Chipul protosinghelului Veniamin Acojocăriței, monah pictor, poet şi miniaturist, duhovnic şi statornic slujitor al Bisericii, poate constitui un model pentru monahii și credincioşii vremurilor noastre.
În jurnalul de călătorie al părintelui regăsimprintre consemnările variate, religioase și culturale, descrieri despre oameni și locuri. Redăm rânduri despre vizita din acea vreme la Ierusalim a vrednicului de pomenire Patriarh Justinian Marina, însoțit de o delegație formată din ierarhi și preoți români, precum și file despre gândurile și bucuriile agonisite de-a lungul călătoriei făcute la Locurile Sfinte de acest monah iubitor și creator de valori sfinte.
La 20 mai 1975 a început vizita Preafericitului Patriarh Justinian la Ierusalim, împreună cu o delegaţie formată din Mitropolitul Iustin al Moldovei și Sucevei, Mitropolitul Teoctist al Olteniei, Episcopul Vasile al Oradiei, Episcopul Teofil Herineanu al Clujului și Episcopul-vicar patriarhal Antonie, precum și preoți români, pentru a sfinţi biserica de la căminul românesc (n.n. - Reprezentanța Patriarhiei Române la Locurile Sfinte) din Ierusalim. Seara i-au întâmpinat la aerodromul de la sud delegaţia Patriarhului Ierusalimului. Miercuri, 21 mai, la ora 10 dimineaţa, li s-a făcut primire la poarta lui David. Acolo au fost întâmpinați de Patriarhul Palestinei, Benedict, cu un sobor de arhierei, arhimandriţi, preoţi şi călugări, autorităţi locale, precum și multă populație. De la poarta lui David a pornit procesiunea pe jos, până la Biserica Sfântului Mormânt. În fruntea procesiunii mergeau dragomanii îmbrăcaţi cu uniforme cu fesuri roşii cu canafuri, în mâini purtând câte un toiag negru cu mâner nichelat, iar cu capătul de jos loveau în pământ, anunţând trecerea procesiunii, ca să se facă loc în rândurile populaţiei civile.
După aceea veneau seminariştii, toţi îmbrăcaţi în uniformă cu dulame şi rase, apoi soseau călugăriţele, călugării, diaconii, preoţii, arhimandriţii, arhiereii şi la urmă de tot patriarhii cu oficialităţile locale.
Am mers încet până la Biserica Sfântului Mormânt, unde cum intri dai întâi de Piatra ungerii. Acolo au stat şi s-au închinat toţi. Cu 25 metri mai înainte este Sfântul Mormânt. Acolo s-au oprit toţi, Patriarhului nostru i s-a adus Sfânta Evanghelie şi a citit pasajul cu mironosiţele care au venit la mormânt ca să ungă trupul lui Iisus şi au găsit mormântul gol. La final, au intrat toţi şi s-au închinat la Sfântul Mormânt, Patriarhul nostru împreună cu mitropoliţii şi preoţii care făceau parte din delegaţia românească. După aceea au mers la biserică, unde era aşezată o masă. După terminarea rânduielilor de aici s-a întors procesiunea la Reşedinţa Patriarhală, care nu este prea departe. În Palatul Patriarhal au intrat numai clerici şi autorităţile civile. Am urcat sus într-o sală mare de primire, cu multe scaune care au fost ocupate toate, iar unii au mai stat şi în picioare. S-au ţinut discursuri. Întâi a vorbit Patriarhul Benedict, care a arătat legătura ce a avut-o de-a lungul vremii Biserica Ortodoxă Română cu Biserica Ortodoxă a Greciei de la Sfântul Mormânt, evidențiind și ctitoriile și daniile domnitorilor români, precum și alte legături duhovniceşti şi culturale. Translator era arhim. Vasile Costin, Superiorul Bisericii noastre de la Ierusalim, care ştia bine limba greacă. Apoi a vorbit Patriarhul nostru, făcând începutul în limba română, iar restul cuvântului l-a tălmăcit direct în limba greacă părintele arhimandrit Vasile Costin. La final, Patriarhul nostru a mulțumit Patriarhului Benedict de frumoasa primire, precum şi celor care erau de faţă, clerici şi mireni. A fost și o mică agapă cu biscuiţi, bomboane şi cafea. După aceea, toţi care eram în sală am sărutat mâna Patriarhului Benedict, a Patriarhului Justinian şi apoi pe rând la toţi arhiereii prezenți. Apoi s-a închis ședinţa şi am coborât cu toţii.
Tot în acea zi, Patriarhul nostru şi delegaţia au vizitat Betleemul, unde au avut parte de asemenea de o primire foarte frumoasă. Am fost invitat şi eu, dar era vremea să mă pregătesc de plecare în ţară, a doua zi, şi nu am mai mers cu ei la Betleem.
A doua zi s-a făcut slujbă la Ghetsimani, la Biserica Sfântului Mormânt al Maicii Domnului, unde a slujit IPS Iustin cu PS Vasile al Oradiei şi cu un episcop grec. De asemenea, au slujit în sobor doi diaconi români, Evgheni Dascălu şi încă un diacon cu doi preoţi, tot români. Răspunsurile la Sfânta Liturghie le-au dat ambele străni. La strana dreaptă a fost un grup de greci şi la cea stângă au cântat preoţii români veniţi din ţară.
Am asistat şi eu la slujbă ascultând Sfânta Liturghie, după care am venit la cămin şi am aşteptat venirea Patriarhului, care urma să ia masa de prânz cu toată delegaţia care venise de la Bucureşti.
Noi, cei care eram programaţi de plecare, a trebuit ca vineri, pe 23, să plecăm. Eram un grup de vreo 10 persoane şi nu am mai putut sta la sfinţirea bisericii, care trebuia să se facă peste șase zile. (va urma)
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius