Un trup greoi nu prea se da rugaciunii

[altmariustotal ortodox]

Omul a fost creat dintru inceput spre postire. Abtinerea de la anumite mancaruri si inainte de caderea in pacat, ne descopera ca partasia omului nu era doar cu materia. Menirea sa nu era aceea de a-si umple cat mai mult pantecele cu hrana. Era chemat sa se hraneasca, dar nu sa-si rezume viata la hrana biologica. Asadar, abtinerea il cheama pe om sa se hraneasca si duhovniceste, nu doar trupeste.

Faptul ca anumite persoane nu consuma produse animale, dar mananca fara masura din cele vegetale, e imbuibare. Raman doar trup. Postul cere o stapanire a pantecelui, in asa fel incat omul sa nu devina victima a lacomiei. In timpul postului nu suntem chemati sa reducem hrana de dulce si sa punem in locul ei cat mai multe produse de post. Scopul postului nu este sa ne infranam de la anumite bucate de dulce pentru a ne satura cu unele de post. Un trup indestulat, chiar si cu mancare de post, se misca greu sau chiar deloc spre rugaciune.

Post cu adevarat nu inseamna doar lipsa consumului "mancarii de dulce". Postul cere nu doar un anumit fel de mancare, ci si un anumit mod de vietuire. Reducerea postului doar la mancarea vegetala, inseamna cel mult dieta. Iar dieta nu-ti aduce intalnirea si unirea cu Dumnezeu. Ea poate face ca trupul sa fie mai sanatos, dar aceasta sanatate nu inseamna si dobandirea celei sufletesti. Dimpotriva, preocupare excesiva fata de trup, il poate face pe om sa aiba un suflet slabit. Iar trupul poate fi vioi in satisfacerea placerilor trecatoare si greoi la rugaciune.

Daca diavolul nu reuseste sa-l opreasca pe om de la facerea de bine, reuseste sa-i fure castigul real, deturnandu-l de la motivatia si finalitatea sanatoasa. Adica in loc ca omul sa posteasca pentru a se intalni si uni cu Dumnezeu, el se opreste de la consumul unor alimente pentru a avea parte de un trup sanatos sau pentru o cat mai buna imagine trupeasca. Iar daca postim pentru a fi admirati, suntem departe de rostul postului.

Retineti, daca postul nu se incheie prin parasirea pacatelor si unirea cu Dumnezeu, el ramane neroditor. 

Adrian Cocosila