Newsletter Agentia de carte - 5 septembrie 2020

[altmariusbook]

“Romanul ”Copilăria lui Kaspar Hauser” de Bogdan-Alexandru Stănescu...

---

• Romanul ”Copilăria lui Kaspar Hauser” de Bogdan-Alexandru Stănescu ...
• România, vedetă alături de Cuba și Vietnam, la Festivalul Culturii ...
• Muzică românească, transmisă online sâmbăta de ICR
• TNB redeschide stagiunea în sălile de spectacol
• Emisiunea de mărci poștale ”Rafael Sanzio, 500 de ani de la trecere...
• Artista Dorina Horătău, prezentă cu instalația multimedia „NATAL” l...
• Institutul Cervantes reia difuzarea filmelor online gratuite pe Vimeo
• Metal, valuri, vaci, miere și pură nebunie, la American Independent...
• „De la vlădică la opincă”
• Crime+Investigation difuzează, în premieră, seria documentară „Vict...

Romanul ”Copilăria lui Kaspar Hauser” de Bogdan-Alexandru Stănescu ... Posted: 04 Sep 2020 09:05 AM PDT Bogdan-Alexandru Stănescu este invitat la cea de-a VIII-a ediție a prestigiosului „Festival of World Literature Zagreb” (Croația), care se va desfășura în perioada 6-12 septembrie 2020.  Participarea sa – în data de 9 septembrie, miercuri – este prilejuită de apariția în limba croată a romanului Copilăria lui Kaspar Hauser (Polirom, 2017) la editura Fraktura, sub semnătura reputatului traducător Goran Čolakhodžić. Fraktura este una dintre cele mai importante edituri din Croația, în portofoliul acesteia regăsindu-se nume mari ale literaturii universale contemporane: Amos Oz, David Grossman, Péter Esterházy, Javier Cercas, Daniel Mendelsohn, Cees Nooteboom, Andrzej Stasiuk, Jón Kalman Stefánsson, Carlos Ruiz Zafón etc.  Apărut în anul 2017 în colecția „Ego. Proză” a Editurii Polirom, Copilăria lui Kaspar Hauser a primit Premiul pentru „Proză”, în cadrul Premiilor „Nepotu’ lui Thoreau”, ediţia 2017, Premiul Radio România Cultural la categoria „Literatură”, ediţia 2018, Premiul Festivalului primului roman de la Chambéry, Franţa, ediţia 2018. Romanul a fost nominalizat pe lista scurtă a Premiului European pentru Literatură, 2019, și este în curs de traducere în Franţa (Phébus), Ungaria (Jelenkor), Bulgaria (Janet 45) şi Macedonia (Antolog). Bogdan-Alexandru Stănescu este reprezentat extern de agenția literară londoneză The Susijn Agency Ltd: http://www.thesusijnagency.com/BogdanAlexandruStanescu.htm.   Roman de maturizare, roman al deformării, 12 povestiri cu acelaşi narator, toate aceste variante sînt corecte şi, în acelaşi timp, departe de a descrie cu exactitate Copilăria lui Kaspar Hauser, o reinterpretare a motivului literar al copilului crescut de lupi. Romanul lui Bobiţă, pasager al tramvaielor ceauşiste, explorator al vechilor crematorii şi al şantierelor din Berceni, este şi unul dedicat Bucureştiului, surprins în perioada sa de trecere de la socialismul luminos la democraţia originală. Dar cea mai importantă rămîne explorarea memoriei într-o proză ce se hrăneşte din materia vîscoasă a melancoliei.   „Bogdan-Alexandru Stănescu este unul dintre cei mai talentați scriitori români din noua generație.” (Norman Manea)       Bogdan-Alexandru Stănescu (n. 1979) este scriitor, eseist, traducător, editor. A debutat cu cronică literară în revista Luceafărul (1999), pe cînd era junior editor al Ziarului de Duminică. A publicat proză scurtă în majoritatea antologiilor „Prima mea…” de la Editura ART. În 2010 a publicat împreună cu Vasile Ernu volumul Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc (Polirom), iar în 2012 a debutat ca poet, cu volumul Apoi, după bătălie, ne-am tras sufletul (Cartea Românească), nominalizat la premiile revistei Observator cultural şi la premiile Radio România Cultural pe anul 2012. În 2013 a publicat la Editura ART volumul Enter Ghost. Scrisori imaginare către Osip Mandelştam, iar în 2014, cel de-al doilea volum de poeme, anaBASis (Cartea Românească), nominalizat la premiile Radio România Cultural. În 2017 a publicat romanul Copilăria lui Kaspar Hauser (Polirom), pentru care a primit Premiul pentru „Proză”, în cadrul Premiilor „Nepotu’ lui Thoreau”, ediţia 2017, Premiul Radio România Cultural la categoria „Literatură”, ediţia 2018, Premiul Festivalului primului roman de la Chambéry, Franţa, ediţia 2018, a fost nominalizat pe lista  scurtă a Premiului European pentru Literatură, 2019, şi este în curs de traducere în Franţa (Phébus), Ungaria (Jelenkor), Bulgaria (Janet 45) şi Macedonia (Antolog). Din 2012 este doctor în filologie, cu teza Emil Botta: Ars moriendi. A tradus din Alberto Manguel, James Joyce, Tennessee Williams, William Faulkner, Sandra Newman, Edward Hirsch, Paul Auster, Daniel Mendelsohn, Sue Prideaux. Cel mai recent titlu publicat de Bogdan-Alexandru Stănescu: Caragiale. Scrisoarea pierdută (Polirom, 2019).   Număr de vizualizări :10http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/jbVQISKLBeI?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

România, vedetă alături de Cuba și Vietnam, la Festivalul Culturii ... Posted: 04 Sep 2020 08:54 AM PDT Festivalul Culturii Călătoriilor „Viziunea asupra lumii” de la Toruń, Polonia, se desfășoară în acest weekend cu România țară invitată de onoare, alături de Cuba și Vietnam. Institutul Cultural Român de la Varșovia este partener al ediției din acest an, organizând mai multe evenimente în program. La fiecare ediție, Festivalul Culturii Călătoriilor prezintă într-o manieră complexă trei țări alese pentru promovarea călătoriilor bazate pe principiul toleranței interculturale. „Viziunea asupra lumii” reunește o serie de prezentări, realizate pe de-o parte de călători polonezi în cele trei țări și, pe de altă parte, de persoane originare din țările respective, care locuiesc în prezent în Polonia. Perspectivele sunt adesea complet diferite. Această formulă oferă un spațiu de discuție despre diversele viziuni asupra lumii și permite depășirea granițelor și combaterea stereotipurilor. În acest an, invitatele de onoare sunt trei culturi și țări diametral opuse, provenind din trei continente, totodată destinații de călătorie atractive. Dar motivul decisiv al alegerii lor a fost faptul că în mediul polonez pot fi întâlnite din ce în ce mai des persoane aparținând acestor naționalități, de aici necesitatea de a vorbi despre multiculturalism și toleranță. În programul românesc vor fi prezentate expoziția „Pâinea”, realizată de ICR Varșovia care prezintă modul de preparare și coacere în diverse regiuni, filmul documentar de lungmetraj „România neîmblânzită” (grație producătorului Auchan România), precum și o foto-cabină mobilă, ilustrată cu lucrările pictorului român, Emil Moise-Szalla, stabilit de mai mulți ani lângă Toruń. Cabina va porni de la Centrul „Dwór Artusa” și va circula prin Orașul Vechi ca o garderobă mobilă care include costume și obiecte de recuzită, precum și cu un sistem de realizarea a reproducerilor fotografice după picturile artistului român, înfățișând centrul vechi al orașului, aflat pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Călătorii Michał Torz, jurnalist, autorul unor ghiduri de călătorie despre România, Michał Sowa, coordonatorul proiectului Caravana Go Romania, Agnieszka Roszkowskași Ula Kalinowska, originară din Toruń, vor intra în dezbateri cu Ignat Timar, consulul onorific al României la Cracovia, Teodor Ajder, cofondator și redactor al publicației „Mamałyga Warszawska”/„Mămăliga de Varșovia”, Emil Moise-Szalla, pictor român, stabilit lângă Toruń și Sabra Daici, coordonator de programe în cadrul ICR Varșovia. ICR Varșovia va realiza, de asemenea, un stand românesc, la care va prezenta și distribui materiale de promovarea a României și a domeniilor de activitate ale Institutului, precum și traduceri literare românești, publicate de edituri poloneze. Programul va fi îmbogățit cu acțiuni realizate în spațiul exterior, precum jocuri urbane, chestionare, ateliere de pictat steaguri. Festivalul este organizat de Your Plan Culture, Fundația Emic și Centrul Cultural „Dwór Artusa”, în spațiile căruia se vor desfășura evenimentele din acest an, cu sprijinul financiar al Orașului Toruń și al prefecturii voievodatului Cuiavia și Pomerania. Programul evenimentelor românești Sâmbătă, 5 septembrie, la Dwór Artusa w Toruniu (Rynek Staromiejski 6): 11:00-13:00 Prelegeri multimedia ale călătorilor polonezi prin România 13:00-13:30 Români în Polonia – își spun povestea și istorisesc din exeperințele personale 13:30-14:30 Dezbatere cu participarea tuturor invitaților și a publicului 14:30 și 20:00 Proiecții ale filmului „România neîmblânzită”, r. Thomas Barton-Humphreys, România, 2018, 90 min. / Artus Cinema, proiecție în limba română cu subtitrări în polonă 10:00-23:00 Expoziția de fotografie „Pâinea” 11:00-14:00 și 16:00-19:00 Foto-cabină mobilă, ilustrată cu lucrările pictorului român, Emil Moise-Szalla Intrarea este liberă. Programul se va desfășura conform regulilor sanitare actuale.   Număr de vizualizări :17http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/8g9yoBJxL78?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Muzică românească, transmisă online sâmbăta de ICR Posted: 04 Sep 2020 04:47 AM PDT Creația muzicală românească este pusă în valoare și expusă publicului de Institutul Cultural Român printr-o serie de videoclipuri, pe care le va transmite în fiecare sâmbătă, de la ora 15.00, pe canalele de comunicare online ale ICR București și ale reprezentanțelor din străinătate. În videoclipurile difuzate, ansambluri și orchestre de prim rang, Violoncelissimo, Orchestra Română de Tineret și Corul deTineret Alternativ, conduse de Marin Cazacu, Cristian Mandeal, Voicu Popescu, cu soliști valoroși precum Ion Bogdan Ştefănescu, Clementina Ciucu-Ristea, Diana Moş, Adriana Maier, interpretează muzică de George Enescu, Theodor Rogalski, Pascal Bentoiu, Pretorian Vlaiculescu. Primul videoclip ce va fi difuzat sâmbătă, 5 septembrie 2020, de la ora 15.00, conține„Cantabile şi presto pentru flaut şi pian” de George Enescu, în interpretarea lui Ion Bogdan Ştefănescu și a Clementinei Ciucu-Ristea. Prin aceste incursiuni în trecutul creației muzicale românești, interpretate de valori interpretative ale prezentului, proiectul derulat de ICR, în colaborare cu Asociația Culturală Pro Contemporania, marchează 100 de ani de la înființarea Societății Compozitorilor Români, care aduna în 1920 artiştii independenţi ai vremii din domeniul creaţiei muzicale sub protecția unei entităţi care să-i reprezinte. PROGRAMUL ONLINE Pagina oficială a ICR pe Facebook: 1.Sâmbătă, 5 septembrie 2020, ora 15.00 George Enescu – Cantabile şi presto pentru flaut şi pian Interpreţi: Ion Bogdan Ştefănescu, Clementina Ciucu-Ristea Sâmbătă, 12 septembrie 2020, ora 15.00 Theodor Rogalski – Trei dansuri româneşti Interpreţi : Orchestra Română de Tineret, dirijor Cristian Mandeal Sâmbătă, 19 septembrie 2020, ora 15.00 Pascal Bentoiu – Sonata pentru vioară şi pian Interpreţi: Diana Moş, Adriana Maier Sâmbătă, 26 septembrie 2020, ora 15.00 Pretorian Vlaiculescu – Brâul Interpreţi: Corul de tineret Alternativ, Voicu Popescu Sâmbătă, 3 octombrie 2020, ora 15.00 Suita folclorică românească (prelucrare pentru 8 violoncele de Radu Sinaci) Interpreţi: Violoncelissimo, Marin Cazacu             Număr de vizualizări :34http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/Wq9Sk2NZxCs?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

TNB redeschide stagiunea în sălile de spectacol Posted: 04 Sep 2020 04:40 AM PDT Teatrul Naţional din Bucureşti anunţă redeschiderea stagiunii, pentru început la trei dintre sălile aflate în interiorul clădirii: Sala Mare, Studio şi  Pictura.  În seara zilei de 16 septembrie 2020, ”Noii infractori”, comedia de mare succes a scriitoarei israeliene Edna Mazia, revine pe scena Sălii Mari după o jumătate de an de întrerupere cauzată, după cum ştim, de epidemia de coronavirus. Pe 8 martie 2020 avea loc cea de-a 32-a reprezentaţie a piesei regizate de Ion Caramitru, iar la numai o zi distanţă, pe 9 martie, aveau să se suspende reprezentaţiile tuturor  teatrelor. Între primele titluri ce revin pe afişul stagiunii veţi regăsi şi Micul infern de Mircea Ştefănescu şi Allegro ma non troppo de Ion Minulescu (la Sala Mare), Bârfe, zvonuri şi minciuni de Neil Simon (la Sala Studio), O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopţii după un roman de Mark Haddon, Figuranta de Andreas Petrescu, A fost odată în România şi Omul care a văzut moartea de Victor Eftimiu  (la Sala Pictura). Până la finalul acestei luni, reprezentaţiile în aer liber  – oază  de reconfortare şi oxigen teatral  pentru publicul iubitor de spectacol – continuă în ambianţa plăcută şi elegantă din  Amfiteatrul TNB, amplasat sus pe teatru! Și tot acolo,  în cadrul proiectului 9G la TNB, va avea loc în zilele de 15 și 22 septembrie premiera spectacolului M de la Murphy, conceput de Andrea Gavriliu, apreciată drept unul dintre cei mai interesanţi coregrafi ai momentului.  M de la Murphy  este un puzzle coregrafic, un spectacol de teatru fizic de o excepţională inventivitate şi forţă de expresie ce antrenează 8 performeri, actori şi dansatori fantastici, ce aduc în faţa dumnevoastră, într-o oră de magie a mişcării, ironia, candoarea şi filosofia  frustă a legilor lui Murphy. Din 15 septembrie, în premieră la TNB! De neratat! Noutăţile repertoriale, precum şi evenimentele organizate în jurul acestora sunt prezente de-acum şi on-line pe canalul de Youtube al teatrului, TNB TV. Lansat în 20 iulie, TNB-TV vă va prilejui în continuare, la început de săptămână, lunea, de la ora 19.00, întâlniri speciale, interviuri cu actori, regizori, scenografi, tehnicieni de spectacol, pe scurt oameni de teatru, în special din echipa Teatrului Național, dar și cu cei care ni se vor alătura pe parcursul proiectelor derulate aici.  TNB-TV on-line este un prim pas către o televiziune on-line dedicată adevăratelor vedete, cum ne place să spunem, în contextul în care termenul ”vedetă” este folosit, parcă, în ultima vreme, prea des și prea fără atenție. Programul complet al Teatrului Naţional pentru redeschiderea stagiunii îl găsiţi pe site, la adresa www.tnb.ro. Şi, tot de acolo puteţi afla noile măsuri de protecţie ce privesc prevenirea contaminării cu SARS CoV 2. Celelalte, care credem că vă sunt deja cunoscute, între care purtarea obligatorie a măștii și termoscanarea, rămân neschimbate. Enumerăm câteva dintre noile măsuri: Respectarea distanțării de minimum 1,5 m între persoane – de la intrarea în teatru, în sălile de spectacol, la toalete și la ieșirea din sală. Spectacolele se vor desfăşura fără pauze pentru a se evita aglomerarea spaţiilor din foaiere. Distanţa dintre scenă şi spectatori trebuie să fie de minimum 3 m. Referitor la distribuţia locurilor în sală: se va aloca câte un scaun liber între spectatori. În ceea ce priveşte achiziţionarea biletelor se recomandă în continuare procurarea acestora  on-line. În cazul achiziţiei biletelor de la Casa de bilete, se încurajează utilizarea plăţii cu cardul contactless sau cu telefonul. Programul TNB va fi anunţat de la o săptămână la alta, în funcţie de evoluţia pandemiei şi de măsurile ce se vor impune de la o etapă la alta. Rămâneţi aproape, pregătim veşti dintre cele mai bune şi frumoase pentru noua stagiune. Vă aşteptăm cu bucurie să reveniţi la teatru, în Teatrul Naţional din Bucureşti!  // anunță TNB.   Număr de vizualizări :26http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/-cqD5G0BoWg?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Emisiunea de mărci poștale ”Rafael Sanzio, 500 de ani de la trecere... Posted: 04 Sep 2020 04:20 AM PDT image description Romfilatelia propune colecționarilor o nouă tematică dedicată evenimentelor culturale, prin emisiunea de mărci poștale Rafael Sanzio, 500 de ani de la trecerea în neființă, care va intra în circulație miercuri, 9 septembrie 2020.  Rafael a fost unul dintre artiștii reprezentativi ai Renașterii, celebru pentru „Madonele” sale, inclusiv „Madona Sixtină”, dar și pentru operele care înnobilează apartamentele Palatului Vaticanului din Roma. Rafael Sanzio, cunoscut și ca Raffaello, s-a născut la 6 aprilie 1483, în orașul Urbino din Italia, un centru cultural al epocii, cu aristocrați care încurajau arta. Tatăl artistului, Giovanni Santi, era de asemenea pictor, la curtea ducelui din Urbino. Rămas orfan la numai 11 ani, Rafael a preluat atelierul tatălui și a început să picteze edificii religioase din orașul natal, remarcându-se prin viziunea sa originală. image description În jurul anului 1500 a fost primit în ucenicie de Pietro Vannunci, un artist renascentist din Perugia, cunoscut și ca Perugino. Alături de acesta, Rafael și-a perfecționat stilul artei religioase, în anii în care a pictat mai multe biserici din Perugia. În perioada de ucenice a luat și lecții de filosofie, fiind impresionat de scrierile lui Platon, care i-au influențat semnificativ lui Rafael stilul artistic. În anul 1504, Rafael s-a mutat la Florența, unde a vizionat operele unor titani ai Renașterii, precum Leonardo da Vinci sau Michelangelo. În anii florentini, Rafael a pictat celebrele „Madone”, influențate de Da Vinci, însă într-un stil original, care îi impresionează până astăzi pe iubitorii artelor. O altă pictură celebră realizată la Florența este „Punerea în mormânt a Mântuitorului”, influențată de Michelangelo. Spre finalul anului 1508, Rafael a fost invitat de Papa Iuliu al II-lea la Vatican, ca să decoreze vechile apartamente ale lui Nicolae al V-lea, așa-numitele „Stanze”. Prima realizare a fost decorarea încăperii „Stanza della Segnatura”, apreciată de papă, care i-a încredințat decorarea sălii alăturate, „Stanza di Eliodoro”, în care au fost glorificate realizările pontificatului. image description După anul 1514, când artiștii consacrați ai epocii au murit sau au fost îndepărtați, Rafael a rămas singurul dintre marii renascentiști acceptați la Roma de Iuliu al II-lea. Artistul a condus lucrările de arhitectură de la Vatican, „Logiile” și decorarea lor, terminarea decorării de la Capela Sixtină, printr-o serie de tapiserii, la care se adăugă numeroase și remarcabile lucrări particulare.   Rafael s-a remarcat și prin creația sa arhitecturală. În anul 1520 a ridicat palatul „Branconio dell Aquila” din Roma, în prezent dispărut, dar și planurile unei vaste vile pentru Giulio de Medici, viitorul papă Clement al VII-lea, la Monte Mario, construită în perioada 1517-1525, un edificiu folosit și în prezent de Ministerul italian de Externe. Rafael Sanzio a murit la 6 aprilie 1520, în ziua în care a împlinit 37 de ani, în culmea gloriei și a creativității. I-a fost fatală o insuficiență cardiacă provocată, foarte probabil, de munca mult prea intensă. Papa a organizat funeralii fastuoase, iar trupul său a fost depus în Pantheonul din Roma. Pe cele două timbre ale emisiunii, cu valoarea nominală de 8,50 lei, sunt ilustrate portrete ale pictorului Rafael Sanzio.     Emisiunea de mărci poștale „Rafael Sanzio, 500 de ani de la trecerea în neființă” va fi disponibilă începând de miercuri, 9 septembrie 2020, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul online: http://romfilatelia.ro/store/. Aceasta este completată de plicul „prima zi”, coala de 28 timbre + tęte-bęche și 4 tabsuri (14 serii), minicoala de 5 timbre + 1 vinietă și bloc de 4 timbre cu manșetă ilustrată (2 serii).   Număr de vizualizări :7http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/Y0nLvFD4BCw?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Artista Dorina Horătău, prezentă cu instalația multimedia „NATAL” l... Posted: 04 Sep 2020 04:16 AM PDT „NATAL”, instalația multimedia concepută și realizată de artista Dorina Horătău, va reprezenta România la „Contextile” 2020, Bienala de Artă Textilă Contemporană, care se desfășoară la Centrul Cultural Vila Flor, Guimarães (Portugalia), în perioada 5 septembrie – 25 octombrie. Institutul Cultural Român sprijină participarea artistei Dorina Horătău, aflată printre cei 50 de artiști din 29 de țări câștigători ai apelului lansat de „Contextile” 2020, la care s-au înscris 870 de artiști (din 65 de țări) cu aproximativ 1.150 de lucrări. Românca va susține și o prelegere cu titlul „Material conținut și spațiu conținător” / „Content material and container space” la conferința Textile TALKS din cadrul Bienalei. Conceptul lucrării interoghează condiția omului actual în relație cu mediul în care acesta îşi desfăşoară existența. Urmărind memoria, parcursul personal și „replicarea” unor spații sau situații trăite, artista autoare face apel la adevărul mitic al locurilor natale pentru a propune un ansamblu spațial monolitic, în care elementele naturale, precum conglomeratele de frunze sau pământul amestecat cu bălegar de cal, capătă această definiție: „Astăzi, tradiţiile şi oamenii satelor sunt un produs de consum asociat politicilor actuale de globalizare.” „NATAL” va fi prezentată în cadrul expoziției internaționale la Centrul Cultural Vila Flor din Guimaraes, în perioada 5 septembrie – 25 octombrie. „Consider că manifestările găzduite de orașul Guimaraes sunt unele de înaltă ținută, reunind personalități importante ale domeniului artei textile contemporane, de la care sunt convinsă că voi afla lucruri importante, care mă vor ajuta să pătrund mai mult esența acestui tip de creație. Apreciez, de asemenea, constanta cultivării domeniului artelor textile, gen creativ ce necesită travaliu și dedicație deosebite, cu autori și opere de excelență, dar care, din păcate, sunt încă prea puțin vizibile în «delta» artelor contemporane. Fiecare efort de a redescoperi, de a readuce la viață natura și cultura cât mai multor personalități, țări și locuri merită, cred, aprecierea celor mai prestigioase foruri ale artei și culturii contemporane. Mulțumesc, așadar, pentru oportunitatea de a participa la un astfel de eveniment-nucleu în calitate de reprezentant al creației textile românești și, desigur, Institutului Cultural Român pentru întreg sprijinul acordat”, a declarat artista Dorina Horătău. Prelegerea cu titlul „Material conținut și spațiu conținător” / „Content material and container space” urmează să fie prezentată la conferința Textile TALKS, care are loc între 6 și 7 septembrie. Autoarea se concentrează pe activitatea creativă din conceptul tematic „Locuri ale memoriei”/ „Places of Memory“, cu referințe la parcursul artistic propriu în contextul manifestărilor contemporane. Acesta se construiește pe conceptele de memorie și amintire pe care le explorează printr-o invitație la o dezbatere teoretizată din punct de vedere estetic, cu public de specialitate, artiști invitați la Bienală, presa culturală,  reprezentanți ai mediului universitar local și internațional. „Contextile” are loc în Portugalia din 2012, cu scopul declarat de a disemina ceea ce se realizează cel mai bine în arta textilă contemporană la nivel internațional și de a plasa textilul în contextul artei contemporane. Juriul multidisciplinar, format din Lala de Dios (curator și profesor de istorie a artei și textilelor), Janis Jefferies (curator și profesor emerit de arte vizuale),  Rosa Godinho (artist vizual și textil), Jorge Costa (curator și director artistic), Cláudia Melo, director artistic al „Contextile” 2020, a facut selecția pe baza conceptul tematic lansat „Locuri ale memoriei” / „Places of Memory”, precum și a criteriilor, termenilor și condițiilor: înaltă creativitate, originalitate și expertiză în ceea ce privește elementul textil, construcție, temă, concept, material utilizat (conform https://contextile2020.pt/). Dorina Horătău (n.1969) este artist vizual cu experienţă în domeniul artelor şi designului textil. Începând cu anii 1990, este preocupată de subiectele legate de compoziţia spaţiului interior şi integrarea gestului textil în cadrul acestuia ca accent şi simbol. Acoperă o gamă largă de definiţii ale obiectelor realizate manual cu ajutorul fibrei – instalaţie (textilă), obiect textil spaţial, ambiental, „entitatea sau prezenţa textilă” cu ajutorul materialelor de lucru convenţionale şi mai puţin convenţionale.   Număr de vizualizări :27http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/kon49etqDo0?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Institutul Cervantes reia difuzarea filmelor online gratuite pe Vimeo Posted: 04 Sep 2020 01:00 AM PDT Odată cu începutul toamnei, Institutul Cervates reia difuzarea filmelor online gratuite pe platforma Vimeo, propunându-ne patru filme contemporane, două filme de ficțiune și două documentare, reunite sub formula „Contemporáneos”.  Proiecțiile, realizate în colaborare cu Agenția Spaniolă de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare (AECID), vor putea fi văzute în versiune originală spaniolă, cu subtitrare în limba engleză, de către toți prietenii Institutului Cervantes pe canalul Vimeo, timp de 48 de ore, începând de la ora 21.00 a fiecărei zile de vineri a lunii. Accesul este liber.  Cele patru filme contemporane programate să ruleze luna aceasta sunt: pe data de 4 septembrie – La mano invisible, în regia lui David Macián (2017), pe data de 11 septembrie – El mar nos mira de lejos, în regia lui Manuel Muñoz Rivas (2017), pe 18 septembrie – Los demás días, în regia lui Carlos Agulló (2017) și, pe 25 septembrie – La Reconquista, în regia lui Jonás Trueba (2016). Patru producții cinematografice semnate de tineri cineaști spanioli, extrem de diferite între ele din punctul de vedere al tematicii și limbajelor folosite, demonstrând încă o dată capacitatea cinematografiei de a ține pasul cu sfera creativă, de a fi în actualitate și de a reprezenta o punte de legătură cu contemporaneitatea. Primul film din program, ce poate fi vizionat din seara aceasta, începând cu ora 21.00 până duminică, 6 septembrie, la aceeași oră, este La mano invisible, în regia lui David Macián (2017, durata: 80 min.). Fruct al colaborării dintre regizorul David Macián și scriitorul Isaac Rosa, La mano invisible este o peliculă care reflectează asupra diverselor fațete ale capitalismului, fiind în același timp o privire lucidă asupra relațiilor și mediului de lucru în care ne petrecem mare parte din viață. Pe o platformă industrială, lucrători din diverse domenii se întâlnesc zilnic și își desfășoară activitatea cu aparentă normalitate. De cealaltă parte, zeci de spectatori privesc, din întuneric, miraculosul spectacol al muncii. Trailerul filmului: https://vimeo.com/189546183. Cinematografia spaniolă continuă să aibă o mare și versatilă capacitate de a reprezenta atât realitatea creației autorilor ei, cât și maniera în care societatea articulează acele imaginarii care o narează în cel mai bun mod.  Într-un anume fel, cinematografia reprezintă un foarte bun exemplu pentru a înțelege cum societatea își polarizează discursurile și revendică accesul la diverse tipuri de publicuri, pe zi ce trece mai nișate și cu o mare varietate de așteptări în ceea ce privește consumul de filme. Pe de altă parte, creația cinematografică actuală nu își propune să fie o oglindă a realității, căci continuă să fie o fațetă narativă și de oglindire care generează ficțiuni și discurs propriu, inclusiv în genul documentar; are, însă, fără îndoială, capacitatea de a oferi o perspectivă asupra locului pe care cultura spaniolă – în cazul acesta, creația audio-vizuală spaniolă –  îl revendică în contextul în care se manifestă, prezentându-se ca un mod de a înțelege lumea  în cadrul acestui mediu de expresie artistică, universal într-o anumită măsură, pe care încă îl reprezintă cinematografia în secolul XXI. Număr de vizualizări :28http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/ULKoktYAeLM?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Metal, valuri, vaci, miere și pură nebunie, la American Independent... Posted: 04 Sep 2020 12:25 AM PDT Ediţia a 4-a a festivalului American Independent Film Festival, desfăşurată între 14 și 20 septembrie 2020, este şi una dintre cele mai bogate în premiere absolute pe marele ecran în România. Din 4 septembrie, au fost puse în vânzare biletele pe platforma Eventbook.ro iar programul complet poate fi consulatat pe site-ul www.filmedefestival.ro la secțiunea Program.  Inspirată de curajul tematic şi de încărcătura socială a filmelor americane independente, Festivalul donează toate încasările care îi revin din vizionările filmelor în cadrul AIFF (MNAR- Sala Auditorium, Cinema Muzeul Ţăranului şi Mercato Kultur) către programele de lectură pentru copii defavorizaţi organizate de Asociaţia OvidiuRO. Maria Gheorghiu, cofondatorul şi preşedintele Asociaţiei, explică această iniţiativă: „Copiii au capacitatea şi, mai ales, dorinţa şi curiozitatea de a învăţa. Este datoria noastră, a părinților, a profesorilor, a sistemului de învățământ, să le asigurăm tuturor copiilor accesul la o educație timpurie de calitate, dându-le astfel șansa de a avea un viitor bun. Copiii din medii defavorizate adesea nu frecventează grădiniţa sau şcoala, sau le abandonează mult prea devreme. Noi, echipa OvidiuRo, împreună cu profesorii voluntari din comunităţile sărace, lucrăm cu aceşti copii, îi învăţăm să scrie, să citească, le oferim cărţi şi alte materiale educaţionale de care au nevoie şi, mai ales, le deschidem mintea şi inima către frumuseţea cuprinsă în cărţi.”  Cinematografia americană contemporană e bogată și diversă. Însă e greu să ai această revelaţie doar contemplând oferta de multiplex. Dincolo de super-producțiile marilor studiouri, lumea filmului american independent pare o zonă îndepărtată și greu accesibilă publicului românesc. AIFF înseamnă o ocazie rară ca acesta să intre în contact cu una dintre cele mai vibrante scene artistice nord-americane şi să descopere cât de uşor e să-ţi intre sub piele. Să iubești filmul indie înseamnă să iubești pasiunea, creativitatea, curajul. Înseamnă să intri pe terenul celor care vor să spună povești neconvenționale și să-și asume riscuri tematice și stilistice. Dar nu trebuie să ne credeți pe cuvânt: vă puteți convinge cu ochii voștri vizionând selecția din acest an. AIFF vă aduce, din nou, filme super-premiate, care au făcut istorie la festivaluri importante precum Sundance, Telluride sau Toronto, drame solicitante, dar și comedii ieşite din comun ce atestă vitalitatea unui cinema situat în afara convențiilor hollywoodiene.   RESIDUE, regia Merawi Gerima Giornate degli Autori, Veneţia 2020 Scris, regizat și produs de Merawi Gerima, fiul celebratului regizor egiptean Haile Gerima (o figură legendară în mișcarea cinematografică L.A. Rebellion), Residue e o poveste inventivă și puternică despre identitate, gentrificare și dificultatea întoarcerii acasă. Filmul, selecționat și la festivalul de la Veneția, închipuie o reflecție poetică pe teme profund personale, dar și universale. „Residue e un film calibrat cu delicateţe care explorează conversaţii din unghiuri deseori invizibile.” Film Threat   GIVE ME LIBERTY, regia Kirill Mikhanovski Sundance 2019; Premiul John Cassavetes – Independent Spirit Awards 2020; Cel mai bun film – Macao IFF 2019 Proiecţia filmului va fi urmată de un Q&A cu regizorul Kirill Mikhanovsky via Skype Scena indie americană ne-a dat unele dintre cele mai atipice și mai spumoase comedii ale ultimilor decenii (de la Little Miss Sunshine, la Juno sau 500 Days of Summer). Titlul de cea mai bună comedie indie a anului îi poate reveni lui Give Me Liberty, regizată de emigrantul rus Kirill Mikhanovski, despre un șofer și un pasager care călătoresc cu o dubă prin Milwaukee. Manohla Dargis scrie în New York Times: „Give Me Liberty e un film ca un şoc electric, simultan cinetic și controlat. E o comedie burlescă anarhică care evoluează într-un romance chiar în momentul în care povestea explodează. Cu stiluri şi stări contrastante, te împinge și te trage, te leagănă înainte și înapoi ca pe unul dintre pasagerii dubei, stârnindu-ţi o nesiguranță agreabilă.  Mikhanovski se dovedește a fi un virtuos al haosului. Atunci când te plonjează în vârtej, parcă îţi ţipă în ureche: nu-i așa că e glorios dezastrul ăsta pe care-l numim viață?”   SOUND OF METAL, regia Darius Marder Toronto 2019, Selecția oficială – Deauville 2020.  Regizorul Darius Marder se impune ca o puternică voce chiar de la debutul său, în care un baterist de heavy metal (Riz Ahmed) începe să-și piardă auzul şi e forţat să-și reevalueze locul în lume. „Cinema-ul e arta sunetului și a imaginii, dar rareori un film le explorează pe ambele cu vitalitate egală. Într-un debut remarcabil de bine conturat, Darius Marder descoperă un limbaj cinematografic perfect potrivit poveștii sale despre un om care se luptă să-şi păstreze calitatea care-l definește. Regizorul și echipa lui fac un efort inovator ca să redea experiența sonică subiectivă, iar Ahmed e pur și simplu sclipitor și complet posedat de personaj.” TIFF.net   THE CLIMB, regia Michael Angelo Covino Un Certain Regard Coup de Coeur – Cannes 2019; Premiul Publicului – Deauville 2019.  Kyle și Mike sunt cei mai bun prieteni… până când Mike are o aventură cu logodnica lui Kyle. The Climb vorbeşte despre o relație tumultoasă, dar trainică, dintre doi bărbați, de-a lungul unor ani plini de râsete, dezolare și furie. Legătura lor profundă se transformă într-un film bogat, uman și gălăgios despre limitele (sau lipsa acestora) dintr-o prietenie prea apropiată. „Covino etalează un control formal impresionant pentru că permite timpului, spațiului și ritmului – pe scurt, fundamentele cinema-ului – să fie participanți egali în comedie. Viața e o bătălie dificilă spune The Climb, un film care se îmbunătățește pe măsură ce se derulează (chiar dacă viața, de cele mai multe ori, nu o face).” Globe and Mail    WAVES, regia Trey Edward Shults Telluride 2019 Călătoria emoţională a unei familii afro-americane suburbane în timp ce navighează în ape tulburi după o pierdere tragică. Un film poetic despre încercarea de-a găsi dragoste, iertare şi solidaritate. Peliculă nominalizată la categoria „cel mai bun film” la Gotham Independent Film Award. „Chiar şi în faţa unui ghinion apăsător, personajele create de Schults emană o tandreţe care îi permite acestei drame dureros de intime să depăşească amărăciunea şi să te împuşte direct în inimă.” Rolling Stone   FIRST COW, regia Kelly Reichardt Telluride şi Berlin 2019 Ultimul film al lui Kelly Reichardt este şi cel mai recent triumf de critică al acesteia. First Cow, o adaptare liberă după romanul The Half-Life scris de Jon Roymond, îi dă din nou ocazia să-şi îndrepte privirea răbdătoare asupra regiunii Pacific Northwest, de data aceasta evocând viaţa din secolul XIX. De la o premiză simplă, regizoarea construieşte o interogare tulburătoare asupra felului de viaţă american şi descrie ca nimeni alta ritmurile stranii ale vieţii cotidiene şi acalmia neliniştitoare a Americii rurale. „Există ceva aici, ceva legat de delicateţea şi de modestia perspectivei regizorale, ce pare unic. Poate felul în care te transportă într-o Americă primordială, aproape virgină.” Rolling Stone „First Cow, o poveste discretă despre o prietenie masculină de la graniţa Americii, este unul dintre cele mai bune filme ale anului” The Atlantic   HONEY BOY HONEY BOY, regia Alma Har’el  Premiul Special al Juriului, Sundance 2019 Expunerea prea timpurie la sindromul celebrităţii a făcut ca mulţi copii staruri s-o ia razna la tranziţia de la adolescenţă la maturitate. Honey Boy spune povestea lui Otis, un fost copil actor, acum adult alcoolic, care este trimis la reabilitare după mai multe confruntări cu poliţia. „Cu această dramă, LaBeouf a reuşit o interpretare atât de îndrăzneaţă, de şocantă şi de sfâşietoare, încât nu vei putea s-o uiţi prea curând.” Common Sense Media „Amplasată undeva între un strigăt primordial, acceptare de sine şi chiar izbăvire, iată o autobiografie absolut unică. Temerară, neobrăzată şi puţin dementă.” Empire   Programul proiecțiilor și noutățile despre filmele și evenimentele din festival vor fi actualizate pe filmedefestival.ro, pe pagina de Facebook American Independent Film Festival și Instagram (@AmericanIndependentFilmFest).   Pentru MNAR – Sala Auditorium, Cinema Muzeul Țăranului în aer liber și Mercato Kultur biletele vor fi disponibile începând din 4 septembrie pe Eventbook.ro și în rețeaua Eventbook. Biletele la Event Park Snagov prin rețeaua proprie. Accesul la Deschis Gastrobar și Cinema drive-in Militari Shopping este liber pe baza unei rezervări în prealabil. Informații detaliate despre rezervări și achiziționarea biletelor pe: filmedefestival.ro/american-independent-ff/bilete   Detaliile privind accesul și măsurile de siguranță igienico-sanitare ce trebuie respectate pe întreaga durată a proiecțiilor și evenimentelor din cadrul festivalului pot fi consultate din timp pe: https://filmedefestival.ro/american-independent-ff/masuri-de-siguranta   American Independent Film Festival este organizat de Asociația Cinemascop, susținut de Catena, cu sprijinul Banca Transilvania. Proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii, Centrul Național al Cinematografiei. Parteneri: Asociația OvidiuRO, Europa Cinemas, UPS România, Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Țăranului Român, Cinema Muzeul Țăranului, Deschis Gastrobar, Mercato Kultur, Militari Shopping, Event Park Snagov, Voodoo Films, Eventbook. Partener media principal:  Radio Guerrilla. Parteneri media: Radio România Cultural, A’List Magazine, Agerpres, Zile și Nopți, Nine O’Clock, Newsweek, Senso TV, Ziarul Metropolis, The Institute, Liternet.ro, IQads, Smark, Films in Frame, Scena9, AaRC, Cineghid, Media.Hub, MunteanuRecomanda.   American Independent Film Festival, ediția a 4-a [e-mail] http://filmedefestival.ro/american-independent-ff/ Facebook: https://www.facebook.com/AmericanIFF/ Intagram: https://www.instagram.com/americanindependentfilmfest Program: http://bit.ly/programAmericanIndependentFilmFest   Număr de vizualizări :16http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/RT4XlmgXgTs?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

„De la vlădică la opincă” Posted: 04 Sep 2020 12:20 AM PDT Opinca… Un mesaj vechi de peste 3000 de ani străpunge fruntariile secolului XXI din vitrine de muzeu și din ateliere răzlețe ale unor meșteșugari entuziaști ce se încăpățânează să reactualizeze fragmentar artefacte ale unei lumi bucolice, încremenite în istorie. Nu știu, poate doar străbunicii mei să fi avut opinci, dar bunica purta zilnic haine negre, specifice femeilor bătrâne din Balcani, peste care îmbrăca o bundă frumoasă – azi i s-ar spune cojoc fără mâneci – făcută din piele de oaie și ornamentată cu flori multicolore, cusute pe piept și spate, și un șorț alb, de asemenea înflorat. Costumul popular cu cămaşă, poale, catrinţă îl îmbrăca doar duminica, la biserică. Opinci nu avea, poate numai podul casei ei seculare să fi păstrat ca o arhivă sentimentală documente atât de vechi. Opincile sunt însă reînviate zilnic, în Muzeul Satului, în spectacolele folclorice susținute de artiști ce valorifică și, desigur, păstrează identitatea portului popular și tradițiile vechi ale satului românesc. Acest lucru nu este propriu doar României. Este un fenomen cultural întâlnit în țările Peninsulei Balcanice, îndeosebi – Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Macedonia de Nord, Serbia și Grecia – unde, până la jumătatea secolului XX, erau folosite în zonele rurale ca piese ale costumului popular, dar şi în întreaga lume unde oamenii au utilizat  încălţări simple, specifice istoriei şi culturii lor. Este firesc să fie considerate vestigii ale trecutului, deoarece utilitatea și istoria lor s-au restrâns în insule culturale, produse de trecerea timpului și evoluția comunităţilor omeneşti.   Se spune despre costumul popular românesc (despre care eu cred că este cel mai frumos şi mai variat din Balcani) că îşi are rădăcinile în portul vechilor traci, geţi şi daci. Argumentele rezidă în urmele de opinci de-acum 2500 de ani î.Hr., descoperite de cercetători în urma săpăturilor arheologice. De asemenea, Columna lui Traian, un tratat istoric ilustrat al vieţii dacilor, prezintă ca un catalog de modă al acelor vremuri, costume populare şi opinci asemănătoare celor purtate în zilele noastre de ţăranii români. Şi cum strămoşii noştri erau vânători abili, atunci ca şi acum, ei foloseau piei de cerbi, urşi, vulpi, lupi şi bursuci, dar şi de vită şi porc. Primul grup, al purtătorilor pieilor din vânat, aparţinea celor bogaţi, pe când cei săraci îşi făceau opincile din piele de porc sau vită. Sigur, nu ţineau foarte mult, o lună, două, purtatul zilnic, în toate anotimpurile, la treburile casei, pe ogor, la sărbători le făcea să se rupă şi trebuiau înlocuite. Pentru oamenii simpli, opincile reprezentau o încălţăminte comodă ce permitea folosirea de obiele groase din lână, ţinând astfel de cald pe timpul iernii.   Dinspre Poienile Izei înspre Căluşarii olteni   Meşteşugul confecţionării opincilor era foarte răspândit, iar ţăranii români şi le făceau singuri dintr-o bucată de piele pe care o strângeau pe picior cu nojiţele. În zilele noastre, îl întâlnesc deseori, la târgurile tradiţionale ale Muzeului Satului, pe  singurul meseriaş ce mai ştie arta producerii opincilor, Alexandru Gheorghe Ilinca. Îmbrăcat ca un dac coborât de pe Columnă, cu cuşmă neagră, costum popular şi opinci, cu o barbă albă, lungă, ca un personaj de poveste, el continuă cu patimă această tradiţie a confecţionării opincilor unisex, chit că acestea nu se mai poartă. Cine să le cumpere şi cine are nevoie de ele în secolul XXI? Nimeni! Muzeele etnografice, unii călugări pentru că nu se lipeşte noroiul de ele şi străinii pentru suveniruri! Atât. Însă, în Poienile Izei, în Maramureş, am văzut bătrânele în port popular şi opinci mergând încet pe drumul către biserică, o imagine ireală, desprinsă parcă dintr-o lume imaginară, paralelă. O minune vie ce umbla pe uliţele satului în opinci! În schimb, Căluşarii din sudul României şi-au adaptat opincile în opincuţe, adică nojiţele nu se mai leagă deasupra, pe picior, ci sunt prinse cu bretea de piele peste gleznă. Magia jocului ritualic este amplificată de ciucuraşii şi clopoţeii de deasupra acestor încălţări, prinse de ciorapii de lână sau de pantalonii strânşi, din postav, ce fac zgomote în timpul dansului pentru alungarea duhurilor rele.   Cu opincile în jurul Pământului   Opincile româneşti au făcut înconjurul lumii la propriu. În urmă cu aproape 100 de ani, opincile lui Dumitru Dan, profesor de geografie din Buzău, cu studii la Paris, au străbătut zeci de ţări şi câteva continente, într-un concurs organizat de o agenţie de turism din Franţa, care oferea câte un franc pentru fiecare kilometru parcurs.  Dumitru Dan, împreună cu alţi trei studenţi români, vorbitori de multe limbi străine, s-au încumetat să răspundă acestei provocări alegând un traseu de 100.000 de kilometri şi au început călătoria pe jos, în opinci şi costum popular, în anul 1910. Din păcate, doar Dumitru Dan a terminat cursa, după ce a trecut prin 74 de ţări, 1500 de oraşe, 30 de colonii, cinci continente, 7 mări, 3 oceane şi de 6 ori pe la Ecuator. El şi camarazii lui, ce ofereau spectacole folclorice în localităţile în care ajungeau ca să câştige bani, au purtat 497 de perechi de opinci şi 28 de costume naţionale, încântând oamenii cu prezenţa lor pitorească şi făcând astfel cunoscută România în lume, ţară de care nu auziseră mulţi la început de secol XX. Această piesă de port popular şi-a dat ultima suflare odată cu moartea Fabricii de opinci din Hârlău, ce funcţionase în perioada interbelică.   Bocskoros   Din cauza purtării opincilor, ungurii i-au poreclit pe români opincari (bocskoros), ceea ce a dus la petrecerea unei întâmplări celebre, în anul 1919, când românii au sprijinit puterile Antantei în eliberarea Budapestei de bolşevismul regimului lui Bela Kun. Căprarul Bivolaru nu a arborat tricolorul pe clădirea Parlamentului ungar ca semn al victoriei, ci o opincă ce flutura deasupra steagului maghiar ca răspuns la atitudinea lor ofensatoare. O altă istorisire, tragică de data aceasta, legată de opinci, o întâlnim în cazul lui Crişan, participant la Răscoala din 1784, care, după ce a fost arestat, şi-a pus capăt zilelor cu nojiţele de la opinci pentru a nu împărtăşi soarta crudă a confraţilor lui români, Horea şi Cloşca, trădaţi de nouă ţărani din zona Alba şi Hunedoara. Fiind un element de vestimentaţie atât de distinctiv şi popular, substantivul opincă a creat în Limba Română diverse expresii cu sensuri peiorative şi etice, chiar proverbe şi zicători, cunoscute de fiecare dintre noi, de la vlădică la opincă, precum: Cel încălţat în papuci nu-l cunoaşte pe cel în opinci; Opinca este talpa ţării; Fiecare ştie singur unde-l strânge opinca ş.a. Pe lângă simbolistica, superstiţiile şi ritualurile atât de bogate în folcloristica românească, în care sunt implicate încălţările, pe lângă simbolurile fascinante ale drumului vom păşi altădată, cu pantofi cu toc pentru a le trezi din somn.   Maria Dobrescu   Număr de vizualizări :67http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/4d21uxyzGsY?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Crime+Investigation difuzează, în premieră, seria documentară „Vict... Posted: 03 Sep 2020 11:26 PM PDT Crime+Investigation transmite, în exclusivitate, începând din 8 septembrie 2020, în fiecare marți, de la ora 22:00, documentarul în patru părți „Victimele lui Jeffrey Epstein”, care investighează una dintre cele mai complexe rețele de trafic de persoane în scopuri sexuale, conduse de miliardarul Jeffrey Epstein. Producția aduce în prim-plan mărturiile a opt dintre victime, printre care Courtney Wild, Rachel Kay Benavides și Virginia Roberts Giuffre, alături de alte femei care au ales să vorbească despre traumele și abuzurile la care au fost supuse de către Jeffrey Epstein și colaboratorii acestuia. De asemenea, prin intermediul informațiilor din interior oferite de câțiva dintre membrii cercului intim al influentului om de afaceri, seria documentară dezvăluie amploarea rețelei de trafic sexual a lui Epstein, precum și conexiunile sale cu cei mai bogați și influenți oameni ai planetei. Operând din casele sale luxoase din New York City, Palm Beach, New Mexico, Paris și Caraibe, el a fost acuzat că a condus o rețea globală care racola tinere fete pentru el și anturajul său de oameni puternici, care și-au folosit resursele pentru a-l proteja. După sinuciderea din 10 august 2019 în închisoarea federală, Jeffrey Epstein le-a luat victimelor sale șansa de a-și înfrunta agresorul, însă prin intermediul acestei serii documentare, aceste femei curajoase au posibilitatea de a-și împărtăși poveștile pentru ca tot mai multă lume să cunoască adevărul din spatele acestui caz care a făcut înconjurul lumii. Mai mult, pe lângă mărturiile victimelor, documentarul analizează și cauzele care au stat la baza ascensiunii lui Epstein, oamenii care l-au susținut și protejat, sinuciderea acestuia în arest, dar și poveștile încă nespuse. Cele patru episoade ale documentarului vor alcătui șirul complet al evenimentelor care îl au în centru pe traficantul sexual Jeffrey Epstein. În primul episod, câțiva observatori spun povestea miliardarului care, cu ajutorul unor colaboratoare, ar fi adus la casa sa din insula Palm Beach, Florida, mai multe adolescente în scopuri sexuale. În al doilea și al treilea episod este examinată ampla rețea de trafic de persoane, coordonată de Epstein de-a lungul a 30 de ani, felul în care rețeaua opera pentru racolarea tinerelor și abuzurile sexuale la care au fost acestea supuse pe insula privată a lui Jeffrey. Ultimul episod urmărește arestarea fostei partenere a lui Epstein, Ghislaine Maxwell, implicată în procesul de racolare a femeilor și mărturiile celor care continuă să își dezvăluie experiențele și să caute dreptatea în acest caz. Despre Crime+Investigation  Crime+Investigation® dezvăluie lumea complexă a crimelor, purtând telespectatorii într-o călătorie în căutarea adevărului, dreptății și a unei mai bune înțelegeri a comportamentului unui ucigaș. Fiecare călătorie este personală și emoțională, fiind completată de poveștile anchetatorilor, experților și a victimelor și apropiaților acestora. Crime+Investigation® este disponibil la nivel internațional în peste 50 de milioane de locații și difuzat în 18 limbi. Crime+Investigation® a fost lansat în România din 2013 și este prezent pe toate platformele majore de cablu din țară, inclusiv: Next-Gen Communications, Orange, Telekom și Vodafone.