altmarius

cultură şi spiritualitate

Un pic despre Dimitrie Gusti si sociologia romaneasca interbelica

 

Nu se poate trece usor peste personalitatea lui Dimitrie Gusti, atunci cand vorbim despre Romania interbelica. Lui i se datoreaza calitatea “inventarului”vietii economice, sociale si politice romanesti. Lui ii datoram si posibilitatea noastra de a ajunge la realitatile satului romanesc interbelic; sigur, lui si colaboratorilor lui.

Dimitrie Gusti a fost un sociolog, dar mai mult decat atat, a fost promotor si organizator al sociologiei romanesti.El nu s-a remarcat prin lucrari spectaculoase, dar munca sa de organizare si mobilizare a reusit sa creeze si sa lase in urma o vastitate de lucrari sociologice, culminand cu monumentala “Enciclopedia Romaniei”.Vocatia profesorala si-a spus cuvantul de-a lungul intregii sale vieti.

 

Sociologia a suscitat, inca de la inceputurile ei ca stiinta, controverse asupra definirii obiectului de studiu, a problematicii sau a metodelor utilizate in cunoasterea vietii comunitatilor umane. Este cert ca ea doreste sa studieze omul ca fiinta sociala, adica omul in actiunea lui in cadrul grupului social din care face parte, in relatia cu institutiile constituite, precum si grupul in interactiunea lui cu alte grupuri si alti factori de determinare, exteriori lui. Nu se poate da o definitie simpla, care sa cuprinda in totalitate obiectul de studiu al sociologiei, cu atat mai mult cu cat viata impune aparitia unor noi ramuri ale sociologiei, specializate pe problematica actuala, cum ar fi: sociologia politica, sociologia opiniei publice, sociologia consumului, sau aparitia ramurilor interdisciplinare (“de granita”), cum ar fi sociologia lingvistica, psihosociologia, sociogeografia, etc.

 

Sociologia romaneasca a avut un contact permanent cu sociologia occidentala, dar autorii romani au avut incercari proprii de analiza a societatii romanesti.

Astfel, au fost elaborate cateva teorii sociologice particulare:

-“Solidaritatea omeneasca” a lui Constantin Dimitrescu-Iasi (1849-1923)

-“Sociologia culturii si educatiei” a lui Virgil I.Barbat (1879-1931) si George Em Marica (1904-1982)

-“Sociologia cunoasterii si a culturii” a lui Alexandru Claudian (1858-1962)

In prima jumatate a secolului XX, au fost elaborate cateva sisteme sociologice (seturi relativ complete de principii de baza), sisteme care au avut drept creatori si promotori mari personalitati ale sociologiei romanesti:

-“Sistemul sociologic romanesc asupra rolului individului in determinismul social”, creat de Dimitrie Draghicescu (1875-1945)

-Un sistem de psihosociologie, bazat pe teoria elitelor vocationale, creat de Constantin Radulescu-Motru (1868-1957)

-Sistemul; “Integralismul sociologic” creat de Petre Andrei(1891-1940)

-Sistemul: ”Sociologia comparativa” creat de Nicolae Petrescu (1886-1954)

-Sistemul:”Un sistem de sociologie axiologica”, creat de Eugeniu Sperantia (1888-1972)

-“Sistemul sociologic gustian”, creat de Dimitrie Gusti (1880-1955)

 

Crearea unei scoli stiintifice de sociologie a intampinat greutati din cauza multitudinii parerilor persoanelor si grupurilor de referinta pentru cercetarea sociologica. Perioada interbelica a adus institutionalizarea activitatii stiintifice sociologice, prin infiintarea Asociatiei pentru Studiul si Reforma sociala (sedinta de constituire a avut loc in 18 martie 1918, la Iasi, iar din 23 noiembrie 1918 se muta la Bucuresti), transformata apoi in Institutului Social Roman (29 iulie1921-1948), a Institutului de stiinte sociale al Romaniei(1939-1944) , a Fundatiilor Culturale Regale, etc.

Institutul Social Roman a fost condus de Dimitrie Gusti in perioada de la infiintare, in 1921 pana in 1939 cand a devenit incompatibil cu noua functie de presedinte al institutiei Serviciului Social, apoi din nou din 1944 pana in 1948.

Sub egida Asociatiei, apoi a Institutului, a aparut cea mai importanta publicatie sociologica interbelica:”Arhiva pentru stiinta si reforma sociala. Organ al Institutului Social Roman.”(1 aprilie 1919 apare primul numar si continua pana in 1943) .

In 1934 apare revista “Caminul cultural. Revista de cultura poporului”, un rol important in aparitia si coordonarea ei avandu-l Dimitrie Gusti.

Tot sub egida Institutului Social Roman a mai aparut in 1936 revista “Sociologie romaneasca”.In justificarea aparitiei reviste, in primul numar, Dimitrie Gusti scria:

“Romaneasca prin material, prin metoda si prin cercetatori, infatisand nenumarate putinte de creatie stiintifica, cercetarea monografica asigura din plin desvoltarea unei sociologii romanesti.Munca inceputa de noi va trebui insa nu numai generalizata si continuata, dar si organizata si indrumata, oriunde s`ar ivi…Pretutindeni se ivesc echipe monografice sau cercetatori individuali, incat nevoia unei indrumari constante se simte din ce in ce mai mult. Stim ca datoria acesta ne revine noua, cari am inceput acest gen de munca si am publicat lucrari teoretice mai cuprinzatoare…Ne vom stradui in noul organ sa indrumam toate cercetarile monografice cari ni se adreseaza sau depind direct de noi. Vom da numar cu numar, indicatii de metoda si de tehnica de lucru, vom discuta problemele sociologice cari au vreo legatura cu monografia, vom da pilde de probleme cercetate si vom urmari de aproape miscarea sociologica de la noi si din strainatate, ca sa tragem toate foloasele din critici, confruntari si dari de seama. Pornim astfel la drum cu nadejdea ca raspundem unei nevoi reale: miscarea pentru cunoasterea tarii , care insemneaza singurul temeiu adevarat al unei sociologii nationale…Este o datorie de constiinta de a invita la mobilizare, in vederea unei ordine noi, pe toti ostasii patriotismului adevarat si activ. Renan gaseste ca soldatul lui Napoleon stia ca este un biet om , insa simtea ca epopeea pentru care lupta si se sacrifica va fi eterna si deci va trai in Gloria Frantei. Sa aiba constiinta clara toti soldatii cunoasterii realitatii romanesti prin monografia sociologica, oricat ar fi de modesti, ca lucreaza pentru un viitor mai bun si mai vrednic al Natiunii.”

In acelasi an, 1936, creaza impreuna cu Victor Ion Popa (1895-1946) , Henri H.Stahl (1901-1991) si Gheorghe Focsa (1903-1995), Muzeul Satului Romanesc din Bucuresti.

In “Cuvantare la inaugurare”, publicata in revista “Sociologie romaneasca” anul 1 nr.5 din mai 1936, Dimitrie Gusti spunea:

“Muzeul Satului Romanesc …este in stare sa oglindeasca, mai bine decat orice altceva , bogatia si varietatea de viata taraneasca, ideile, de atatea ori adanci, de stil arhitectonic taranesc, marea stiinta a adaptarii la mediu si a prelucrarii mediului, originalitatea in impodobire si siguranta instinctiva sau chibzuita a folosirii spatiului mai larg pentru oameni, vite si lucruri; arta si tehnica romaneasca de la brazda isi dau mana. O viata de sute si poate mii de ani, ne patrunde trecand pe ulitele acestui sat ciudat, facut din toate satele tarii. Tot ce este mai al nostru vorbeste din el cu un glas, care nu se poate sa nu sgudue chiar si pe cel mai nepasator, pentru ca este insusi glasul trecutului anonim si al Neamului Romanesc. Muzeul se transforma astfel intr-o scoala de cunoastere si de iubire a satului si taranului nostru…Noi vrem sa mergem mai departe si, alaturi de ceeace vedeti si este satul nostru de acum, sa asezam undeva intr-o margine a lui , un sat model, sistematizat, cu toate imbunatatirile edilitare ale vremii, care, fara sa inabuse trasaturile proprii si izvoarele creatiei populare, sa puna viata oamenilor la adapost de primejdiile mai ales ale boalelor si sa-i ajute sa aiba din ea toate binefacerile si bucuriile. Pentru ca noi nu facem cercetarea satelor decat in vederea unei munci de imbunatatire si infrumusetare care, credem insa cu tarie si aceasta este noutatea felului nostru de lucru, nu se poate face fara cunoasterea satului, pentru ca Muzeul nostru nu este un muzeu etnografic, ci este un muzeu social.”

 

Prin sistemul de reglementari s-au creat premisele constituirii unui cadru adecvat de cercetare si manifestare stiintifica, punandu-se bazele Scolii romanesti de sociologie.

Scoala sociologica de la Bucuresti”, condusa de Dimitrie Gusti (1880-1955), a reunit personalitati marcante ale stiintei sociologice si folcloristice romanesti: Mircea Vulcanescu (1904-1952-Aiud), Traian Herseni (1907-1980), Anton Golopentia (1909-1951-Vacaresti), Henri H. Stahl (1901-1991), Gheorghe Vladescu Racoasa etc.

Desi sistemului sociologic impus de Scoala sociologica de la Bucuresti i se pot aduce multe critici, el a constituit un salt calitativ in dezvoltarea metodei monografice. Modelul gustian sustine ca realitatea sociala poate fi cunoscuta cercetand cadrele (cosmic-teren,clima,etc; biologic; psihic-individual si colectiv; istoric) si manifestarile, reduse la categorii importante din punct de vedere sociologic (economice, spirituale, politice si administrative-juridice).

Un pas important in dezvoltarea cercetarii sociologice stiintifice a fost folosirea echipelor interdisciplinare, compuse din mai multi specialisti in domeniul stiintelor sociale, precum si utilizarea mijloacelor tehnice de inregistrare.

Merita mentionat ca ancheta sociologica desfasurata in vara anului 1938 urma sa fie publicata in Biblioteca de etica si politica condusa de Dimitrie Gusti, editata de Institutul de Stiinte Sociale al Romaniei, colectia:”60 Sate Romanesti”.Aceasta urma sa apara in cinci volume, dar nu au aparut decat patru.

Demna de remarcat este colaborarea dintre Scoala monografica, Echipele regale studentesti (cele doua au fuzionat in 1934) si Cercetasii Romaniei.

Echipele regale studentesti (alcatuite din 5-7 studenti) se deplasau in fiecare vara la sate, trimise de “Fundatia culturala Principele Carol”, fiind insotite de un agronom, un medic, un veterinar, o maestra de gospodarie, un absolvent O.N.E.F. si un absolvent al aceluiasi institut.(Institutul Oficiului National de Educatie Fizica)

 

In 1934, in baza doctrinei Scolii sociologice de la Bucuresti, sub auspiciile Fundatiei Culturale Principele Carol, s-a creat institutia Caminului Cultural.”Caminul trebuie sa fie centrul de stralucire a vietei locale; este celula organica a cunoasterei vietei noastre rurale.”, scria Regele Carol al II-lea in primul numar al revistei:”Caminul Cultural-Revista de cultura poporului” din Noiembrie 1934.

In perioada 1934-1938 au fost create 2308 Camine culturale la sate, iar pana la sfarsitul anului 1939, erau deja 3553 de Camine culturale.

Inca din 1934, Dimitrie Gusti a cerut introducerea Serviciului social obligatoriu, lucru realizat prin promulgarea “Legii pentru infiintarea Serviciului social”, in 1938. Serviciul social se executa prin Caminele culturale. Cresterea accelerata a numarului de Camine culturale a fost dovada ca institutia Serviciului social raspundea unor nevoi culturale in mediul rural.

Nici o diploma nu dadea dreptul exercitarii profesiei, daca nu era insotita de un certificate doveditor ca a fost indeplinit Serviciul social. Certificatul era obligatoriu si la numirea intr-o functie publica sau la acordarea liberei practici. Toti salariatii de la stat erau obligati sa presteze munca obsteasca in Caminul cultural. In art.1 alin c al Legii, se precizeaza ca se vor forma “comitete monografice” care vor avea drept scop “a organiza si a conduce opera de cunoastere a tarii, prin cercetari monografice, care vor forma temelia lucrarilor Serviciului social al Romaniei”. Se va crea o noua institutie denumita Institutul de cercetari monografice al Romaniei, ce va cuprinde institute de cercetari regionale care, la randul lor, centralizeaza comitetele judetene.(art 16).

Pentru a-si indeplini scopul, era nevoie de pregatirea temeinica a celor angrenati in activitatile Serviciului social.Acest lucru a fost posibil prin constituirea a doua tipuri de scoli ale Serviciului social:

A) Scoli si cursuri pentru sateni.

Acestea erau de trei feluri:

1)cursuri taranesti organizate de Caminele culturale

2)scoli taranesti organizate de Caminele culturale judetene(taranii fiind cazati in internate)

3)scoli superioare taranesti, cu program de 2 si 3 ani

Succesul dobandit de aceste scoli este dovedit de faptul ca in 1939 ele au fost urmate de 17900 de sateni si 3900 de satence.

B) Scoli si cursuri pentru conducatorii Caminelor culturale

Scolile de comandanti (indrumatori) pentru instruirea privind tehnica muncii culturale, s-au deschis prima data la Valea Vinului, Poiana Campina si Pietris pentru baieti si Brosteni-Neamt si Fagaras pentru fete.

