Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2016 și-a premiat câștigătorii. Organizatorii Galei au fost Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti şi Asociaţia EURO CULTURART, cu sprijinul Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I” din Bucureşti. Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale a sprijinit financiar acest program cultural. Juriul Galei a fost format din trei tineri critici literari (laureaţi ai ediţiilor 2012, 2014 şi 2015): Bianca Burţa-Cernat, Andreea Răsuceanu şi Cosmin Borza. Artistul vizual Mihai Zgondoiu a realizat afişele şi diplomele Galei Tinerilor Scriitori. Gala Tinerilor Scriitori s-a desfășurat în cadrul unui eveniment multiart, avându-i ca invitaţi speciali pe Nadia Trohin şi Mircea Tiberian. Gala a fost transmisă în direct de către Radio România Cultural (producător: Anamaria Spătaru). Moderatorul şi iniţiatorul evenimentului: Dan Mircea Cipariu. Coproducător: Radio România Cultural. AgenţiadeCarte.ro a fost partenerul tradiţional al programului. Pentru secţiunea Tânărul Poet al anului 2016 au fost nominalizate cărţi scrise de Rita Chirian, Sorin Despot, Matei Hutopila, Radu Niţescu, Alina Purcaru şi Alex Văsieş. Pentru secţiunea Tânărul Prozator al anului 2016 au fost nominalizate cărţi semnate de Flavius Ardelean, Tudor Ganea şi Vlad Roman.
Mircea Tiberian a deschis evenimentul cu un moment de improvizație jazz. Apoi a luat cuvântul moderatorul și inițiatorul Galei, Dan Mircea Cipariu: ”GALA TINERILOR SCRIITORI / CARTEA DE POEZIE A ANULUI 2016 celebrează cea de-a şaptea ediţie a Zilei Culturii Naţionale. Dintre invitați trebuie să amintesc că avem aici pe reprezentanta Administrației Prezidențiale, doamna consilier pentru cultură Andreea Nanu, și pe doamna director a Bibliotecii Central Universitare ”Carol I ” din București, Mireille Rădoi. Înainte de a afla cine sunt nominalizaţii acestor premii, am să vă prezint Juriul acestei ediţii: Bianca Burţa-Cernat, Andreea Răsuceanu şi Cosmin Borza. Ei sunt laureaţii Galei Tinerilor Scriitori, în anii 2012, 2014 şi 2015. Bianca Burţa-Cernat, Andreea Răsuceanu şi Cosmin Borza sunt critici literari care s-au remarcat, în ultimii ani, atât cu cronici literare la zi, în revistele Cultura şi ObservatorCultural, cât şi ca importanţi cercetători literari şi universitari. Vom începe cu cele șase nominalizări pentruTânărul poet al anului 2016: Rita CHIRIAN pentru “Casa fleacurilor”, Casa de editură „Max Blecher”; Sorin DESPOT pentru “Termeni şi condiţii”, Casa de editură „Max Blecher”; Matei HUTOPILA pentru “Tişiţa”, Editura Charmides; Radu NIŢESCU pentru “Dialectica urşilor”, Casa de editură „Max Blecher”; Alina PURCARU pentru “Rezistenţă”, Cartea Românească; Alex VĂSIEŞ pentru “Instalaţia”, Cartea Românească. Acești șase poeți vor fi prezenți pe 21 martie, de Ziua Mondială a Poeziei, într-un proiect special. Îl invit acum pe Cosmin Borza săprezinte cartea premiată.”
Cosmin Borza: ”Mărturisesc că nu a fost o alegere deloc ușoară. Anul 2016, în acest interval al poeziei foarte tinere, până în 35 de ani, nu a fost deloc slab. Cartea câștigătoarea reușește să reprezinte și să pună în criză una dintre problematicile cu care ne confruntăm în imediata contemporaneitate. E vorba de ceea ce în teoria literară se numește postumanism. Cartea premiată astăzi îl reprezintă pe acest postumanist. Tânărul poet al anului 2016 este Alex VĂSIEŞ pentru cartea “Instalaţia”, apărută la editura Cartea Românească.”
”Vă mulțumesc foarte mult. Mă simt foarte onorat”, a spus Alex VĂSIEŞ. Acesta a citit un remix la volumul ”Instalație”.
A urmat un alt moment muzical. Nadia Trohin, acompaniată la pian de maestrul Mircea Tiberian, a cântat două melodii, în manieră jazz, pe versuri de Mihai Eminescu: ”Pe lângă plopii fără soț” și ” Mai am un singur dor”.
Dan Mircea Cipariu: ”Diplomele ca, de altfel, toate elementele vizuale ale acestei Gale sunt realizate de artistul vizual Mihai Zgondoiu cu care pregătesc, anul acesta câteva programe culturale importante: 750 de ani de la atestarea documentară a Municipiului Mediaş, Ziua Mondială a Poeziei, pe 21 martie 2017, Maratonul de Poezie şi Jazz care va avea loc de Noaptea Europeană a Muzeelor pe 20 mai 2017, chiar în această Aulă a Bibliotecii Centrale Universitare Carol I, şi Golden Frame 030202, un program care susţine artele performative vizuale”.
Nominalizările pentru Tânărul prozator al anului 2016 au fost:Flavius ARDELEAN -“Miasma”, Editura Herg Benet; Tudor GANEA – “Cazemata”, Editura Polirom; Vlad ROMAN -“Cât mai aproape de tine”, Editura Univers. Premiul a fost oferit de doamna Mireille Rădoi,, apoi criticul literar Andreea Răsuceanu a spus câteva cuvinte despre autorul și cartea premiată.”
Mireille Rădoi: ”Un gând bun din Aula Bibliotecii Centrale Universitare Carol I. Pentru a patra oară găzduim această frumoasă manifestare. Astfel, ne confirmăm rolul istoric al așezământului înființat de Carol I, care, în scrisoarea către Lascar Catargiu, preciza că își dorește să înființeze un așezământ pentru binele tinerimii din această țară. Prin urmare nu există un loc mai inspirat în care să se desfășoare acest eveniment. Aici încercăm – și cred că și reușim- să promovăm excelența în cultura din țara noastră. Biblioteca Centrală Universitară Carol I nu este doar o bibliotecă, este mai mult decât atât, este un așezământ pentru promovarea excelenței în cultură. ”
Andreea Răsuceanu: ” Mă bucur foarte mult că mi-a revenit mie această sarcină. În ultimii ani, am vorbit ceva mai puțin despre surprize la această categorie a prozei contemporane mai ales tinere și foarte tinere. Anul acesta au fost niște apariții cu totul grozave, aș putea spune. A fost o concurență importantă. Câștigătorul din acest an vine cu un roman despre care s-a vorbit ca despre un policier fantastic. Mi-a plăcut în mod deosebit cartea aceasta pentru că avea elementul fantastic în prim plan, altfel decât am fi crezut că se mai poate scrie. Un roman cu o tensiune dramatică impecabilă care se menține până la sfârșit. Este vorba despre Tudor GANEA, cartea“Cazemata”, apărută la Editura Polirom. ”
Tudor Ganea: ”Mulțumesc doamnei Andreea Răsuceanu pentru cuvintele frumoase. Mulțumesc editurii Polirom pentru că a avut încredere în mine. Mulțumesc organizatorilor. Mulțumesc: Florin Iaru, Marius Chivu, Răzvan Petrescu și Mircea Țuglea, care mi-au dat încrederea să scriu.”
Juriul a ales dintre cei 9 nominalizați un tânăr autor căruia i-a acordat Premiul Tânărul Scriitor al anului 2016.
Bianca Burţa-Cernat: ” Deja ne-am obișnuit de câțiva ani buni ca premiul tânărul scriitor al anului să fie acordat cel mai adesea unui poet. Cred că anul acesta nu ne dezmințim, numai că acordăm Premiul unei poete. Este o situație inedită în cadrul Galei noastre. Premiul este acordat poetei Rita CHIRIAN. Pe Rita Chirian nu o cunoaștem doar în calitate de poetă, ci și în calitate de foarte bună comentatoare de poezie, ceea ce spune foarte mult. E o poetă cu un background foarte puternic. Îi citesc poeziile, o apreciez din toate punctele de vedere. ”
”Este un premiu pe care mi l-am dorit din toată inima. Mulțumesc celor care au avut încredere în cartea acesta.”, a spus Rita Chirian. Aceasta a citit din volumul premiat: ” câtă vreme încet” și dansează”.
Dan Mircea Cipariu: ”Premiile Galei Tinerilor Scriitori sunt tot mai râvnite şi mai respectate. După Ion Mureşan, Ioan Es Pop, Liviu Ioan Stoiciu, Dan Sociu, Octavian Soviany şi Teodor Dună, câştigătorii primelor şase ediţii pentru cartea de poezie a anului, doamna Nora Iuga câştigă Premiul Cartea de Poezie a anului 2016 pentru volumul “ascultă cum plâng parantezele”, Cartea Românească”.
Bianca Burţa-Cernat:” E greu să vorbești în public despre o poetă cum e Nora Iuga. Poezia, mai întâi de toate, este o stare de spirit. Nora Iuga a redebutat simbolic, după pragul anului 2000, când a fost redescoperită, recitită, odată cu noile promoții de scriitori. Nora Iuga este o autoare mereu tânără. Volumul premiat este un volum pe cât de simplu în aparență pe atât de sofisticat în construcție. Este o carte a constrastelor. O carte în care nu am găsit paranteze și care are nu mai mult de 3-4 adjective. ”
Dan Mircea Cipariu a transmis un salut din partea ministrului Culturii și Identității Naționale, Ionuț Vulpescu, cel care, la ediția din 2016, fusese prezent la Gală în calitate doar de iubitor al poeziei și al jazz-ului, două genuri de nișă care vor fi în atenția noului minister al culturii. Ionuț Vulpescu a transmis, de altfel, un salut special doamnei Nora Iuga, o personalitate unică a literaturii române contemporane.
Nora Iuga: ”M-au ales tinerii și în sală văd aproape numai fețe tinere. Este o bucurie. În ultimele două zile, am avut numai bucurii. De pildă, ieri și azi a fost soare. Mie mi-e foarte greu să trăiesc fără soare. O a doua mare bucurie a fost când am primit un telefon de la doamna consilier cultural Andreea Nanu. Ea nu mi-a spus de la început pe cine reprezintă, ci mi-a cerut adresa. Eu m-am mirat, de ce îmi cere cineva necunoscut adresa. Dânsa mi-a spus că vrea să-mi trimită un coș cu flori din partea președintelui. Eu m-am gândit, Dumnezeule, o fi de la președintele Uniunii, de la Nicolae Manolescu, dar asta nu mi s-a întâmplat niciodată. Și o întreb și ea spune: nu, de la președintele României. Dumnezeule, zic, de la Klaus Werner Iohannis! Și m-am pus pe un plâns. Cred că niciodată nu am fost mai emoționată ca în clipa aceea. Era un coș de orhidee mare cât un copac… ”
Nora Iuga a citit din volumul premiat: ” ochelarii din Germania”, ”venea noaptea un lup”, ” șapte grade plus două picioare” și ” era un cărăbuș”.
Gala a fost încheiată cu un moment retro-jazz, în interpretarea Nadiei Trohin și a maestrului Mircea Tiberian.
Rita Chirian s-a născut în 1982 la Botoșani, a debutat editorial în 2006 cu volumul de poezie „Sevraj”, care a obținut Premiul Național Mihai Eminescu – Opera prima. În 2010, publică „poker face”, urmat de „Asperger”(2012). Redactor al revistelor Poesis International și Euphorion. Trăiește la Sibiu.
„Pendulând între dens și esențializat, «Casa fleacurilor» completează diorama unei evoluții literare discrete, dar surprinzătoare, și impune o autoare ale cărei volume de început vor trebui recuperate de promoțiile literare mai noi.” (Emanuel Modoc)
„Rita Chirian e o exasperată; ea (…) propune peisaje în care sentimentul lasă locul unei violente angoase, iar el se 
ascunde într-o traumă sublimată în grotesc. Imaginaţia (dar şi scriitura, pe urmele ei), a devenit eliptică, fulgurantă, explozivă, redusă la un scenariu fantasmatic din care au fost eliminate (pe cît posibil) pasajele de legătură, epicismele de confort textual şi pretextele de lungire. Narativizarea stărilor a făcut loc unei poetici de implozie, de flash-uri în care notaţia de imediate se contopeşte cu febra unui premeditat (oricum, încurajat) delir imaginativ. Dacă nu frumuseţea convulsivă e ceea ce vrea Rita să recupereze, atunci sigur e opusul ei; gramatica stărilor e convulsivă constant (poate cu opţiune, poate cu spontaneitate), electrizată de o panică tradusă în producţie de groteşti. Formula ca atare e a unui minimalism cu combustie expresionistă şi cu viraje imaginative suprarealiste. Ceva, deci, aproape imposibil.” (Al. Cistelecan)
Tudor Ganea (n. 1983, Bucureşti) a absolvit în 2008 Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” şi este arhitect. În clasa a X-a a scris prima sa povestire, care i-a adus locul I la un concurs de proză între liceele din Constanţa, la care fusese înscrisă fără ştirea lui de către profesorul său de limba şi literatura română. De atunci a început să scrie – în special povestiri – şi nu s-a mai oprit timp de 15 ani. În toată această perioadă a fost însă unicul său cititor şi critic. În 2015 participă la un curs de creative writing ţinut
în tandem de Florin Iaru şi Marius Chivu, care îi apreciază prozele şi îi dau încredere în scrisul său.
Aşa ia naştere proiectul unui volum de proze scurte a căror acţiune se desfăşoară în cartierul constănţean Faleză-Nord, dar care devine în fapt un roman scris pe nerăsuflate: Cazemata.
Mohorîtă, ameninţătoare, asemenea unui monstru preistoric, vechea cazemată germană stă încă în picioare pe faleză. Un tînăr marginal ce-şi duce veacul prin tunelele despre care se spune că o leagă de mare e găsit fără viaţă pe cupola ei, cu trupul brăzdat de tăieturi. Trei muncitori de pe şantierul unui bloc ce urmează să fie înălţat peste cazemată dispar fără urmă unul după altul. Inspectorul Adamescu este infiltrat în zonă pentru a ancheta sub acoperire straniile evenimente. Sub pojghiţa realităţii mizere a unui mic cartier de la malul mării, tînărul poliţist descoperă o lume fabuloasă, populată de personaje ca Olube, Borhot, Liţoi, Baban, Turcoaica, femeia fără vîrstă, sau Coco, proxenetul fără buze. Poveştile lor fantastice conturează treptat istoria bătrînei fortificaţii, asupra căreia pare să plutească un blestem şi a cărei influenţă asupra lumii ce o înconjoară este departe de a fi luat sfîrşit.
„Din momentul în care necunoscutul Tudor Ganea a dat gata cea de a doua povestire consecutivă (şi impecabilă) la Cursul de scriere creativă, am avut o revelaţie. Tonul sigur, stăpînirea cuvintelor, complicaţia clară şi subtilă a subiectului, viteza cu care patina pe suprafaţa alunecoasă a textului, fără să cadă în ridicol sau emfază, senzaţia de plin şi gol pe care izbutea s-o transmită, amestecînd timpurile, realitatea, amănuntele, mi-au spus că am de a face cu un fenomen. Tudor Ganea e stăpînul unui domeniu. Şi-a construit o lume fantastică, dar pipăibilă şi recognoscibilă, pînă în momentul în care misterul tulbură apele, în perimetrul Constanţei şi al mării. Acolo se plimbă, fără să perceapă realitatea înconjurătoare şi fără să elibereze secrete întunecate, personaje memorabile. Fiecare are o identitate precisă, fiecare are o poveste care trebuie spusă – deşi nu o să ştii niciodată care e adevărul adevărat. Acest debut ar trebui notat de critică în carneţelul de bal. E un mare talent.” (Florin Iaru)
„Tudor Ganea surprinde prin faptul că, deşi aflat la prima carte, stăpîneşte perfect tehnicile narative, are tensiune, ritm, povesteşte cu forţă şi, mai ales, ştie cum să gliseze în chipul cel mai natural elementele fantastice în real (sau invers) într-o lume a cărţilor tot mai invadate de un neorealism sufocant. O carte care merită din plin să fie citită, un autor care cred că va avea o frumoasă carieră literară.” (Răzvan Petrescu)
Alex Văsieş s-a născut pe 14 iunie 1993, la Bistriţa. A absolvit Facultatea de Litere din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, unde în prezent studiază ca masterand. În 2012, a debutat cu volumul Lovitura de cap, publicat de Casa de Pariuri Literare, obţinînd Premiul USR Cluj pentru debut.
“Instalaţia” este o carte despre sfîrșitul copilăriei, despre adolescență și despre dragoste.
O actualizare a puterii și frumuseții memoriei, care fixează adîncimea și imaginile unui limbaj al dispariției. Un inventar al substituirilor, transpus într-un discurs autoreferențial și tehnologic, dar și o meditație asupra nostalgiei, asupra liniilor de fugă care pot distorsiona modelul, insinuîndu-se ca forme aparent distincte, particulare spre o afectivitate păstrată în permanență drept reper inevitabil.
„De multe ori m-am întrebat cum va arăta în literatură adolescenţa celor care s-au născut în anii ’90. Pe cea a douămiiştilor am perceput-o mai ales ca pe o lungă secvenţă în care personajul principal cutreieră fără ţintă un cartier cu reguli aspre şi bătăi. Cei de după ei, şi cred că Alex e unul dintre cei mai coerenţi, sînt în ipostaza omului încărcat cu legături şi fire electrice (vezi Şerban Savu). De la periferie, detaşaţi, fac posibilă conectarea. Îngroapă firele şi le montează în tablou pentru aprinderea instalaţiei.” (Andrei Dósa)
„Dacă poeţii minimalişti din ultimii ani încearcă adesea să trişeze subtil decupînd din real aspectele lui violente (i.e. maximale), Alex Văsieş riscă prin pariul total pe placiditate. Nu e vorba însă doar de o înregistrare cu intensitate scăzută a datelor realului şi a dinamicii «deplasărilor atomice», ci de un mult mai subtil proces de asceză: un ghid fără emfază de How to disappear completely în spatele texturii realului.” (Alex Goldiş)
Simona IONIȚĂ
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius