©MNAC/Dani GhercăMuzeul Național de Artă Contemporană – MNAC București prezintă expoziția Văzând istoria 1947 – 2007, un rezumat al producției artistice din România din perioada menționată.
De la abidcarea forțată a Regelui Mihai I (1947) și până la aderarea României la UE (2007), producția artiștilor locali a fost bogată și profund influențată de evenimentele istorice. Echipa MNAC de cercetători, documentariști, conservatori, restauratori, bibliotecari a lucrat mai bine de un an la realizarea acestei expoziții. Timp în care au sortat, au pus cap la cap informații și au alcătuit un fir logic unde istoria este așezată în mijloc.
“Colecția a fost tratată simultan și succesiv ca un corp bolnav, ca un teritoriu neexplorat, ca o ladă de comori, ca o servitute. Astfel, s-a născut o narațiune ce are în centru comunitățile artiștilor, criticilor, edicatorilor, politicienilor care au făurit viața culturală a țării timp de mai bine de șase decenii”, se arată în introducerea expoziției.
©MNAC/Dani Ghercă
©MNAC/Dani Ghercă
Ce înseamnă arta contemporană produsă în România
Publicul din cele mai diverse categorii sociale, profesionale și de vârstă are astfel ocazia să afle pe cât posibil ce înseamnă arta contemporană produsă în România în ultimii 50 – 60 de ani prin vizitarea acestei expoziții constituită din colecția de artă contemporană a MNAC.
“Ne adresăm și unor oameni care pur și simplu au o plăcere să vadă artă, să cunoască artiști, să se înconjoare de obiecte frumoase și cu oameni interesanți, să țeasă în jurul lor o rețea de bunăcuviință intelectuală și culturală. Ei nu sunt niște specialiști, dar avem o datorie mare și față de ei. Apoi, sigur, avem o datorie și față de copii, care trebuie să crească cu o anumită conștiință că viața are și această dimensiune, de a merge la un muzeu.
Până acum cred că am atins și categoriile așa-numite dezavantaje. Cred că așa este civilizat și cuviincios să te uiți la oameni și să vezi cât de departe poți să îi atingi cu munca ta, să te uiți mai ales spre acele zone în care nu ai ajuns niciodată”, spune Călin Dan, directorul general al muzeului.
©MNAC/Dani Ghercă
©MNAC/Dani Ghercă
Nevoia de a contextualiza lucrurile
Fără a pune lucrurile în context, nu putem înțelege ce înseamnă arta vizuală produsă în România. De aceea cronologia cu care sunt tapetați pereții muzeului este important de parcurs, pentru că la final găsim posibile răspunsuri pentru întrebări precum: de unde provin operele, când a luat naștere o operă anume și ce l-a determinat pe creatorul ei să “accepte, pe de o parte, schimburi, negocieri financiare cu principalul cumpărător al vremii – statul (mai întâi cel comunist, apoi cel postcomunist)”.
Văzând istoria a căutat într-un fel sau altul să atingă cât de câte aceste aspecte. Am decis de comun acord cu colegii mei că fluxul istoriei, al evenimentelor sociale și politice de la 1947 încoace sunt în centrul nu numai al istoriei României ci și al dezvoltării sale culturale. Fără a contextualiza lucrurile nu vom ajunge niciodată să înțelegem ce înseamnă arta vizuală produsă în România, după cum nu am ajunge să înțelegem ce înseamnă literatura sau muzica produsă în România în această perioadă. Spun asta pentru că trebuie să fim foarte conștienți că nu suntem o țară care a produs staturi ale artei în sec XX (cu foarte mici excepții) și nu suntem singura țară în această poziție. Pe de altă parte, cultura unei țări nu se face din staruri și din excepții. Cultura se face din masa aceea solidă de oameni care sunt dedicați profesiei lor și care produc în mod constant valoare culturală.
Până la urmă constanța relației dintre producția artistică și public sunt cele care dau valoare unei societăți.
Trebuie să căutăm să înțelegem de unde venim, iar această expoziție asta vrea să arate. Prin lucrările alese și puse într-o cronologie am încercat să creăm un context incitant pentru orice fel de public, un fel mozaic și un fel de labirint.
Lăsăm expoziție să se rostogolească doi-trei ani de acum. O partea din cercetarea care s-a făcut pentru ea nu a fost valorificată și urmează, multe lucrări urmează să fie schimbate, concluzionează Călin Dan.
©MNAC/Dani Ghercă
©MNAC/Dani Ghercă
Echipa care a lucrat la această expoziție
Echipa curatorială: Cristina Cojocaru, Călin Dan, Sandra Demetrescu, Mălina Ionescu, Adriana Oprea, Magda Predescu, Irina Radu
Echipa colecții – conservare: Gelu Cernat, Mariana Constantin, Cristina Dumitrașcu, Florin Memet, Irina Radu, Romane Ratsimihah, Claudia Popa, George Popescu, Iulia Popovici, Iuliana Știrbu
Echipa documentare – memorie digitală: Cerasela Barbone, Călina Bârzu, Daniela Daneliuc, Alexandru Oberländer-Târnoveanu, Gabriela Pană, Melania Predescu
Echipa tehnică: Ludovic Arsene, Valentin Dudău, Mirel Dumitrașcu, Cristinel Enache, Mirel Gheorghe, Nelu Radu, Paul Sandu, Marian Săvulescu, Adrian Stoian, Ștefan Tudor, Ionel Zegheanu
Design expoziție: skaarchitects
Design grafic: Bogdan Ceaușescu
©MNAC/Dani Ghercă
©MNAC/Dani Ghercă
Expoziția Văzând Istoria 1947 – 2007 poate fi vizitată până pe 29.09.2019 la Muzeul Național de Artă Contemporană (Str. Izvor 2-4, Palatul Parlamentului, Aripa E4, București 050563).
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius