Biografia zilei: Modest Musorgski (Модест Петрович Мýсоргский)

[altmariusclassic]

 Modest Petrovici Musorgski  (n. 21 martie 1839 in Karevo, regiunea Pskov - d. 28 martie 1881 in Sankt Petersburg), a fost un compozitor rus, care a devenit cunoscut prin operele sale muzicale pentru pian, fiind considerat unul dintre marii compozitori rui din secolul al XIX-lea.

Biografie

Modest Mussorgski el provine dintr-o familie instarita din Karevo, regiunea Pskov (Pleskau). El invaa pianul, datorita mamei sale i unei educatoare germane. A progresat foarte rapid, astfel incat deja la varsta de apte ani poate canta la pian unele compoziii muzicale ale lui Franz Liszt, iar la noua ani prezinta concerte la pian ale lui John Field. Din august 1849 ia lecii de pian de la Anton Herke, iar in 1852 devine cadet la coala militara din St. Petersburg, unde se va preocupa in mod deosebit de istorie, muzica religioasa i filozofie, devenind membru in corul condus de Pater Krupski. In acest timp apar primele compoziii muzicale ale sale, ca „Porte-enseigne Polka“. Intra in anul 1856 in regimentul de garda Preobraenski, unde primete informaii despre muzica compusa de Ludwig van Beethoven, Franz Schubert i Robert Schumann. Dupa o criza, parasete regimentul in iulie 1858 i incepe sa lucreze la unele compoziii muzicale impreuna cu Mili Balakirev. In urma unei vizite la Moscova in anul 1861, va fi impresionat de revolta iobagilor contra regimului arist, revolta care va cauza probleme financiare familiei sale, fiind nevoit sa se reintoarca acasa. Scrie cateva articole in ziarul cotidian „Comuna” Aici se va alatura unui grup de compozitori, care in cursul timpului va fi cunoscut sub numele de "Grupul Cei Cinci" cu care va un schimb de pareri despre arta, filozofie i politica, printre ei sunt Mili Balakirev, César Cui, Alexandr Porfirievici Borodin i Nikolai Rimski-Korsakov. Ei incearca sa reformeze ideile invechite i profesionalismul academic rusesc. In aceasta perioada va compune opera Boris Godunov.

Activitate

Modest Musorgski aparinea Grupului Celor Cinci (alaturi de Mili Balakirev, Cesar Kui, Nikolai Rimski-Korsakov i Alexandr Porfirievici Borodin) cunoscui ca inovatorii muzicii ruse. Creaiile sale au inscris muzica de opera rusa pe linia operei cu caracter naional. Musorgski s-a folosit in creaiile sale de piesele lui Nikolai Gogol ("Casatoria" i "Targul din Sorocinsk") i de tragedia lui Pukin "Boris Godunov", lucrare dupa care muzicianul a compus opera cu acelai nume.

Musorgski a fost primul dintre aceti artiti care a produs o capodopera. Era cel mai original i mai puin inclinat spre compromisuri. In anul 1868 a inceput sa lucreze la capodopera sa, Boris Godunov, insa aceasta nu avea o aciune propriu-zisa, ci era mai degraba o serie de procesiuni. Este terminata in 1869, dupa cincisprezece luni de munca. Din pacate, partitura a fost respinsa de conducerea unor case de opera i a unor teatre, din diverse motive, printre care i acela ca nu avea un personaj principal feminin. Lucrarea va fi revizuita i terminata abia in 1874.

"Hovancina", urmatoarea incercare a lui Musorgski, este scrisa pe un libret propriu i trateaza un subiect legat de reformele lui Petru cel Mare. Procedeele noi aduse de Musorgski in ceea ce privete spectacolele de opera sunt crearea poporului ca personaj principal colectiv, de aici rezultand prezena unor coruri numeroase care caracterizau starea de spirit a acestuia.

Alte compozitii: "Cantecele i dansurile morii" (1877), "Tablouri dintr-o expoziie" (1874), ciclurile "Fara soare" (1874), "Colul copiilor" .a.

Observatii

In semn de omagiu adus memoriei prietenului sau, Rimski–Korsakov a pregatit pentru tipar toate manuscrisele acestuia, printre care i Boris Godunov: "Dei probabil am sa fiu injurat pentru ca fac acest lucru, am sa-l revizuiesc pe Boris Godunov. Sunt o mulime de absurditai in armoniile lui i uneori i in melodii. Din pacate, nimeni nu va inelege de ce procedez astfel". Ulterior, ediia Rimski–Korsakov a fost imediat prezentata in toate teatrele de opera din lume i continua sa fie i astazi. Partitura originala integrala a vazut lumina tiparului abia in 1928, insa a fost imposibil de prezentat pe scena.