Biblia de la Bucuresti 1688

[altmariuscomplet]

Istoric

Această lucrare este prima traducere integrală a Bibliei în limba română, a fost iniţiată de domnitorul Şerban Cantacuzino. După moartea acestuia (29 oct. 1688), domnitorul Constantin Brâncoveanu, care i-a succedat la tron, a finalizat editarea ei.

Pregătirile pentru editare au început cam în jurul anului 1682, cu strângerea materialelor necesare (ediţii străine, traduceri parţiale în limba română) şi coagularea grupului de cărturari responsabili. Pentru stabilirea textului s-a lucrat într-un mod care satisface şi exigenţele actuale. Sunt menţionate ca surse: Biblia grecească (Veneţia, 1687), Biblia sacra polyglotta (Londra, 1653-1657), Vechiul Testament (Nicolae Milescu-Dosoftei, 1662-1668), Noul Testament (Alba Iulia, Simion Ştefan,1648), comparate obligatoriu cu Biblia latină şi slavonă. Traducerea s-a făcut de către un grup de cărturari dintre care este amintit în prefaţă Ghermano Nisis, iar la sfârşitul cărţii fraţii Radu Greceanu (cronicarul) şi Şerban Greceanu. Cărţii îi este anexată şi o errata prima consemnată în istoria tiparului românesc.

Tipărirea s-a început la 5 noiembrie 1687 în atelierul tipografic al cărui şef era Mitrofan. A avut un al doilea tiraj terminat la 10 noiembrie 1688, într-o lună, având per ultima pagină a cărţii 16 rânduri în plus în care se fac precizări asupra "izvodului elinesc" tipărit la Franco Fortu (Frankfurt).

Importanţa ei, dincolo de aceea supremă de a pune la dispoziţia unui popor creştin textul integral al cărţii de căpătâi a credinţei sale, rezidă şi din demersul formator în ceea ce priveşte limba literară, din faptul că este o realizare tipografică şi editorială fără precedent, din consecinţele circulaţiei intense pe care a avut-o în conservarea unităţii de limbă.
Notă: Este o versiune românească a Septuagintei. Printre cele mai importante traduceri ulterioare ale acestei versiuni se numără: Biblia lui Bob (Blaj, 1795), Biblia de la Buzău (1854-56), Biblia lui Şaguna (Sibiu, 1856-1858). După 1936, odată cu apariţia Bibliei traduse de Gala Galaction, Vasile Radu şi Nicodim Munteanu după Textul Masoretic. In anul 2001, a apărut ca ediţie jubiliară a Sfântului Sinod, Biblia sau Sfânta Scriptură, în traducerea lui Bartolomeu Anania, care reia textul Septuagintei.

Descriere generala

BRV Tomul I, 86 Biblia, Bucuresci 1688 (pag.281)

Descriere bibliografică (cf. www.cimec.ro)

Biblia : adecă Dumnezeiasca scriptură : …care sau tălmăcit dupre limba elinească spre înţăleagerea limbii rumâneşti / cu porunca Prea bunului creştin, şi luminatului domn IOAN ŞERBAN, CATACOZINO BASARAB VOEVOD ; şi cu îndemânarea dumnealui COSTADIN BRÂNCOVEANUL marele logofăt [...] . – Tipăritusau întâiu . – (Bucureşti : În scaunul mitropoliei, 1688) . – [5], 932 p., [1] f. : ilustraţii ; in folio (42 x 28 cm.), 59 R. (30 x 18 cm.)

Caracteristici

Format in folio. Caietele de câte patru foi au ca signatură alfabetul chirilic repetat de trei ori. Primele 5 file nenumerotate sunt, după cum urmează: pagina de titlu realizată cu cerneală de două culori neagră şi roşie; textul este încadrat de un chenar decorativ.

Oglinda paginii de titlu:

BIBLIIA // adecă // DUMNEZEIASCA SCRIPTURĂ // ale cei vechi şi ale cei noao lêge // toate // care s-au tălmăcit dupe limba elinească spre înţelêgerea // limbii rumăneşti cu porunca preabunului creştin // şi luminatului domn // IOAN ŞĂRBAN CANTACOZINÓ BASARABĂ VOIEVOADĂ // şi cu îndemnarea dumnealui // COSTANDIN BRĂNCOVEANUL MARELE LOGOFĂT, // nepot de sor al măriei sale, carele, după prestăvirea acestui mai // sus-pomenit domnu, putêrnicul Dumnezău, den alêgerea a toatei // Ţări Rumâneşti, pre dumnealui l-au coronat cu domniia şi stpăî- // nirea a toată Ţara Unglovláhiei şi întru zilele măriei sale s-au // săvîrşit acest dumnezăiesc lucru, carele şi toată cheltuiala cea de săvîrşit o au rădicat. // Tipăritu-s-au întîiu în scaunul Mitropoliei Bucureştilor, // în vremea păstoriei preasfinţitului părintechir Theodosie, // mitropolitul ţării şi exarhu laturilor. // Şi pentru cea de obşte priinţă s-au dăruit neamului rumânesc // la anul de la facerea lumii 7197 // iară de la spăsenia lumii 1688, // în luna lui noiemvri în 10 zile.

Pe verso-ul paginii de titlu este stema lui Şerban Cantacuzino însoţită de versuri.
Stihuri, 8, asupra stemei prealuminatului şi înălţatului domn // Ioan Şărban C. B. voievod // Soarele, luna, gripsorul şi corbul împreună, // Încă şi spata cu buzduganul spre laudă să adună; // Şi acêstea, doamne-ţ împletesc stemă înfrumuseţată, // În loc de părinţi, soarele şi luna ţi să arată. // Luminătoriu născîndu-te neamului şi moşiei, // Preavrêdnic stăpînitoriu ţărîi şi politiei, // Iară corbul care au hrănit pre cel flămînd Ilie, // Aduce-ţi, doamne, cu crucea putêre şi tărie. // Întinde-te ca gripsorul, spre toate stăpînêşte // Spre cei văzuţi şi nevăzuţi cu mare biruinţă, // Precum rugăm pre Dumnezău cu multă umilinţă // Să te întărească minunat în domnie slăvită, // Cu pace şi cu linişte, cu viaţă norocită, // Şi întru al său dumnezăiescu lăcaş şi fericire // Să-ţ dea cerescul împărat parte de moştenire. // (Plecat robul măriei tale, // Radu logofăt)
A doua filă nenumerotată conţine cuprinsul lucrării (pe verso).

Următoarele 3 file nenumerotate conţin cele două prefeţe, prima semnată de domnitorul Şerban Cantacuzino, dar atribuită cărturarului umanist Constantin Cantacuzino stolnicul, şcolit la academiile din Constantinopol şi Padova, fratele domnitorului, a doua semnată de Dosithei, patriarhul Ierusalimului. Textul este dispus per o singură coloană, 53 de rânduri per pagină. Fiecare dintre prefeţe are un frontispiciu cu motive florale iar la final un acelaşi ornament tipografic.

Cele 932 de pagini numerotate sunt scrise cu litere chirilice mici, cu cerneală neagră. Textul este dispus pe două coloane, 53 de rânduri pe pagină. Pe fiecare pagină apare colontitlu cu caractere mai mari, de dimensiunea celor folosite pentru titlurile capitolelor. Pe unele pagini colontitlu este înlocuit cu un mic ornament tipografic floral. Textul fiecărei cărţi a Vechiului şi Noului Testament este precedat de diverse motive decorative florale, şi încheiat cu diferite ornamente tipografice.

În cuprinsul lucrării, cerneala roşie mai este folosită în paginile de început ale Vechiului şi Noului Testament, în scrierea titlului, precedat de un bogat frontispiciu cu motive florale şi pentru prima letrină din text, ornamentată cu motive florale şi ocupând pe verticală 7 rânduri de text, în chenar dreptunghiular.

Primul cuvânt din fiecare capitol începe cu letrine alb pe negru sau negru pe alb, ocupând lungimea a 5 rânduri de text, în chenar dreptunghiular.

Versetele sunt numerotate marginal.

În cuprinsul Noului Testament, la începutul cărţilor apare următorul ornament:

După paginile numerotate urmează pe o pagină nenumerotată încheierea, cu textul din nou pe o coloană.

Descriere exemplar

Sursa: Lucrarea a fost achiziţionată în 1971 de la anticariat (Bucureşti). Preţul de cumpărare a fost de10.000 lei.

RMF: 1971/2

Nr. Inv. : 172737

Cota: CV V 4

Însemnări: Pe pagina de început a Vechiului Testament, imediat sub titlu, este scris cu cerneală neagră: "1897 Decembrie 20. Această biblie mia fost dăruită de I.P.S. Mitropolit al Moldovei şi Sucevei D.D. Iosif Nancescu în semn / de iubire şi aducere aminte. Dr. Drag. Demitrescu. Bucureşti."

Identificare: Face parte din al doilea tiraj terminat la 10 noiembrie 1688.

Stare de conservare: Exemplarul este complet ca număr de pagini. A fost supus unei recondiţionări masive înainte de a fi fost achiziţionat. Nu are legătura originală. Este legat în coperţi de carton îmbrăcat în pânză verde închis, forzaţ albastru, cotorul coperţii este din piele maro, ornamentată. Primele 6 şi ultimele 2 pagini sunt decupate pe margini şi lipite pentru completare pe o altă hârtie, cu pierderi din text. Prezintă, în special pe primele şi ultimele pagini deteriorări specifice folosirii şi cearcăne de apă. Nu s-au semnalat degradări evolutive.

Exemplare semnalate

Pe teritoriul judeţului Maramureş nu s-au semnalat alte exemplare (cf. Socolan, Aurel. Circulaţia cărţii vechi în Maramureş – în curs de publicare)
Numărul exemplarelor semnalate în ţară şi străinătate poate fi cunoscut accesând pagina web a CIMEC www.cimec.ro (pagină în curs de completare).

Bibliografie

• Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură . – Bucureşti : Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1988
• Biblia 1688 . – Iaşi : Editura Universităţii "Al.I. Cuza" Iaşi, 1988-
• Borca, Vasile. Biblia de la Bucureşti în Bibliotheca Septentrionalis. An 2, nr.1, p.14

http://www.bibliotecamm.ro/miraj/Fisiere/biblia.http