Cronică de teatru de MARIANA CIOLAN

100 de ani impreuna teatrul nottara cronica de teatru

Chiar în jurul zilei de 1 Decembrie, Ziua noastră Națională, când, anul acesta, la nivelul întregii țări, a început sărbătorirea Marii Uniri din 1918, Teatrul ”Nottara” din Capitală a oferit un program compact, coerent de manifestări artistice dedicate evenimentului. Timp de patru zile am asistat la câteva producții recente, gândite special cu acest țel, în cadrul unui program cu genericul ”100 de ani împreună”. Au fost mai întâi trei spectacole în care s-au evocat pagini de glorie din istorie prin intermediul unor nu mai puțin celebre pagini de dramaturgie inspirate de momente și de figuri care au marcat trecutul neamului nostru, titluri jucate cu mare succes în epocă și mult după scrierea lor, dar acum uitate, ca și alte piese istorice.

vlaicu vodahttp://revistateatrala.radioromaniacultural.ro/wp-content/uploads/2... 450w" sizes="(max-width: 470px) 100vw, 470px" />

Imagine din spectacolul ”Vlaicu-Vodă”

Cu un tânăr regizor la direcția de scenă, Alexandru Mâzgăreanu, și lectura sa aplicată, dăruită, au trecut acum onorabil proba timpului atât capodopera genului dramei romantice, cum o aprecia însuși G. Călinescu, ”Vlaicu-Vodă” de Al. Davila, dar și ”Despot-Vodă”, ieșit de sub pana lui Alecsandri, ambele în adaptarea lui Adrian Nicolae, prezentate în formula de spectacol-coupé. Pentru ca în seara următoare, să asistăm la o provocare și mai îndrăzneață, asumată de același regizor: comprimarea într-un spectacol de numai un ceas și jumătate, sub titlul ”Trilogia Moldovei”, a momentelor cardinale cu personajele-cheie din dramele dedicate Mușatinilor de către B. Șt. Delavrancea, ”Apus de soare”, ”Viforul”, ”Luceafărul”, beneficiind de adaptarea semnată de același Adrian Nicolae. Sigur, ambițiile nu au fost în aceeași sferă ca în cazul unui spectacol tulburător cum a fost ”Viforul”, rămas de referință în istoria teatrului nostru contemporan, ca un pariu cu timpul neiertător care schimbă gustul estetic și cu sinele său regizoral, câștigat de Alexandru Darie în 1998 printr-o creație cu sensuri adânci susținute de un bogat suport vizual, o montare chiar a Teatrului ”Nottara”.

trilogia moldovei nottarahttp://revistateatrala.radioromaniacultural.ro/wp-content/uploads/2... 399w" sizes="(max-width: 470px) 100vw, 470px" />

Trilogia Moldovei

Scopul tuturor acestor trei spectacole de acum, realizate cu un minimum de decoruri și de costume sugestive (Alexanda Mîzgăreanu) pentru a evoca în linii esențiale epoca și țesătura epică a pieselor, statura personajelor și valoarea actelor asumate de ele, este foarte apăsat orientat spre a trezi interesul pentru trecut, ele fiind concepute să servească unui program destinat liceenilor, cum declara managerul teatrului, teatrologul Marinela Țepuș: ”Vor fi prezentate în școli, urmate de discuții cu elevii după reprezentații, pentru care vrem să invităm și conferențiari de specialitate sau să îi atragem în proiect pe profesorii de istorie din școlile respective, astfel încât să vorbim puțin și despre fața istorică a personajelor din fiecare spectacol” . O trupă de actori tineri, talentați, unii cunoscuți drept colaboratori fideli ai regizorului, a răspuns intențiilor acestuia de realizare a unui construct scenic atractiv printr-un joc modern, eliberat complet de acea teatralitate pletorică la care invită textele și care a dăinuit în tradiția montării lor, mai ales în cazul lui Delavrancea. Îi numesc pe actorii Șerban Gomoi, Alexandru Suciu, Vlad Bălan, Sorina Ștefănescu, Theodora Sandu, Ștefan Pavel, Flavius Călin, Cosmin Pană, Bogdan Costea. Li s-a alăturat pentru rolul lui Ștefan cel Mare venerabilul Ion Chelaru.

despre olteni 1 haiduc-cocishttp://revistateatrala.radioromaniacultural.ro/wp-content/uploads/2... 450w" sizes="(max-width: 470px) 100vw, 470px" />

Ion Haiduc și Sorin Cociș în spectacolul ”Despre olteni, cu dragoste”

În pandant cu tonalitatea gravă a acestora, finalul manifestării a fost cucerit de registrul comic, tot în nota unei restituiri neașteptate, dar foarte binevenite. Este vorba de un spectacol intitulat ”Despre olteni, cu dragoste”. Inspirat din volumele de poezie La lilieci” de Marin Sorescu, acesta propune o imagine matricială a satului românesc, cu obiceiuri și moravuri, cu personaje pitorești, care însă recuperează o undă de adâncă reflecție și de indicibilă poezie a acestui oltean nepereche care este autorul. Cum ne aduce aminte regizorul Constantin Fugașin, scenariul conceput de domnia sa datează din anii ’80 și a fost pe placul chiar al lui Marin Sorescu. Scriitorul a văzut atunci spectacolul și l-a invitat spre a fi vizionat în ziua aniversării sale de 50 de ani. Textul trezește desigur unele noi conotații pentru publicul de azi. Adaptarea lui aici, în cadrul scenografic ingenios datorat Luanei Drăgoiescu, cu muzică veche, folclor autentic, și pătrunderea convingătoare și nu de puține ori seducătoare a actorilor în pielea și în spiritul acestor personaje hâtre și într-un fel purtătoarele unui tragism subiacent care transcende contingentul a declanșat pe parcursul reprezentației nestăvilite hohote de râs sănătos în sală și valuri inefabile de efuziune. Piesa s-a dovedit cu adevărat incitantă pentru actorii din distribuție, iar unii o mărturisesc, ca de exemplu, Ada Navrot: „Am descoperit un limbaj aparte, pe care îl învăț ca pe o limbă străină. Marin Sorescu este înainte de toate un poet”. Cu o poftă ludică vibrantă, întrupează personajele acestui univers mitic, transpus pentru o clipă imaginară în chiar Bulzeștiul autorului, Ion Haiduc, în rolul rezoneurului Moș Pătru, și Ion Grosu, în acela al unui povestitor degajat, Sorin Cociș, Ada Navrot, Dani Popescu, Alexandru Mike Gheorghiu, Daniela Minoiu, Raluca Tița, alături de Alexandru Năstase, Alexandra Aga, Gigi Iordache și copilul foarte natural în toată candoarea bucuriilor, mirărilor, elanurilor lui Prică. Spectacolul este realizat cu sprijinul Teatrissimo.

Emil Boroghină în spectacolul ”Treptele Unirii”http://revistateatrala.radioromaniacultural.ro/wp-content/uploads/2...ă-în-spectacolul-”Treptele-Unirii”-245x300.jpg 245w" sizes="(max-width: 360px) 100vw, 360px" />

Emil Boroghină în spectacolul ”Treptele Unirii”

Chiar de 1 Decembrie, punctul culminant al manifestării s-a identificat cu prezentarea în premieră a recitalului extraordinar al actorului Emil Boroghină. Intitulat ”Treptele Unirii”, acesta propune, pe un scenariu conceput de domnia sa, un excurs de suflet și de cugetare profundă prin lirica românească spre a recupera trăiri legate de făuritorii de neam și de țară, de lupta lor pentru independență și pentru unitate, pentru libertate și propășire, ca ”o cunună pe creștetul României moderne”, cum se exprima acad. Răzvan Theodorescu, ”prefațând” într-o alocuțiune succintă dar de adâncă sensibilitate acest spectacol. Alături de versuri aflate în memoria afectivă a tuturor, semnate de corifeii liricii noastre, recitatorul de vocație Emil Boroghină reușește să ne transmită deopotrivă suflul viu al simțirii folclorice, să o reînsuflețească laolaltă cu versurile unor poeți uitați, puși cândva la index sau foarte rar frecventați astăzi. Un bun sprijin întru receptarea acestora se dovedește fundalul fix și videoanimat realizat de Dan Adrian Ionescu și muzica lui Alexandru Suciu sub veghea regizorului Alexandru Mâzgăreanu. Spectacolul este realizat în coproducție cu Teatrul Național ”Marin Sorescu” din Craiova, al cărui societar de onoare este actorul. Se va juca în ambele teatre și va călători foarte mult ca mesager al spiritualității românești în lume, ca un îndemn la neuitarea momentelor de măreție și de înaltă pildă săpate în conștiința colectivă, a acelui profund filon liric ce le exprimă.

Toate aceste spectacole prezentate de Teatrul ”Nottara” cu ocazia inaugurării Centenarului Marii Uniri vor fi jucate pe întreg anul 2018 în spațiile unde trăiesc români (Republica Moldova, Ucraina, Serbia etc.), dar și în Italia, Spania, Germania, Austria și alte țări în care s-au format în ultimele decenii largi comunități românești. În cadrul programului ”100 de ani împreună”, ne-a mai spus managerul Marinela Țepuș, este preconizat a se mai realiza un spectacol de muzică și poezie în colaborare cu Teatrul ”Ginta Latină” și un alt spectacol împreună cu Teatrul ”Satiricus”, ambele din Chișinău.