altmarius

cultură şi spiritualitate

TRANSILVANIA - revista de suflet a românilor ardeleni

TRANSILVANIA - revista de suflet a românilor ardeleni 

http://www.revistatransilvania.ro/istoric.htm
Revista "Transilvania" s-a plămădit într-o perioadă de emulaţie intelectuală românească din Ardealul intrat în etapa istorică a stăpânirii sale de către monarhia bicefală. Românii transilvăneni erau impulsionaţi de progresele culturale ale generaţiei paşoptiste şi frământaţi de perspectivele lor naţionale în cadrul unui imperiu care îşi promova cu mai multă voinţă şi energie autoritarismul. Cultura şi mai ales istoria a devenit, în acea perioadă, nucleul vital al naţiunii române şi principala armă prin care se promovau idealurile. În ianuarie 1868, la Braşov, a apărut primul număr al revistei "Transilvania". La sfârşitul anului 1877, editarea revistei s-a transferat la Sibiu, de către iniţiatorul ei, cărturarul, istoricul, filozoful, omul politic, revoluţionarul şi întemeietorul presei româneşti din Transilvania, George Bariţiu, primul ei director. Ea apărea ca organ al Asociaţiunii transilvane pentru literatura română şi cultura poporului român. Sibiul devenise un centru cultural şi economic foarte important pentru români, prin emulaţia creată de două importante instituţii: ASTRA şi Banca Albina, la care se adăugau numeroşii clerici ortodocşi, puternici prin nivelul intelectual şi număr. Această emulaţie din Sibiu l-a atras şi pe marele întemeietor al revistei noastre.

Revista "Transilvania", concepută a fi una cultural-ştiinţifică, a început cu publicarea unor articole de istorie şi documente, din diferite fonduri, privitoare la istoria Transilvaniei. Ea a devenit, de la primele numere, un adevărat magazin istoric. În numărul nr. 9-10, din 1884, George Bariţiu a emis părerea că istoria Transilvaniei trebuia să cuprindă "istoria românilor, a maghiaro-secuilor, şi a saşilor la un loc". Pe această linie, el a publicat traducerile mai multor fragmente din cronicari şi istorici maghiari, unele puţin cunoscute, iar altele inedite. Astfel, au fost publicate fragmente din cronici mai vechi, ale lui Apor, Cserei, N. Bethlen, I. Bethlen, ca şi lucrări mai noi, care au dat revistei un caracter interetnic autentic. 

În primele numere, materialele valoroase s-au strâns foarte greu, motiv pentru care redactorul şef George Bariţiu a trebuit să fie principalul colaborator al revistei, mai ales în primii ei zece ani de existenţă. A publicat articole de istorie, dar şi de cultură, beletristică, sociale, ştiinţifice, bibliografice, mereu legate de preocupările şi năzuinţele vremii. În scurte texte şi note, Bariţiu a recomandat mereu contemporanilor săi să păstreze urmele trecutului. 

În 1890, Bariţiu, care se apropia de eternitate, a predat ştafeta, mai întâi lui Ion Popescu, apoi lui Zaharia Boiu, care au continuat opera. Revista era deja puternică, căutată, aşteptată de cea mai ridicată parte a românilor. În anul 1896 direcţiunea revistei a fost preluată de către experimentatul publicist şi lexicolog Corneliu Diaconovici, redactor şi director al mai multor reviste şi ziare din Transilvania, ajuns prim-secretar al ASTRA şi consacrat prin publicarea, în 1905, a "Enciclopediei Române", în trei volume, pentru care a reuşit să mobilizeze peste 200 de personalităţi ştiinţifice şi literare. În anul 1906, obosit de o viaţă foarte activă, Corneliu Diaconovici şi-a dat demisia de la conducerea Revistei "Transilvania" şi din funcţia de prim secretar al ASTRA. În adunarea generală de la Braşov, din 1906, secretari ai Asociaţiunii au fost aleşi Octavian Goga şi Octavian Tăslăuanu. Amândoi îşi datorau, în mare măsură, prezenţa la Sibiu Adelinei Olteanu, de care se îndrăgostiseră. Cum Octavian Goga a reprezentat ASTRA în afară, fiind mereu plecat, greul muncii a dus-o Octavian Tăslăuanu, energic şi cu spirit organizatoric. El adusese la Sibiu şi editura "Luceafărul". Era un om modest. Până în anul 1913 a semnat "redactor". Tăslăuanu şi-a propus un program care conferea revistei un rol social-cultural şi naţional deosebit. Pe această linie, iată ce scria el despre revista "Transilvania" în editorialul din ianuarie 1914: "Acum când intră în anul al 45-lea încearcă să întinerească, prefăcându-se într-o revistă de propagandă culturală şi ştiinţifică...se străduieşte să străbată cărări nouă, să umple un gol adânc simţit în viaţa noastră culturală...Noul program al revistei Transilvania...mai ţinteşte să facă din revistă o adevărată şcoală naţională." Războiul mondial l-a adus şi pe Octavian Tăslăuanu pe front. A luptat până în Galiţia, iar în conjunctura favorabilă din finalul războiului a devenit şeful Serviciului special de Informaţii politice şi de propagandă, având misiunea istorică de a face legătura între gărzile naţionale româneşti şi Armata Regatului României. Cu toate că misiunile operative nu i-au permis să fie prezent pe 1 decembrie 1918 la Alba Iulia, el a fost ales membru al Marelui Sfat Naţional din Ardeal. S-a stins în anul 1942, îngrijorat de perspectiva înfrângerii României în război şi a venirii ruşilor. 

La începutul primului război mondial, Octavian Tăslăuanu i-a lăsat, pentru patru ani, conducerea "Transilvaniei" academicianului Andrei Bârseanu, folclorist, traducător şi poet, preşedinte al ASTRA, între anii 1911 şi 1922. Realizarea României Mari a mutat interesul societăţii româneşti spre imensa problematică a integrării noilor provincii în Regatul României, a realizării operei de reformare a societăţii româneşti, în noi condiţii internaţionale şi interne. Principalele idealuri naţionale, pentru care militase "Transilvania" prin arma culturii, păreau cucerite pentru eternitate. Dar nu a fost să fie aşa. În anul 1940, România Mare s-a prăbuşit ca un castel de nisip, din cauze interne şi externe profunde. O parte a Transilvaniei a fost din nou pierdută, la fel Bucovina de Nord, Basarabia şi Cadrilaterul. Românii trebuiau din nou să lupte cu toate genurile de arme. În anul 1941, revista "Transilvania" şi-a reluat apariţiile sub conducerea istoricului literar Ion Breazu. Directorul noii serii era profesor la Universitatea Ferdinand I din Cluj, recent refugiată la Sibiu şi beneficia de colaborări importante, datorate prezenţei în jurul revistei a unui foarte valoros corp intelectual. 

Sfârşitul celui de al doilea război mondial a adus cu sine ocupaţia militară sovietică a României şi intrarea într-o etapă în care noii stăpâni ai ţării şi uneltele lor din interior au încercat, timp de aproape 15 ani, să sovietizeze forţat România, să niveleze amprenta culturală naţională românească şi să păstreze din ansamblul culturii doar componentele care ocoleau zonele dureroase pentru regimul politic de atunci. Astfel, în anul 1946, revista "Transilvania" a încetat să mai apară. Abia după două decenii şi jumătate, conducerea ţării a aprobat apariţia unei noi serii a "Transilvaniei" în oraşul Sibiu, care devenise, din 1969, şi centru universitar umanist. Conducerea revistei a fost încredinţată scriitorului Mircea Tomuş. Revista lua fiinţă într-o perioadă în care exista emulaţie intelectuală, iar liberalizarea temporară din domeniul culturii a catalizat multe energii creatoare. Acest fenomen, care a produs opere culturale importante la nivel naţional, a stimulat şi activitatea colaboratorilor revistei şi a liderului ei. În 1990, noua conducere a revistei, în frunte cu poetul Ion Mircea, a promovat o linie superelitistă, cu deschidere către câţiva intelectuali, doar de o anumită linie. Numerele s-au împuţinat şi subdimensionat, registrul domeniilor s-a îngustat, interesul pentru revistă s-a cantonat într-un cerc îngust. Măcinată de tot felul de neînţelegeri interne şi părăsită de redactorul ei şef, revista şi-a încetat din nou apariţia, în 1999. 

În anul 2000, din iniţiativa energică a contabilului şef al revistei, Ioan Meţiu din Sălişte, prin grija Consiliului Judeţean Sibiu, catalizată de o serie de intelectuali inimoşi, Mircea Tomuş a început să editeze o serie nouă. În anul 2002, Mircea Tomuş a fost nevoit să se retragă, renunţând curând şi la poziţia de senior editor, care i-a fost oferită. 

După anul 2002, preocupările redacţiei au fost legate în principal de lărgirea registrului domeniilor abordate de revistă, de abordare a civilizaţiei şi culturii minorităţilor naţionale, fără a neglija cultura românească şi asumându-şi opinii de natură cultural ştiinţifică dezbrăcate de haina propagandei politice şi aservicii propagandist-politice a publicaţiilor, fenomen cu care se confruntă şi societatea românească post-comunistă. 

Vizualizări: 28

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

198 state 

(ultimul: Guyana)

Numar de steaguri: 262

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Tari lipsa: 44

1 stat are peste 600,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 90.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

3 state au peste 10.000 clickuri (ItaliaFranta,  

Germania)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

23 state au un click

Rating for altmarius.ning.com 

altmarius.ning.com-Google pagerank,alexa rank,Competitor

DE URMĂRIT

1. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

2. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

3. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

6 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

7. DEPOZITUL DE CARTI 

http://www.calinblaga.ro/

8. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

9. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

10. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

11. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

12. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

13. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

14. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

15.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

16. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

17. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

18. TIMBREE

www.timbree.ro

19. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

20 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

21. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

22. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

23. BUCURESTIUL MEU DRAG

http://www.orasul.ro/

24. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

25. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

26.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

27.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

http://www.editura.uaic.ro/produse/colectii/documenta/1

28. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

29 ORIZONTURI CULTURALE

http://www.orizonturiculturale.ro/ro_home.html

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

32. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

33. KORUNK

http://ideakonyvter.ro/53-korunk

Insignă

Se încarcă...

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Erfolgsgeschichte Taunusbahn

Creat de altmariusclassic Sep 13, 2013 at 11:02am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Sep 13, 2013.

Schnell und Steiner

Creat de altmariusplus Iun 19, 2013 at 1:59pm. Actualizat ultima dată de altmariusplus Iun 19, 2013.

Grosse Kunstfuehrer zum Schnell &Steiner

Creat de altmariusclassic Dec 21, 2012 at 6:55pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Dec 21, 2012.

© 2019   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor