altmarius

cultură şi spiritualitate

Vulgarizarea limbajului

Suntem supusi astazi la doua tendinte centrifuge in vulgarizarea limbii romane: pe de o parte in balcanizarea si pseudo-orientalizarea limbii (prin genul numit „manele”), iar pe de alta parte in „americanizarea” limbii, prin introducerea fortata a unor expresii, care departe de a fi termeni tehnici, care se cer preluati, sunt simple expresii banale luate din filmele de la Hollywood sau din mesajele MTV, cu inflexiuni in lumea expresiilor sau a textelor unor poezii, piese de teatru, filme, etc. Dialogul inter-uman, care departe de a fi doar o transmitere de cuvinte, este din perspectiva crestina, de fapt, o comuniune si o „cuminecare” din logositatea celuilalt, a devenit fara nici o consistenta pentru relatia dintre oameni. Suntem in era comunicarii, in care toata lumea vorbeste cu toata lumea, insa nimeni nu mai „cumineca” prin comunicare. Comunicare nu mai este si comuniune. Este o inlantuire stearpa de idei si de cuvinte, care fie starnesc pacatul, fie nu starnesc nimic. Ne-am umplut lexicul cu expresii care demonstreaza cat de jos poate fi coborata atat etica sociala, cat si limbajul aferent ei. „A da tun”, „a da teapa”, expresii foarte recente, demonstreaza modul de vietuire a unui popor, care are si expresia de „dor”, expresie intraductibila ca sentiment si profunzime ontica.

Verbul la romani a avut permanent o mare incarcatura spirituala, deoarece exprimarea era „la batranii nostri” exteriorizarea interiorului, a sufletului si deci a puritatii inimii si a limbii. A vorbi murdar era interzis la romani nu pentru ca era o inferiorizare de cultura si civilizatie, ci pentru ca era… pacat. Cuvantul era o revelatie a fiintei, ori fiinta nu putea sa se exprime murdar. Exista o cenzura a satului, care nu accepta murdarul in limbaj sau in gesturi, deoarece limbajul si gestul erau intrinsec legate de liturgic. Ori vorbeste cum ti-e portul, ori te poarta cum ti-e vorba este nu doar un simplu proverb, cat un mod de retinere a omului de a-si terfeli portul si vorba. Ori portul este emblema satului iar satul are sacralitatea lui, care nu trebuie intinata.

Logosul romanul are o puternica incarcatura teologica, care se cere redescoperita. Prezenta Verbului divin in creatie si limbaj este singura care poate reabilita relatiile dintre oameni, deoarece pentru a putea incepe o viata sacralizata noua, se cuvine o resacralizare a relatiei noastre cu mediul. Ori limbajul este acea exteriorizare a sinelui, o descoperire a sufletului omului prin cuvinte. Logosul divin, prin kenoza jertfei Sale, a sfintit cuvintele, facandu-le sa reapara ca elemente ale unei structuri teandrice, ce poarta in ele elementele unei revelatii personale. Fiecare cuvant reprezinta o descoperire a lui Dumnezeu din noi sau a demonismului care ne stapaneste. Orice infestare a structurii logosiatice inseamna o re-rastignire a Cuvantului prin cuvintele noastre, o re-crucificare a Lui prin distrugerea unei importante cai de revelatie intre Dumnezeu si om: dialogul. Ori nu numai atat, cuvantul vulgarizat mai inseamna o distrugere a elementului misionar din om, care, ca si crestin, este chemat la misiune prin dialog, prin verbul care trebuie sa iasa din gura sa, plin de incarcatura harica. Crestinul este chemat la pnevmatoforie si ca atare el nu este doar un „purtator de har”, ci si un „daruitor de har” prin logosul pe care il detine si il transmite. In aceasta sta structura sa sacerdotala: logosul din el se transmite cu incarcatura de har si schimba „fata” celui ce il primeste. Maica Domnului, ca exponent al umanitatii harice („cea plina de dar”) o transfigureaza pe Elisabeta, al carei prunc sesizeaza primul ceea ce se intamplase si „salta” de bucurie in pantecele ei.

Din pacate, lipseste acest cuvant pnevmatofor in limbajul romanului. Suntem pe zi ce trece tot mai galagiosi, mai aplecati spre o dispersare irationala, cu rost si fara rost, a cuvintelor noastre, fara a ne da seama ca ele implica o golire a sufletului nostru. Ori una din reformele de asanare spirituala a poporului nostru consta tocmai in resacralizarea cuvintelor. Desi se vorbeste de un proces de catharsis a limbii romane, prin eliminarea imprumuturilor cu rost si fara rost din expresia romanilor, totusi acest aspect se vede destul de anemic. Nu se cere doar eliminarea acestor imprumuturi, care in multe cazuri nici nu se mai poate realiza, ci „resacralizarea” acestui limbaj si readucerea lui in umbra Logosului divin, de unde a si purces in expresia neamului nostru. Limbajul este expresia sufletului unui popor. Un popor cu expresii murdare, care nu mai are jena de a se vulgariza prin grai si de a se pangari in expresii, este un neam murdar sufleteste si fara autentica valoare sacramentala.

Pr. prof. univ. dr. Emil Jurcan

Vizualizări: 169

Comentariu publicat de Adrian Pop pe August 12, 2009 la 5:47pm
Un articol foarte bun. Felicitari domnului profesor.
adi
Comentariu publicat de VOICAN MARIN pe August 12, 2009 la 6:55pm
Pentru valoarea excepţională a acestui material-document de credinţă pentru limba română vă rog sî primiţi felicitări la scenă deschisă. Cu jargoane, cu expresii acide şi de-o vulgaritate ieşită din comun, aceşti pângăritori de limbă dulce românească sunt ca nişte buruieni care au cuprins literatura şi muzica, au pătruns în mod abuziv în casa noastră liniştită, iar acel har de-a cuvânta, lipseşte din păcate,m celor care vin şi ne impun un mod de-a comunica străin nouă.
Mă alătur domniei voastre şi-i rog pe confraţii noştri să facă un zid comun împotriva celor ce ne ştirbesc frumosul grai românesc.
Am să vă dau mai jos două poezii care au acelaşi subiect., fiindcă âmi iubesc plaiul, limba şi portul E-mailul meu este: voicanmarin@yahoo.com, tel 0731 44 54 79< 021 340 14 14 "Din cuvinte-am sădit flori" am pus-o pe note muzcale, este câtată soprana de coluratură Rica Anghelescu, Orchestra Naţonală de Folclor, dirijor maestrul arvinte, dacă-mi daţi adresa de mail v-o trimit cu dragă inimă.
Comentariu publicat de VOICAN MARIN pe August 12, 2009 la 7:01pm
Pentru r. prof. univ. dr. Emil Jurcan


DIN CUVUNTE-AM SĂDIT FLORI


Din cuvinte-am sădit flori
În grădina Raiului, dor şi numai dor!
Pentru faima neamului,
Pentru fete şi feciori –
Să le poarte-n sărbători.

„Cine pleacă prin străini…”
Aşa zic şi cei bătrâni: dor şi numai dor!
„Este floare printre spini,
Fără apă, fără soare…
Se usucă şi-apoi moare.”

Amară pâine mănâncă,
Dorul de ţară-l usucă… dor şi numai dor!
Jalea şi plânsu-l îneacă,
E cuc singurel pe creacă –
Sete-i e şi n-are apă…

Mama lui când îl năştea,
Mai bine-o flore sădea, dor şi numai dor!
În grădina părintească…
Să rămână, să-nflorească,
Ţara să n-o părăsească!

Lângă mamă să trăiască,
Cu dragoste s-o-ngrijească, dor şi numai dor!
Bătrâneţea să-i aline…
Să nu-mi stea singur în lume,
Să n-aibă dorul cui spune.

Românul care-şi iubeşte
Plaiul, portul şi limba, dor şi numai dor!
Fericit e cât trăieşte,
Şi se află-n ţara sa,
Alături de măicuţa.


Pentru voievodul Limbii Româneşti Mihai Eminescu

V O U Ă
Eminescu către unii urmaşi din vremea noastră


Ştiu, vă este foarte greu să scrieţi versul lapidar…
Pagini înnegriţi de-a surda, cum e proză din ziar.
Că n-au cap, dar nici în coadă, le-nţelege cineva!?
Doar o strofă să reţină, tare mult m-aş bucura.

Versul vostru se-mpleteşte şi-i atât de-ntortochiat,
Vai de cel ce vă citeşte!...Mi-l cuprind durei de cap.
Cată omul să-nţeleagă gândul vostru...ce ascunde
Printre strofe risipite?...da, -nţeles n-are nici unde.
.........................................................................

Eu am timp…,căci veşnicia nu e dată orişicui,
Dar citesc, în altă limbă, versul şubred, gol şi şui.
Unde-i limba învăţată de la buna noastră mamă?
Cui vă adresaţi şi scrieţi, cine vă mai ia în seamă!

Cruce-mi fac şi-ntreb: tiparul cum o poate trece
Vorba searbădă, amici? Văd că praful se alege
Şi de limbă, şi de rimă, de dactilă, ritm şi vers;
De-mi sunteţi urmaşii mei?… Altă limbă aţi ales.

Că n-aveţi măcar ruşine de cei care au muncit…
Rog, în ţara cui vă credeţi, voi pe cine aţi slujit?
Cu ce bani plata vă face! Mai aveţi ceva să daţi?
Aţi trădat neamul şi ţara... Ca borfaşii vă purtaţi.

Nume nu puteţi lăsa, nici prin gând nu v-ar mai trece;
Nu iubiţi limba şi portul – banul mi l-aţi luat ca lege,
Şi religie vă este. Lustruind şi slujind la atâţia potentaţi;
Ţinta vreţi să o atingeţi: să fiţi mari, să-mi fiţi bogaţi?

Ce îmi scrieţi, e cenuşă. Of!...şi nici ea n-o să rămână.
Nu conştiinţa v-ar mustra, fiindcă ce scoateţi din gură,
Nu-i seminţă bună. Este pir sălbatic, prins în arătură...
Praf şi mucegai ce se-ntinde-ntruna – pecingine, zgură.

Bravo! Aţi şi reuşit să vă ridicaţi ca pigmei vânduţi..
Limba dulce o ciuntirăţi, sclavi perverşi şi-mbogăţiţi!
Voi de straie-aţi dezbrăcat-o, lipsind-o de conţinut...
Şi-aţi uitat că va fost mamă, căci la sânul ei aţi supt

Dacă gândul îl aşterneţi peste-o coală, şi-o s-apară:
Daţi-i formă, armonie; bine-i să-nţeleagă, bunăoară,
Tot românul să priceapă ce vreţpi voi să transmiteţi...
Cine credeţi că învaţă versul sterp, vânduţi poeţi!?

Nu vreţi să mă copiaţi? Zău!... cine v-a cerut, spuneţi.
Dar să scrieţi ca românul, că mă-ntreb: de ce nu vreţi?
Dacă strofa-i clară, simplă…cum românului îi place,
Dragi urmaşi, puteţi să scrieţi, eu atunci vă las în pace.

Dacă-n piept inima voastră, ah! bate a clopot dogit,
Nu-mi simţiţi versul cum cântă, sufletul nu-i copleşit
De iubire şi plăcere, când mi-ascultă limba sfântă...
Mintea nu percepe versul, strofa-i veşnic întreruptă.

Dacă toate ce v-am spus, în urechea voastră sună:
Versul vine, strofa curge lin, ca melodia pe strună.
Doar atunci se-aştern pe file şiruri de mărgăritare –
În grai dulce fără seamăn ..., care mama iubitoare

Ni l-a strecurat în suflet, ca pe-o muzică de vis…
Cu trăiri, doine de dor...şi din inimă ne-a spus:
“Să le duceţi mai departe, sunt a noastră bogăţie—
Nu uitaţi Limba şi portul, nici frumoasa Românie!”

Vin şi-ntreb: ce gând aveţi, ce speranţă vă animă;
Pe soclu puneţi prostia şi-o credeţi că e sublimă?
De ce-o faceţi uitând mama, care v-a hrănit cu lapte?
E păcat, nu stâlciţi limba, vă opriţi, nu se mai poate!

N-aveţi voie să lăsaţi printre flori crunta otravă...
Alte flori veţi otrăvi, iar pedeapsa-i foarte gravă!
Nu-i o pierdere, căci ţara de voi uită. Nici n-aţi fost;
Viitorul vă condamnă, fiindcă-aţi scris atât de prost.

Vrând-nevrând, câte-un copil a voit să vă citească;
Asta-i crima ce-aţi comis: mintea lor copilărească
A luat de la voi prostia…în care-mi sunteţi bogaţi;
Rău în ţară-aţi răspândit. Stop! Este timpul să-ncetaţi.

Îmi slujiţi să prindeţi banul, în pungă să-l strecuraţi?
Dar vă mai trebuie chemare... Nu aveţi? Hai! Renunţaţi.
Prostul să steie ascuns, nu sărind ca păduchele în faţă;
De hoţi ţara este plină...of!, şi tot minte nu se-nvaţă.

Că atât o sufocarăţi, c-aţi răpus-o... Nu mai poate
Să înghită cu sughiţuri la minciuni prea gogonate.
Tot românul e scârbit. Răul şi foamea-l pândeşte:
Din sărac ce-a fost odată…, zi de zi îmi sărăceşte.

Dar să-mi piardă poezia, versul prins în strofa ei?!…
De pe lista de urmaşi, eu v-am şters dintr-un condei.
Cum în testament v-aş trece? Istoria să vă şteargă!...
Nu ne trebuiesc farsori, ca din Limba noastră dragă
Să încropească un talcioc din jargoane-mprumutate...
Cum să fiţi ai mei urmaşi?!...Cioplitori de oale sparte.

Marin Voican-Ghioroiu.
Comentariu publicat de altmarius pe August 12, 2009 la 7:39pm
Domnule Voican, nu trebuie sa-mi trimiteti pe mail. Este suficient sa puneti pe pagina dumneavoastra cintecul (videoclipul) si voi partaja eu cintecul ca sa ajunga si la prietenii mei, nu numai ai dumneavoastra!
Comentariu publicat de bicazan maria pe August 12, 2009 la 11:41pm
Vorbim asa cum gandim si cum simtim! Cine sa se ocupe de gandirea si simtirea noastra, daca nu noi insine?
Comentariu publicat de LaviniaBloju pe August 13, 2009 la 11:43pm
bine, bine adica-i rau dar de ce nu luati nici unul atitudine impotriva vulgaritatii verbale din jurul nostru, a poluarii sonore din mijloacele de transport, eu cel putin de fiecare data cand am luat atitudine n-a sarit unul sa spuna ca-i asa ci parca cei din jur erau surzi, rau am ajuns, l-am intrebat pe un domn de ce nu i-a atitudine referitor de vulgaritatea unui tanar ce putea sa -i fie fiu, pentru ca ...mi-e frica sa nu-mi dea in cap.Dragilor, mi-e nu mi-e frica si daca regret vreo clipa ca nu m-a facut Dumnezeu barbat e pentru a-mi exercita puterea atunci cand trebuie.Stiti ca aveti dreptul sa sesizati soferul iar acesta are dreptul sa-i dea jos pe cei vulgari?Si?De ce nu va exercitati acest drept?De ce sunteti si suntem lasi???

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

198 state 

(ultimul: Guyana)

Numar de steaguri: 262

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Tari lipsa: 44

1 stat are peste 600,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 90.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

3 state au peste 10.000 clickuri (ItaliaFranta,  

Germania)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

23 state au un click

Rating for altmarius.ning.com 

altmarius.ning.com-Google pagerank,alexa rank,Competitor

DE URMĂRIT

1. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

2. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

3. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

6 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

7. DEPOZITUL DE CARTI 

http://www.calinblaga.ro/

8. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

9. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

10. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

11. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

12. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

13. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

14. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

15.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

16. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

17. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

18. TIMBREE

www.timbree.ro

19. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

20 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

21. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

22. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

23. BUCURESTIUL MEU DRAG

http://www.orasul.ro/

24. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

25. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

26.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

27.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

http://www.editura.uaic.ro/produse/colectii/documenta/1

28. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

29 ORIZONTURI CULTURALE

http://www.orizonturiculturale.ro/ro_home.html

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

32. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

33. KORUNK

http://ideakonyvter.ro/53-korunk

Insignă

Se încarcă...

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Erfolgsgeschichte Taunusbahn

Creat de altmariusclassic Sep 13, 2013 at 11:02am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Sep 13, 2013.

Schnell und Steiner

Creat de altmariusplus Iun 19, 2013 at 1:59pm. Actualizat ultima dată de altmariusplus Iun 19, 2013.

Grosse Kunstfuehrer zum Schnell &Steiner

Creat de altmariusclassic Dec 21, 2012 at 6:55pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Dec 21, 2012.

© 2019   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor