Cum a arătat iarna în București în ultimul secol și mai bine

[Bucuresti]

http://rezistenta.net/2017/01/iarna-bucuresti.html

Iarna în capitală e, în prezent, motiv de Breaking News. Cum dă o ninsoare mai serioasă, începe o isterie în mass media, pe net, peste tot. IADUL ALB A LOVIT. TEROAREA ALBĂ A CUPRINS ȚARA. Drumuri blocate, nămeți cât casa, autorități locale incompetente și incapabile să gestioneze o deszăpezire ok. Cam asta auzi an de an. Totuși, să nu uităm că Bucureștiul a trecut prin multe ierni de-a lungul istoriei sale și nu toate au ajuns pe prima pagină a ziarelor. De-asta avem arhivele foto.

M-am gândit să mă uit cum au arătat iernile ultimului secol și un pic în București. Am ales câte o imagine din fiecare deceniu începând cu anii 1900 și venind până-n zilele noastre. Pozele sunt alese la întâmplare și nu-s neapărat reprezentative pentru tot deceniul respectiv, dar asta e și ideea, să surprindă un moment dintr-o iarnă demult trecută. Uite ce-am găsit ↓↓↓

→ Anii 1900. În 1906, Expoziția Generală Română din Parcul Carol I practic în țiplă, nouă-nouță, înainte de inaugurare. Fusese organizată în principal pentru celebrarea a 40 de ani de domnie ai regelui Carol I. Esplanada (aleea centrală) era bordată de pavilioane diverse, iar perspectiva ducea spre dealul Trocadero, în vârful căruia trona Palatul Artelor (amplasamentul Mausoleului Comunist din prezent). (foto via Arhiva de Imagine MȚR)

→ Anii 1910. La final de 1918, după Marea Unire de la 1 Decembrie, au avut loc Festivitățile Unirii în București. Membrii Guvernului aflat în exil la Iași pe perioada Primului Război Mondial și a ocupației germane a capitalei s-au întors, la fel și familia regală. În Piața Academiei (azi Piața Universității) a avut loc o paradă militară la care au participat (de la stânga la dreapta, pe cai): principele moștenitor Carol (viitor rege Carol al II-lea), generalul francez Henri Mathias Berthelot, regele Ferdinand și regina Maria. Pe fundal, Palatul Generala, azi sediu BCR.

→ Anii ’20. Cca. 1921 și trafic pe bulevardul Elisabeta, în jos spre Grădina Cișmigiu. În stânga – Eforia Spitalelor Civile (azi Primăria Sectorului 5), în dreapta – Cercul Militar. Era epoca în care automobilele încă se intersectau pe străzi cu trăsurile.

→ Anii ’30. O poză celebră a fotografului-cronicar Nicolae Ionescu, datată cca. 1935. E făcută în zona zero a capitalei, în plin centru, pe Calea Victoriei, la Casa Capșa (în stânga). Pe fundal-dreapta, Hotelul Bulevard.

→ Anii ’40. Într-o poză din iarna lui 1941, fotograful Willy Pragher a prins agitația din Piața I. C. Brătianu (azi Piața Universității) pe vremea când nu exista pasajul pietonal care să permită traversarea subterană a intersecției. Pasajul urma să apară abia în 1970. Am scris despre evoluția Pieței Universității.

→ Anii ’50. O imagine din arhiva Agerpres cu cea mai grea iarnă din secolul 20 în București, iarna anului 1954. Oamenii muncesc de zor să elibereze Calea Victoriei de zăpadă, chiar în dreptul Restaurantului Republica (denumirea de la acel moment a Casei Capșa). Vezi un set de 54 de poze din acea iarnă.

→ Anii ’60. “Armata în lupta contra albului” – imagine de propagandă din presa iernii lui 1969 cu un tanc care deszăpezea șoseaua Kiseleff în dreptul Arcului de Triumf. În prezent mai vezi tancuri pe acolo doar la defilarea de 1 Decembrie. (foto via Bucureștiul în imagini)

→ Anii ’70. Oameni întorcându-se de la cumpărături și traversând Calea Giulești pe unde se putea, în iarna lui 1979. Se văd blocurile șaizeciste care au civilizat fosta comună suburbană. (foto: Șerban Lăcrițeanu via Bucureștiul meu drag)

→ Anii ’80. Oamenii traversează un maidan imens din inima capitalei în iarna lui 1984, pe locul fostului cartier Antim, demolat de regimul Ceaușescu. Biserica Albă-Postăvari, de la poalele dealului Uranus/Arsenalului/Spirii, urma să fie dinamitată în câteva luni. Totul pentru a aduce la viață proiectul noului centru civic ceaușist bucureștean. Pe locurile astea e azi Piața Constituției, în fața Casei Poporului. (foto: Radu Caulea)

→ Anii ’90. Noul centru civic bucureștean, înghețat la propriu și la figurat în iarna lui 1993. Proiectul megalomanic ceaușist fusese sistat de Guvernul Roman în 1990 și avea să fie finalizat oarecum după anul 2000. În imagine, Dâmbovița pe cel mai lat segment al ei, pozată de pe șantierul Bibliotecii Naționale. În stânga, blocurile de pe Splaiul Unirii, la acea dată nefinalizate. În dreapta, blocurile de pe bulevardul Victoria Socialismului (actual Unirii), aflate și ele în etapele finale de construcție. Pe fundal, Casa Republicii (actual Parlament), unde peste un an avea să se mute Camera Deputaților. (foto: Andrei Pandele)

→ Anii 2000. Strada Halelor din Piața Unirii pozată de pe acoperișul Magazinului Unirea în iarna lui 2003. Se vede frumosul șir de construcții vechi care bordează centrul istoric și au scăpat de demolările anilor ’80, inclusiv Hanul Manuc, în forma actuală un fals istoric despre care am vorbit. Pe fundal, gemenii Sitraco de la Piața Națiunile Unite (pe atunci nefinalizați), care prefațau prăpădul ceaușist care avusese loc în zona adiacentă. (foto: Andrei Bîrsan/Bucureștiul meu drag)

→ Anii 2010. Iarna lui 2014 în Vatra Luminoasă, cu emblematicile blocuri staliniste din anii ’50 din zona străzii Lt. Victor Manu în dreapta și cu parcelarea interbelică de locuințe ieftine în stânga. (foto: pagina Vatra Luminoasă)