Meditatia zilei - 23 mai 2018

[altmariustotal catolic]

Iac 4,13-17; Ps 48; Mc 9,37-39

 

Domnul Isus ne dă astăzi o lecţie de înţelepciune spirituală şi de deschidere a inimii, care înseamnă acelaşi lucru.

Ioan şi însoţitorii săi ştiu că sunt cei pe care Isus i-a chemat şi, conştienţi de privilegiul lor, s-au gândit să-i împiedice pe alţii să facă bine în numele Domnului: „Învăţătorule, am văzut pe cineva că scotea diavoli în numele tău; am voit să-l împiedicăm, căci nu-i din rândul acelora care ne urmează”.
Şi noi adeseori reacţionăm la fel: spunem că ceea ce fac alţii nu este bine, deoarece nu sunt catolici. Nu au plinătatea credinţei, deci noi avem dreptul oricând să-i criticăm. Dar Domnul ne învaţă o altă atitudine, ne aminteşte că Biserica a făcut-o el, şi această învăţătură este mai clară după Conciliul al II-lea din Vatican: a fi mulţumiţi de tot binele care a fost făcut, chiar dacă nu este făcut de noi. „Nu-l împiedicaţi!”, le-a spus Isus discipolilor săi, învăţându-i pe ei să fie săraci, acceptând că nu au monopolul asupra binelui.
E greu să accepţi că alţii, care nu sunt de acord cu noi, se comportă uneori mai bine decât noi. Dar Domnul vrea să recunoaştem acest lucru, să ne bucurăm chiar de aceasta, să nu-i împiedicăm, să ne debarasăm de falsul nostru simţ al proprietăţii.
Noi aparţinem Domnului, dar Domnul este mai mare decât noi, el poate să lucreze prin intermediul multor canale şi noi trebuie să fim mulţumiţi de aceasta. „Căci cel care face o minune în numele meu nu poate, imediat după aceea, să mă vorbească de rău”. O acţiune bună are ca urmare o altă acţiune bună. Să n-o criticăm niciodată, chiar dacă nu suntem de acord cu persoana care o împlineşte. Poate să fie, chiar în mod constant, o persoană dintre cele mai atrase de Cristos.
Biserica, în constituţia Gaudium et spes, a demonstrat această mare deschidere pentru tot binele care este împlinit în lume, deschizându-ne, astfel, inima. Chiar şi în decretul asupra ecumenismului a recunoscut opera creştinilor necatolici şi a favorizat, astfel, apropierea de fraţii separaţi.
Să-i cerem Domnului Isus să ne deschidă larg inima pentru a putea primi toată bucuria sa şi să o comunicăm lumii.