat necesitatea unei astfel de lucrări, care vine să clarifice amploarea relațiilor româno-israeliene, bazându-se pe o cercetare detaliată a documentelor de arhivă, unele recent desecretizate. Reprezentantul Ambasadei României la Tel Aviv, consulul Mircea Chitic a salutat apariția unei lucrări ce documentează minuțios, pe baza documentelor de arhivă, cronologia relațiilor româno-israeliene timp de mai multe decenii. Florin C. Stan a prezentat publicului prezent la eveniment o periodizare a deceniilor avute în vedere (1948-1991), acordând o atenție deosebită anilor 1970-1978 – cunoscuți ca perioada „relațiilor speciale”, urmați de ultimul deceniu aflat sub semnul regimului totalitar, respectiv 1979–1989, ce a marcat o perioadă a ,,relațiilor privilegiate” între Republica Populară România și Statul Israel. Autorul volumului a evidențiat faptul că perioada 1970-1978 a constituit apogeul relațiilor româno-israeliene, exemplificând în acest sens susţinerea directă a autorităţilor israeliene, încă din anul 1971, pentru acordarea de către SUA a clauzei naţiunii celei mai favorizate pentru România (obţinută în anul 1975). În aceeași perioadă se remarcă vizita în România, în aprilie 1967, a lui Nahum Goldmann, preşedintele Congresului Mondial Evreiesc, la invitaţia Federaţiei Comunităţilor Evreieşti, ,,o dată istorică pentru evreimea mondială”, marcând ,,reîntoarcerea Congresului Mondial în Europa de Est”. În acest interval s-a remarcat, de asemenea, contribuția diplomației românești la negocierile de pace din Orientul Mijlociu, grație rolului de mediator al României în negocierile dintre Statul Israel și vecinii săi arabi, cu precădere Egipt. Autorul volumului a menționat, în cadrul prezentării, propunerea făcută, în 1967, în cadrul unei întrevederi private de rang înalt, de autoritățile israeliene celor românești, de a muta sediul oficiului român de la Tel Aviv la Ierusalim, din „motive practice”. Istoricul a sintetizat complexitatea relațiilor româno-israeliene cu ajutorul a trei mari dosare: dosarul emigrării evreilor români în Israel, dosarul ridicării nivelului de reprezentare diplomatică bilaterală la rang de ambasadă, precum și „dosarul medierii” în cadrul negocierilor de pace dintre Israel și vecinii săi arabi. Istoricul israelian de origine română, Raphael Vago, autor al unor importante lucrări despre antisemitismul din Europa de Est, a subliniat numărul important al diplomaților israelieni de origine română, cât și numeroasele memorii scrise de membrii ai diplomației israeliene ce au avut mandat în România. Ambasadorul Colette Avital, fost diplomat de carieră în ministerul de externe israelian a oferit informații suplimentare, din experiența profesională a domniei sale, cu privire la acordurile bilaterale de colaborare culturală.