Corpul didactic al cursurilor taranesti a cuprins 1489 invatatori, 375 preoti, 211 ingineri agronomi, 230 medici umani, 119 medici veterinari, 145 profesori, 79 avocati, 208 agronomi, 57 agenti sanitari, 88 functionari administrative, 61notari, 32 maestre de gospodarie, 9 moase, etc.

In 1939, numarul studentilor care au participat la Serviciul Social al Tineretului a fost de 3210.Acestia nu au satisfacut numai o obligatie legala; “prezenta tineretului universitar acolo era rezultatul unei adeziuni la o actiune noua, curata si luminoasa, si nu era urmarea unei constrangeri pe cale de lege”, mentiona sociologul Octavian Neamtu.

 

Luptele politice interne, dar si intrarea Romaniei in razboi, au dus in scurt timp la abandonarea acestui demers.

Chiar daca Legea privind Serviciul social a fost abrogata (in toamna lui 1939), un mare numar de camine culturale au continuat sa functioneze in beneficial locuitorilor de la sate.

 

Scoala sociologica de la Bucuresti dobandise un prestigiu international atat de mare, incat cel de-al XIII-lea Congres international de sociologie hotaraste ca cel de-al XIV-lea Congres international de sociologie (cel din toamna lui 1939) sa se tina la Bucuresti, nu la New York, asa cum era stabilita regula (congresele se tineau in localitatile care gazduiau Expozitia Internationala din anul respectiv). Si-au anuntat participarea 250 de sociologi din 21 de tari de pe tot globul, fiind transmise 140 de comunicari dintre care 80 straine si 60 romanesti. Declansarea celui de-al doilea Razboi Mondial, a amanat sine die desfasurarea congresului, pana la incheierea pacii.

Razboiul a dus la restrangerea activitatilor in teren si continuarea doar a activitatii de elaborare teoretica. Numeroase lucrari au fost intarziate, iar unele nu au mai aparut niciodata.

 

Dimitrie Gusti si-a sfarsit cariera si viata intr-un mod tragic. Exclus din viata publica si din cea profesionala, a murit ca un proscris al noului regim, in suferinta izolarii. Alti fosti elevi sau colaboratori de-ai sai si-au sfarsit zilele in inchisorile comuniste (i-am citat mai sus pe Mircea Vulcanescu, mort la Aiud si Anton Golopentia , mort la Vacaresti).

 

Chiar daca sociologia gustiana nu mai este de actualitate, ii datoram lui Dimitrie Gusti adanca multumire si pios omagiu, deoarece, datorita intreprinderii lui, putem privi in trecutul satului romanesc si nu vedem doar o pata neagra !

 

Vizualizări: 405

Cuvinte cheie : Gusti, romaneasca, sociologia

Comentariu publicat de Nemes Constantin pe Septembrie 12, 2010 la 8:05pm
Sub egida Asociatiei pentru Studiul si Reforma sociala, apoi a Institutului Social Roman, apare, in perioada 1919-1943, Arhiva pentru stiinta si reforma sociala, cea mai importanta publicatie sociologica interbelica. Cuprinsul revistei este destul de relevant pentru nivelul materialelor publicate.










Comentariu publicat de Nemes Constantin pe Septembrie 12, 2010 la 8:56pm
Sub egida Institutului Social Roman au aparut multe lucrari de specialitate.
Deoarece autorii , aflati la inceputul carierei, erau putin cunoscuti, girul Institutului certifica lucrarea ca fiind de referinta pentru literatura de specialitate, aflata si ea la inceput.
Tot sub egida Institutului Social Roman a mai aparut in 1936 revista “Sociologie romaneasca”.





Comentariu publicat de Nemes Constantin pe Septembrie 13, 2010 la 4:42pm
Un bilant al activitatii de cercetare monografica, facut in 1945, releva faptul ca au fost monografiate total sau partial 625 de localitati, strangandu-se un volum impresionant de informatii, materiale specifice, studii, articole stiintifice sau lucrari monografice publicate integral.
Cea mai importanta lucrare, este considerata a fi lucrarea intocmita dupa materialul realizat in urma unei anchete sociologice, desfasurata in vara anului 1938, de catre echipele studentesti (la care au participat 850 echipieri voluntari), condusa de Anton Golopentia si D.C.Georgescu. Ancheta s-a desfasurat in 60 de sate romanesti. Materialul a fost publicat in volumele “60 sate romanesti “, aparute in Biblioteca de Sociologie, Etica si Politica condusa de Dimitrie Gusti si editate sub egida Institutului de Stiinte Sociale al Romaniei.
Prelucrarea datelor s-a facut in iarna 1938-1939, lucrarea urmand a fi prezentata in cadrul Congresului International de Sociologie, convocat la Bucuresti , congres care nu a mai avut loc. Din cauza conjuncturii nefavorabile, lucrarea nu a mai fost tiparita. In 1941, Banca Nationala a ajutat la tiparirea lucrarii.
Lucrarea trebuia sa apara in cinci volume, dar nu s-a reusit tiparirea decat a 4 volume (volumele I, II, IV si V), intre 1941 si 1943.



Comentariu publicat de Nemes Constantin pe Septembrie 15, 2010 la 2:40pm
Institutia Caminului cultural s-a infiintat in 1934, sub auspiciile Fundatiei culturale regale ”Principele Carol”.
In primul numar al revistei “Caminul Cultural”, Dimitrie Gusti afirma ca se dorea ca acesta sa devina “…un locas de infratire in care oamenii sa-si dea mana si sa lucreze laolalta pentru interesele obstesti pe deasupra tuturor actiunilor ce-i despart si-i invrajbesc”. Tot Dimitrie Gusti, spunea:”Caminul cultural pune temelii noi pentru actiunea de civilizare a paturii noastre rurale si formeaza institutia fundamentala de reformare a satelor.”
Caminului cultural i s-au trasat insarcinari multe si complexe: ”ameliorari in cultivarea pamantului, intensificarea actiuniii cooperatiei sau dezvoltarea industriei casnice, igiena satului si a locuitorilor, coordonarea operei de educare a tineretului in scoala primara si secundara, ca si munca obsteasca a tineretului”. Sociologul Octavian Neamtu scria: ” Ca sa poata raspunde chemarii sale culturale, pe plan local, Caminul cultural trebuie sa constituie o institutie permanenta si de permanenta, cu o activitate completa, generala si continua, care trebuia indrumata neintrerupt de o conducere care sa reprezinte o autoritate sociala si sa fie capabila sa stimuleze fortele creatoare ale colectivitatii locale.”
Scolile de pregatire a conducatorilor Caminelor culturale, dar si tipariturile pentru instruirea si coordonarea activitatilor in Caminele culturale, au dus la indreptarea activitatilor catre dezideratele propuse.









Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

Statistici

Free counters!
Din 15 iunie 2009

169 state (ultimul: Kosovo)

Numar de steaguri: 229

Vizitatori maxim:

668 (30.01.2014) 

Numar clickuri maxim: 1.936 (29.09.2013)

Vizitatori maxim: 8,782

Pagini  maxim: 16,676

Tari lipsa: 73

Tari lipsa Europa: GroenlandaSvalbard

1 stat are peste 400,000 clickuri (Romania)

2 state au peste 30,000 clickuri (USA, Moldova)

4 state au peste 5.000 clickuri (Italia, Germania, Olanda, Belgia)

10 state au peste 1,000 clickuri (Franta, Spania, Marea Britanie, Canada, Ungaria, Polonia, Rusia, Austria, IrlandaIsrael)

30 state au peste 100 clickuri

20 state au un click

Rating for altmarius.ning.com 

altmarius.ning.com-Google pagerank,alexa rank,Competitor

DE URMĂRIT

1. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

2 ART LIBRIS

http://www.artlibris.ro/

3. COLTUL COLECTIONARULUI

http://www.coltulcolectionarului.ro/

4. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

5. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

6 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

7. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

8. ERASMUS

http://www.buechercafe.ro/

9. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

10. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

11. LIBRIS

www.libris.ro/

12.ART HISTORIA
http://www.art-historia.blogspot.com/
13.HISTORIA
http://www.historia.ro/
14. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

15. BUCURESTIUL MEU DRAG

http://www.orasul.ro/

16. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

17. FILATELIE

http://www.kolector.ro 

18. MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

19. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

20. VIASAT ROMANIA

http://ro.viasatworld.com/

21. BUCURESTII VECHI SI NOI

http://bucurestiivechisinoi.ro

22. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

23. BLOGUL COLECTIONARULUI

http://www.blogulcolectionarului.net

24. ISTORII REGASITE

http://istoriiregasite.wordpress.com

Insignă

Se încarcă...

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Schnell & Steiner Verlag

Creat de altmariusclassic Sep 23, 2013 at 5:23pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Sep 23, 2013.

Erfolgsgeschichte Taunusbahn

Creat de altmariusclassic Sep 13, 2013 at 11:02am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Sep 13, 2013.

Schnell und Steiner

Creat de altmariusplus Iun 19, 2013 at 1:59pm. Actualizat ultima dată de altmariusplus Iun 19, 2013.

© 2014   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor