Bucurestiul disparut - Strada Bateriilor

[Bucuresti]

Cartierul Uranu

· 

Strada Bateriilor a dispărut complet de pe harta oraşului odată ce s-au stabilit traseul Bd. Libertăţii şi dimensiunea pieţei de formă semicirculară din capătul Bd. Victoria Socialismului (Piaţa Constituţiei, azi).
Traseul Bateriilor era unul şerpuit, la baza Dealului Arsenalului (Spirii), de partea estică; era una din multele străzi cu rezonanţă tematică militară, alături de Cazărmii, G-ral Ghenea, Lt. Roşca, Militari, Fonteriei etc. Pornea din str. Sf. Apostoli, parţial existentă şi azi, şi se termina în Cazărmii, în dreptul bisericii Alba-Postăvari, după care se prelungea cu str. Justiţiei, din care azi a rămas numai tronsonul sudic, cuprins între Mănăstirea Antim şi Bd. Regina Maria (fost Coşbuc).

Imaginea surprinde una din curbele străzii, între intersecţia cu intr. G-ral Ghenea (în spatele fotografului, pe stânga) şi intr. Bateriilor (urma imediat pe dreapta). Aici, mai vizibil este frontul numerelor pare, de la colţul imobilului din Bateriilor 20 (extremitatea stângă a pozei) până departe la nr. 10-8A, spre Sf. Apostoli. Se poate observa, la nr. 18, un interesant bovindou la etaj, pe colţul faţadei uşor curbate de la stradă. De partea dreaptă, blocul modernist interbelic de 2 etaje (aflat la nr. 11A) masca privirea către intrarea Bateriilor.
Strada era, preponderent, alcătuită din imobile antebelice (ridicate pe la 1900), cu mici inserţii (plombe) realizate în perioada interbelică. Spre exemplu, cele două intrări amintite mai sus sunt rodul dezvoltărilor urbanistice interbelice: dacă intr. G-ral Ghenea făcea parte din seria sistematizărilor de sub Carol al II-lea (desfăşurată între 1935-1939), intr. Bateriilor apăruse mult mai devreme, imediat după Primul Război, şi se numise întâi fundătura Mitică.

foto: Paul Filip

Din arhiva personală a echipei Cartierul Uranus